Endoscopia cu balon

Descriere test:

Utilizarea endoscoapelor gastrointestinale a revolutionat diagnosticarea si tratamentul bolilor esofagului, stomacului, duodenului si colonului, ultima frontiera de la nivelul intestinelor ramanand intestinul subtire.

Capsula endoscopica ii permite medicului sa vizualizeze interiorul intestinului de la esofag pana la colon, dar are in acelasi timp si unele neajunsuri legate de control, precum faptul ca nu poate fi folosita in recolatrea de tesut pentru biopsii sau in electrocauterizare.

Chiar in cazul in care capsula endoscopica va ramane probabil un mod de diagnosticare foarte important datorita simplitatii sale, limitarile acesteia vor fi depasite odata cu dezvoltarea si introducerea in practica a endoscopiei cu balon.

Exista doua tipuri de endoscopii cu balon: cu un singur balon sau cu doua baloane.

De ce se face testul?

Endoscopia cu balon este folosita in special pentru investigarea intestinului subtire, ceea nu putea fi facut prin intermediul unei endoscopii obisnuite. Aceasta noua metoda este folosita pentru:
- vizulizarea intestinului subtire;
- indepartarea de tesut pentru biospie;
- indepartarea tumorilor sau polipilor;
- dilatarea stricturilor.

Pregatire pacient

Inainte de efectuarea endoscopiei cu balon, intestinul subtire trebuie sa fie complet curat. De aceea, medicul va recomanda pacientului sa nu consume lichide sau alimente de la miezul noptii pana la momentul efectuarii investigatiei. Daca investigatia va fi efectuata rectal, medicul va prescrie pacientului laxative si ii va da informatii aditionale referitor la aceasta procedura.

Cum se face testul?

Pentru endoscopia cu un balon se foloseste un endoscop lung de 200 cm si flexibil. Endoscopul este un instrument tubular, ca un furtun, cu diametrul de 1 cm si care are la capat o camera de filmat si o sursa de lumina). Deasupra si pe toata lungimea acestuia se fixeaza un alt tub (exterior) care are la un capat un balon care poate fi umflat sau dezumflat in functie de necesitate. Cand balonul este umflat, acesta serveste drept de punct de ancorare in intestin a tubului care inveleste endoscopul. In timp ce balonul mentine tubul exterior fixat, endoscopul poate inainta usor in intestinul subtire. Extragand tubul exterior, intestinul subtire este scurtat si indreptat, facilitand accesul endoscopului. Endoscopul propriu-zis este unul standard care permite clatirea intestinului cu apa, recoltarea de tesut pentru biopsii sau electrocauterizarea tesuturilor.

Pentru endoscopia cu balon dublu se foloseste echipament similar, diferenta fiind prezenta celui de-al doilea balon la varful endoscopului. Cele doua baloane, unul atasat de tubul exterior si celalalt de endoscop, pot fi umflate alternativ pentru a permite fixarea endoscopului sau a tubului exterior si a permite deplasarea amandurora.

Endoscopia cu balon, la fel ca endoscopia clasica necesita sedare intravenoasa. Interventia dureaza intre 1 si 3 ore.

Cum se simte?

In mod normal aceasta investigatie nu prezinta nici un disconfort deoarece pacientul este sedat pe tot parcursul procedurii.

Totusi, pacientul poate simti o durere scurta ca o intepatura in momentul in care acul este plasat in vena. Sprayul anestezic aplicat la nivelul gatului are un gust amar si va duce la amortirea limbii si a gatului. Unii oameni au senzatia ca nu pot respira datorita prezentei endoscopului, dar este o falsa senzatie data de anestezic. Intotdeauna exista suficient spatiu in jurul tubului pentru a putea respira, atat la nivelul gurii cat si al gatului. Pacientul trebuie sa se relaxeze si sa respire incet si profund.

Dupa examinare pacientul poate ragai si se poate simti balonat pentru o perioada scurta de timp. De asemenea, pacientul poate simti gatul uscat si iritat sau chiar inflamat sau poate fi usor ragusit. Aceste simptome pot dura cateva zile. Administrarea unor pastile pentru gat si gargara cu apa calda si sarata pot ajuta la eliminarea acestor simptome. Nu trebuie consumat alcool dupa examinare.

Dupa examinare trebuie anuntat doctorul imediat daca:
- apare hematemeza sau melena (scaune inchise la culoare, cu sange);
- apar dificultati in inghitire sau in vorbire;
- apare tahicardia (cresterea frecventei cardiace) sau bradipneea;
- apar dureri cardiace sau abdominale;
- apar dureri de gat sau de umeri;
- apare febra.

Riscuri

Cea mai grava complicatie a endoscopiei cu balon este perforarea intestinului subtire si sangerarile rezultate din cauza introducerii endoscopului sau a interventiilor realizate cu ajutorul acestuia.

Rezultate

Normal: Intestinul subtire are aspect normal.
Anormal: Medicul identifica o zona care pare suspecta si trebuie studiata in profunzime.

Ce poate afecta testul?

Factorii ce pot interfera cu examinarea si cu acuratetea rezultatelor pot include:
- prezenta de materii in intestinul subtire;
- hemoragie masiva a tractului digestiv superior.

Alte informatii

Endoscopia cu balon a revolutionat diagnosticarea si tratamentul bolilor intestinului subtire. Cu toate acestea, nu este atat de mult folosita din cauza duratei prea mari (1-3 ore) necesara efectuarii ei.