Alimentatia si bolile metabolice

Alimentaţia reprezintă unul dintre principalii factori de sanogeneză. Deoarece modificările în alimentaţie pot determina modificări în schimburile metabolice care concură la menţinerea echilibrului nutriţional, măsurile dietetice reprezintă mijlocul prin care pot fi contracarate unele tulburări induse de factori patogeni.

Alimentaţia trebuie să asigure:

• menţinerea stării de sănătate;
• creşterea, dezvoltarea fizică şi intelectuală corespunzătoare;
• o activitate fizică şi intelectuală normală

Raţia alimentară este cantitatea de alimente exprimată în calorii care, consumată în 24 de ore, acoperă necesităţile energetice şi plastice ale organismului în această perioadă.

Alcătuirea unei raţii alimentare implică:

1. stabilirea nevoilor nutritive ale organismului;
2. stabilirea modalităţii în care se poate realiza acoperirea acestor nevoi.

Energia necesară proceselor vitale este furnizată de pricipiile nutritive calorigene: lipide, proteine şi glucide.

Din punct de vedere energetic, valoarea raţiei alimentare însumează următorii factori de consum energetic:

• metabolismul bazal;
• acţiunea dinamică specifică a alimentelor (cheltuiala de energie necesară ingerării, digestiei şi asimilării alimentelor);
• termoreglarea (menţinerea unei temperaturi corporale la o valoare constantă în jur de 36.4;
• travaliul muscular (activitatea musculară).

Metabolismul bazal reprezintă energia necesară unui individ aflat în stare de veghe, repaus fizic şi psihic de cel puţin o oră , la cel puţin 12 ore de la ultima masă şi la cel puţin 24 de ore după ultimă ingestie de proteine, în condiţii normale de temperatură.

Substanţele nutritive sunt clasificate în:

1. substanţe cu rol energetic- glucidele şi lipidele,
2. substanţe cu rol plastic- proteinele,apa şi sărurile minerale.

Un rol important în alimentaţia omului sănătos îl ocupă alimentele de protecţie, datorită rolului profilactic pe care îl joacă.

În această grupă sunt incluse: carnea de peşte, anumite produse de cereale germinate, produse de lapte fermentat şi fibrele alimentare.

Scăderea aportului de fibre alimentare sub 20g / zi a fost pusă în legătură cu proliferarea unor afecţiuni cum sunt:

• constipaţie
• clon iritabil
• cancer de colon
• apendicita cronică;
• obezitate;
• cardiopatie ischemică;
• diabet zaharat,etc.

Piramida alimentară a fost concepută de americani şi cuprinde pricipiile alimentare care stau la baza nutriţiei sănătoase.

Astfel, la baza piramidei (ca fiind cele mai importante şi apoi urmând în ordinea descrescătoare a importanţei lor) se află situaţi hidraţii de carbon (pâinea, cerealele, orezul, pastele făinoase), apoi fructele şi legumele, pe locul trei fiind proteinele de origine animală (carnea roşie,pui,peşte,ouă) şi produsele lactate, urmate apoi de grăsimi şi uleiuri (recomandându-se consumul limitat), iar pe ultimul loc se regăsesc dulciurile (se indică consumul a maxim 75 calorii provenite din  bomboane sau alte preparate de patiserie).

Prin forma ei, piramida evidenţiază simplu proporţia corectă dintre diferitele grupe de alimente care trebuie să se regăsească în alimentaţia normală.

Excesul alimentar şi o dietă iraţională vor duce la tulburări metabolice care vor influenţa negativ buna funcţionare a organismului; între acestea, pe primele locuri se află obezitatea, diabetul zaharat şi dislipidemiile.

Obezitatea este o afecţiune nutritional-metabolica cu largă răspândire în epoca actuală, caracterizată printr-un exces ponderal ce depăşeşte cu peste 20% greutatea ideală. Obezitatea este produsă printr-un aport alimentar crescut la subiecţii cu o anumită predispoziţie genetică şi generează numeroase complicaţii cardiovasculare, metabolice, locomotorii şi de altă natură; tratamentul ei de  bază este dietetic.

Diabetul zaharat este definit ca un sindrom, cuprinzând un grup heterogen de tulburări  care pot avea o etilogie diferită, dar care au în comun hiperglicemia, asociată cu modificări lipidice şi proteice importante.Valorile diagnostice pentru diabet zaharat ale glicemiei, în cursul testului oral de toleranţă la glucoză sunt : a jeun ³ 120 mg/dl şi după 2 ore ³ 180 mg/dl , iar pentru toleranţa alterată la glucoză sunt : a jeun < 120 mg/dl şi după 2 ore între 120-180 mg/dl. 

Un indicator al hiperglicemiei cronice este reprezentat de hemoglobina glicozilată şi anume fracţiunea HbA1c care oferă informaţii pe termen lung cu privire la controlul diabetului, valorile ei putând varia între 6% (control metabolic bun) şi peste 15% (dezechilibru metabolic major şi prelungit).

     În ultimii ani, s-a putut stabili că relaţia dintre Hb glicozilată şi echilibrul metabolic se regăseşte şi  în frecvenţa  crescută a complicaţiilor  ironice (nefropatia diabetică, retinopatia diabetică, neuropatia diabetică, gangrena diabetică, macroangiopatia diabetică=leziunile vaselor mari ³ 1 mm diametru, afectarea cutanată, osteoartropatia diabetică-piciorul cubic Charcot sau piciorul neuropatic, hepatopatia dismetabolica=încărcarea grasă a celulelor hepatice,infecţiile,etc.)

Între complicaţiile acute ale diabetului zaharat se regăsesc:

· complicaţii medicale :

a) organice: infarct miocardic acut, accident vascular acut, tuberculoza pulmonară, etc;

b) metabolice: cetoacidoză diabetică severă (“coma diabetică”), coma hiperosmolara, acidoza lactică, coma hipoglicemică;

· complicaţii chirurgicale : apendicita acută, ocluzia intestinală, ulcerul hemoragic, gangrena diabetică, hemoragia vitreana, cataractă diabetică, etc.

Noţiunea de sindrom X metabolic a fost introdusă destul de recent în tratatele de medicină. Este o combinaţie între obezitatea abdominală, tendinţa spre diabet, hipertensiune şi dislipidemii (creşterea trigliceridelor serice, scăderea colesterolului bun - HDL-colesterol, creşterea colesterolului rău - LDL).

     Ai sindrom metabolic dacă prezinţi trei din factorii enumeraţi mai sus. Aceasta apare din două motive: bagajul genetic şi stilul de viaţa nesănătos. Este adevărat că moştenirea genetică n-o poţi influenţa, dar pe cea legată de traiul nesănătos o poţi schimba! Primul pas ar fi o alimentaţie sănătoasă iar al doilea, mişcarea zilnică.

      Indiferent de gravitatea greşelilor alimentare pe care le face un individ şi cu toate că au fost înregistrate progrese remarcabile în domeniul nutriţiei şi dieteticii, nu trebuie să uităm că schimbările bruşte în regimul alimentar pot deveni  dăunătoare, iar Hipocrate susţinea că “este preferabil un regim necorespunzător decât o schimbare bruscă a alimentaţiei”.

Este un fapt de care trebuie să ţinem cont atunci când vrem să schimbăm alimentaţia unui individ, dar aceasta nu înseamnă că trebuie să dezarmăm,  deoarece o schimbare în bine poate fi perfect realizabilă printr-un proces treptat de adaptare.

Dr.Truţ Crina-Daniela

Medic Medicina Generală

Medcenter Cluj Napoca

0264.592.854

www.medcenter.ro