Noile strategii pentru protejarea vederii

O alimentaţie bazată pe fructe, legume şi peşte, virtuţile mirodeniei numită şofran, lentile pentru a ecrana soarele şi expediente pentru computer - toate acestea sunt noile strategii destinate protejării vederii, informează revista italiană L'Espresso.

Protejarea ochilor cu ajutorul şofranului a fost studiată de Silvia Bisti, cercetătoare la Universitatea din L'Aquila, transferată la Universitatea din Sydney, la ''Arc Centre of Excellence in Vision Science''. La animalele de laborator, mirodenia şofran este capabilă să prevină degenerescenţa maculară legată de vârstă. Cercetătoarea italiană vrea să înţeleagă dacă şofranul îşi păstrează aceleaşi proprietăţi şi la porci şi dacă are cu adevărat proprietăţi speciale de protejare faţă de neuronii care în retină absorb lumina şi pe care maladia îi omoară lent.

Studul face parte din categoria acelora pe care oamenii de ştiinţă o numesc 'groundbreaking', deoarece intră direct în controversata chestiune legată de cum se pot preveni maladiile ochilor, un întreg filon de cercetare care încearcă de ani de zile să pună în relaţie componentele alimentare şi dieta în ansamblul ei, cu maladiile cele mai frecvente precum cataracta sau degenerescenţa maculară.

''Am descoperit la animale că şofranul este mult mai mult decât un antioxidant: de exemplu, pare implicat în reglarea metabolismului acizilor graşi, şi acest lucru ar putea explica de ce membrana fotoreceptorului este protejată în condiţii de stres'', a explicat Bisti, care a precizat: ''Am constatat că şofranul protejează ochiul de afecţiunea tipică rezultată în urma unei expuneri excesive la soare şi încetineşte totodată maladiile genetice care duc la orbire, precum retinita pigmentară. Aceste efecte depind probabil de faptul că mirodenia, chiar dacă nu poate face nimic privind fotoreceptorii care mor, reuşeşte totuşi să-i protejeze pe cei care sunt afectaţi, încetinind sau împiedicând pierderea lor definitivă''. Studiul australian va spune dacă din aceste consideraţii se vor putea extrapola terapii preventive autentice.

Studii pe această temă, dar nu convingătoare, există în mare număr. Aşa cum a explicat biologul nutriţionist Laura Rossi de la Institutul Naţional de Cercetare pentru Alimente şi Nutriţie /INRAN/, care a participat recent la o revizuire sistematică a literaturii de specialitate pentru Autoritatea de garantare a publicităţii, pentru a detecta o eventuală publicitate înşelăptoare: ''Dacă vorbim de componente sau suplimente de vitamine ce ar trebui să prevină maladiile degenerative ale ochiului la subiectul sănătos, până astăzi nu există dovezi care să ateste că o anumită substanţă are efect protector.

Nici chiar numeroasele cercetări făcute privind luteina şi zeaxantina, două elemente din familia carotenidelor /care numără circa 700/ prezente în ochi şi de aceea ideale pentru un posibil efect protector, nu au dus la nimic. Food and Drug Administration din SUA a afirmat recent că nu există motive de a recomanda un integrator în prevenirea cataractei. Acelaşi lucru se poate spune şi despre cercetările efectuate asupra unor diferite extracte din afin''.

Puţin diferit stau lucrurile legat de persoanele care suferă deja de maculopatie. Unele cercetări sugerează că substanţe precum antocianinele din afin pot întârzia evoluţia maladiei.

Ceea ce pare să aibă un rol este însă dieta în ansamblul ei. Recent, au fost publicate două studii complementare în 'Archives of Ophtalmology' dedicate degenerescenţei maculare. În primul s-a demonstrat că o singură porţie de peşte pe săptămână este asociată cu o scădere a incidenţei maladiei cu 31% iar dacă porţiile săptămânale sunt două, reducerea este de 35%. Din al doilea studiu a rezultat că o dietă bogată în acizi graşi nocivi este legată de o creştere a cazurilor de degenerescenţă cu 76%, în schimb dacă există mai puţine grăsimi hidrogenate se înregistrează o scădere a incidenţei maladiei cu 15%.

Un aspect deosebit de important este legat de expunerea la razele soarelui. Oculistul Marco Marenco de la Universitatea Sapienza din Roma, expert la Agenţia internaţională pentru prevenirea orbirii /IAPB Italia/ a explicat: ''Razele soarelui produc o oxidare, care în timp deteriorează diferite structuri ale ochiului. Când te expui este întotdeauna indicat să iei un surplus de antioxidanţi naturali, cu alte cuvinte să consumi fructe şi legume proaspete în cantitate mare''.

Experţii sfătuiesc totodată să se folosească ochelarii de soare. ''Lentilele cele mai bune sunt cele certificate 'CE' de producători, care filtrează eficient razele UV şi care trebuie purtate de fiecare dată când te expui la soare'', a subliniat Marenco. Lentilele aflate de obicei în vânzare blochează 70% din razele UVB şi până la 60% pe cele A. În comerţ există lentile care nu filtrează şi acest lucru poate înrăutăţi efectele nocive ale soarelui deoarece pupila, în încercarea de a compensa obscuritatea produsă de culoarea închisă se dilată şi oferă o suprafaţă mai mare razelor care intră. Nu servesc însă practic la nimic lentilele recomandate pentru cei care stau mult la computer. Filippo Cruciani, de la Clinica de oftalmologie Umberto I din cadrul Universităţii Sapienza din Roma a explicat: ''O folosire chiar prelungită a calculatorului nu conduce niciodată la o situaţie patologică, mai ales în condiţiile ecranelor de astăzi. Se poate afla însă la originea unei oboseli, care se adaugă faptului dacă există un viciu necorectat adecvat. Unica regulă este să porţi ochelarii corecţi, dar numai când este nevoie''.

Pentru a munci în condiţii optime este bine să nu existe surse de lumină în spate, ecranul să se afle la distanţa corectă şi cu înclinaţia adecvată. Acestea sunt singurele indicaţii pe care le recomandă experţii celor care care stau multe ore la computer, deoarece ochiul este un organ extrem de adaptabil şi nu există reguli valabile pentru toţi.

Veşti proaste însă pentru cei pasionaţi de exerciţii oculare, pentru defecte precum astigmatismul şi miopia, bazate pe coordonarea dintre mâini şi ochi sau pe mişcări normale ale ochiului precum şi pe concentrarea vederii pe surse de lumină albă intermitentă. Unul dintre cele mai recente studii, publicat în 2009 în 'Physiological Optometry', de cercetători de la Universitatea Bradford, a concluzionat că nu există dovezi că aceste exerciţii funcţionează, cu excepţia unui caz. Potrivit unui studiu al oculiştilor de la Pennsylvania College of Optometry din Filadelfia, publicat în 'Optometric Vision Science', unele exerciţii specifice ar ajuta în cazuri de vedere dublă, deficit în focalizare şi unele forme de strabism, afecţiuni de care suferă o persoană din cinci, dar care pot fi tratate printr-un antrenament corect.