Termen cautat

Colonoscopia

DESCRIERE TEST

Colonoscopia reprezinta investigatia care ii permite medicului gastroenteretolog sa observe si sa evalueze interiorul colonului, cunoscut si sub numele de intestin gros. Colonoscopul este un tub flexibil, avand grosimea unui deget care are o camera de filmat si o sursa de lumina la unul din capete. Varful colonoscopului este introdus in anus intaintand incet in rect si apoi ajunge in colon, examinand de obicei prima parte a acestuia.

DE CE SE FACE TESTUL?

Medicul poate cere sa se efectueze o colonscopie din mai multe motive. O colonoscopie este de obicei necesara pentru a determina cauza prezentei sangelui in scaun, durerii abdominale, diareei, sau a unei anormalitati descoperite in urma unei tomografii cu raze X a colonului. O colonoscopie efectuata periodic este recomandata persoanelor care au prezentat in trecut polipi sau cancer de colon, care au avut in familie persoane bolnave de cancer de colon sau afectiuni asociate cancerului de colon precum polipi colonici.

PREGATIRE PACIENT

Pentru ca investigatia sa fie completa si concludenta, colonul trebuie curatat complet. In atingerea acestui scop exista o serie de pregatiri. Medicul ofera pacientilor instructuni detaliate in vederea pasilor care trebuie urmati inaintea efectuarii unei colonoscopii. Pacientul va trebui sa consume o combinatie de lichid special de curatare recomandat de medic, laxative sau clisme cu 2 zile inainte de efectuarea investigatiei. Pentru curatarea colonului, pacientul poate gasi in farmacii mai multe medicamente care produc diaree. Desi diareea este o reactie neplacuta pentru pacient, aceasta este absolut necesara pentru ca o colonoscopie sa fie efectuata cu succes. Cu o noapte inainte de colonoscopie pacientul nu trebuie sa ingereze nici alimente si nici lichide.

Pacientul trebuie sa comunice medicului ce medicamente ia deoarece acestea pot influenta rezultatele. Enumeram in continuare tipurile de medicamente care necesita instructiuni speciale: aspirina, anticoagulantele, medicamentele pentru artrita, insulina si vitaminele cu fier.

De asemenea, medicul care efectueaza o colonoscopie trebuie sa stie agentii la care pacientul este alergic si daca sufera de boli cronice.

CUM SE FACE TESTUL?

Odata ce pacientul s-a dezbracat si a primit un halat de hartie, i se vor monitoriza semnele vitale (tensiunea, temperatura) si va primi o perfuzie. Aceasta perfuzie este necesara pentru administrarea sedativului si a analgezicelor pe parcursul investigatiei. Desi pacientul nu va fi complet inconstient, aceste medicamente vor cauza o stare de somnolenta, conlonscopia devenind astfel mai comfortabila.

Investigatia incepe cu asezarea pacientului in decubit lateral. Colonoscopul este lubrifiat pentru a-i permite o introducere mai usoara in anus. Pentru o investigatie mai amanuntita se foloseste aerul pentru a provoca distensia colonului fapt ce poate cauza o senzatie de balonare. Medicul ghideaza colonoscopul si regleaza presiunea aerului pana cand intregul colon este vizualizat.

Colonoscopul are o camera de mici dimensiuni in capat fiind conectata la un monitor. Aceasta permite medicului sa vizualizeze interiorului colonului indiferent de profunzimea la care a fost introdus. Anatomia colonului poate impiedica patrunderea usoara a colonoscopului; de aceea, pacientul poate fi rugat sa-si schimbe pozitia pentru o mai buna vizualizare. Este un lucru obisnuit ca lichid si gaze sa se eliminine prin rect si anus. Intreaga colonoscopie dureaza intre 30 de minute si o ora.

Pe langa simpla vizualizare a peretilor intestinului, colonoscopul are instrumente speciale care ii permit medicului sa colecteze mostre de tesut pentru biopsie, sa inlature excrecente si sa stopeze sangerarea folosind laserul sau unele medicamente.

