Cafeina, noua arma impotriva maladiei Alzheimer

Administrată la şoricei, cafeina ameliorează memoria şi reduce leziunile cerebrale ale maladiei Alzheimer, scrie ziarul francez Le Figaro.

Boala Alzheimer afectează 15% din persoanele în vârstă de peste 80 de ani. În Franţa, 850.000 de persoane sunt afectate. Cei care au peste 65 de ani trăiesc cu obsesia acestei boli care duce la dependenţă într-un interval de la şapte la zece ani. Există vreo cale de prevenire? Studii recente au relevat impactul favorabil al exerciţiului fizic şi intelectual, precum şi al controlului hipertensiunii, al diabetului şi obezităţii, dar nu există niciun tratament preventiv.

În acest context, publicarea pe site-ul Internet al ''Journal of Alzheimer Disease'' al unui studiu care subliniază efectele foarte favorabile ale cafelei asupra şoriceilor, trezeşte speranţe reale, chiar dacă, desigur, rezultatele nu sunt mereu extrapolabile de la această rozătoare la fiinţa umană.

Profesorul Gary Arendash de la Universitatea din Florida (Statele Unite) cercetează de multă vreme legătura dintre cafeină şi demenţă. Mai ales de când un studiu portughez a arătat, acum câţiva ani, că persoanele bolnave de Alzheimer băuseră mult mai puţină cafea în cursul celor douăzeci de ani care au precedat diagnosticul decât cei neafectaţi de această maladie. Alte cercetări, mai mult sau mai puţin riguroase, au ajuns la concluzia că un consum moderat de cafea avea un efect protector împotriva acestei demenţe.

În acest context, Gary Arendash s-a lansat recent într-un studiu experimental mai complex aplicat şoriceilor. Şi-a procurat 55 de cobai genetic programaţi pentru dezvoltarea de tulburări de memorie similare maladiei Alzheimer, odată cu înaintarea în vârstă, şi i-a împărţit în două grupe.

După ce testele au confirmat că aceşti cobai prezentau un mare deficit de memorizare spre vârsta de 18-19 luni (echivalentul a 70 de ani la om), jumătate dintre ei au primit cafeină în raţia de apă zilnică (echivalentul a 8 ceşti de cafea pe zi şi 14 de ceai), în timp ce cealaltă jumătate nu a primit decât apă simplă. Peste două luni, şoriceii trataţi cu cofeină au demonstrat performanţe net mai bune decât ceilalţi cu ocazia diferitelor teste de memorie. Potrivit autorilor studiului, competenţele acestora au devenit identice cu cele ale şoriceilor în vârstă, dar neatinşi de demenţă.

Animalele care nu au băut decât apă, continuau să aibă rezultate proaste la teste. Ceea ce a fost chiar mai surprinzător, câteva săptămâni mai târziu, autopsia creierului cobailor a permis să se constate că cei trataţi cu cafeină aveau mai puţin cu jumătate de proteina beta-amiloidă în creier decât ceilalţi. Or, acumularea acestei proteine sub formă de plăci este una din principalele leziuni histologice caracteristice maladiei Alzheimer.

Potrivit unor cercetători, cafeina ar restabili memoria prin reducerea unor enzime indispensabile pentru producerea proteinei beta-amiloide. Conform altora, cafeina ar avea un efect anti-inflamator care ar face ca aceste plăci de proteine să se reducă. De asemenea, cafeina nu ameliorează performanţele decât la şoriceii care prezintă deja tulburări de memorie, şi nu la cei sănătoşi.

Cercetătorii, foarte entuziaşti, planifică deja teste clinice la om, pentru a confirma sau infirma efectele cafeinei asupra primelor tulburări ale maladiei Alzheimer.