CUM SE SIMTE TESTUL?

Testul poate fi incomod, pregatirea colonului pentru investigatie cauzeaza diaree si crampe abdominale. In timpul testului, pacientul poate simti o stare de somnolenta din cauza sedativelor si a altor medicamente. De asemenea, poate simti crampe si o durere ascutita in momentul in care colonoscopul este manevrat sau atunci cand aer este introdus in colon.
Pacientul se poate simti adormit pe parcursul a catorva ore dupa interventie. Dupa colonoscopie, pacientul poate resimti dureri abdominale, crampe sau balonare. Daca s-a recoltat material pentru biopsie sau daca un polip a fost excizat, exista posibilitatea aparitiei sangelui in scaun in urmatoarele zile.

RISCURI

Exista riscuri asociate cu orice tip de investigatie iar o colonosopie nu face exceptie. Inainte de a obtine consimtamantul pacientului, medicul va expune potentialele riscuri. Acestea includ:

  • crampe si balonare abdominala cauzate de aerul introdus in colon in timpul investigatiei. Aerul este eliminat la scoaterea colonoscopului si simptomele dispar;
  • daca se efectueaza o biopsie in timpul colonscopiei, striuri sanghinolente se pot observa in materiile fecale. Acestea dispar dupa cateva zile;
  • exista un risc redus de perforare sau lezare a peretelui intestinal ce ar putea cauza infectie sau hemoragie;
  • in timpul efectuarii testului, pacientul va fi sedat pentru a diminua disconfortul. Administrarea de medicamente este intotdeauna asociata cu riscul unei reactii alergice sau a unor efecte secundare nedorite.

REZULTATE

O colonoscopie permite medicului vizualizarea mucoasei intestinului gros (colon si rect). De asemenea, se poate recolta tesut pentru biopsie care este apoi trimis la analize de laborator, rezultatele fiind disponibile in cateva zile.
Rezultat normal: mucoasa care tapeteaza colonul are un aspect neted, culoare normala, pliuri cu aspect normal. Nu se depisteaza excrescente, hemoragii sau inflamatii.
Rezultat patologic: descoperirea unor aspecte anormale precum hemoroizi, polipi, mase tumorale, ulceratii, diverticuloza sau inflamatii.

CE POATE AFECTA TESTUL?

Printre factorii care pot influenta rezultatul investigatiei se numara:

  • efectuarea unei clisme cu bariu la mai putin de o saptamana de test, fapt ce impiedica inspectia corecta a colonului;
  • prezenta materiilor fecale in colon, interventii chirugicale la colon in antecedentele pacientului sau acuzarea de dureri intense in timpul testului;
  • administrarea de suplimente alimentare precum fierul care cauzeaza scaun de culoare inchisa si aderent la colon;
  • consumul de alimente si lichide rosii sau violet.

ALTE INFORMATII

Desi o colonoscopie este foarte utila in descoperirea cauzelor multor boli digestive, uneori anomaliile nu sunt descoperite din cauza pregatirii insuficiente a colonului inaintea testului, indemanarea si cunostintele examinatorului, precum si anatomia specifica fiecarui pacient.

Exista si alte teste care pot ajuta medicul sa diagnosticheze corect bolile colonului. Uneori, aceste teste pot inlocui o colonoscopie sau pot fi facute in completarea colonoscopiei datorita perspectivei diferite pe care o ofera. Printre aceastea se numara:

  • radiografii facute dupa ce i s-a administrat pacientului o clisma cu bariu. Rezulta o serie de imagini in care sunt scoase in evidenta anomaliile peretelui intestinal;
  • sigmoidoscopia care este similara colonoscopiei dar necesita mai putina pregatire si se investigheaza doar colonul sigmoid.
  • computer tomograful poate fi folosit pentru vizualizarea diferitelor anomalii de la nivelul abdomenului cu ajutorul unei substante de contrast.

Adaugă comentariu nou