Termen cautat
Categorie

Accident vascular cerebral


GENERALITATI:

Accidentul vascular cerebral (AVC) este termenul medical utilizat pentru a descrie moartea unei portiuni a creierului in conditiile in care acesta este privat de fluxul sanguin pentru o perioada prea mare de timp. Exista doua tipuri de accidente vasculare cerebrale: cele cauzate de astuparea unui vas de sange din creier si cele cauzate de sangerarea intracerebrala (hemoragic).

Majoritatea accientelor vasculare cerebrale sunt ischemice (cauzate de astuparea unui vas de sange). AVC-urile pot cauza aparitia unor dizabilitati pe termen lung sau chiar decesul. Oricum, tratamentul precoce si masurile preventive pot reduce daunele cerebrale care apar datorita accidentelor vasculare cerebrale.

Simptomele AVC-ului pot sa apara brusc sau pe parcursul a cateva ore sau zile, in functie de tip. In ambele tipuri de accident vascular , una sau mai multe zone din creier pot fi afectate. In functie de zona afectata, o persoana poate sa isi piarda capacitatea de miscare a unei jumatati a corpului, capacitatea de a vorbi, precum si alte numeroase functii.

Leziunile cauzate de accidentul vascular cerebral pot fi temporare sau permanente. Prognosticul unui pacient depinde de cat de mult este afectat creierul, de cat de repede incepe tratamentul, precum si de alti factori.

Exista doua tipuri de accident vascular cerebral:

  • Accidental vascular cerebral ischemic: este cauzat prin astuparea (ocluzia) unui vas de sange care asigura oxigenul si alti nutrienti importanti pentru creier. Daca artera ramane astupata pentru mai mult de cateva minute, si nu ajunge suficient sange la creier, apar leziunile cerebrale. Majoritatea AVC-urilor sunt ischemice.

Exista doua subtipuri de accident vascular ischemic, trombotic si embolic.

AVC-ul trombotic: apare atunci cand exista o leziune aterosclerotica la nivelul unei artere cerebrale. Placile aterosclerotice ( cu depozit de grasime) astupa partial artera, se pot rupe sau sangera formand un cheag de sange. Acest cheag de sange (tromb) poate apoi astupa sau bloca complet artera, incetinind astfel sau chiar oprind complet fluxul sanguin din zona cerebrala perfuzata de artera respectiva.

AVC-ul embolic: apare atunci cand un cheag de sange sau alte particule ajung din alta parte a corpului (de obicei de la nivelul inimii) prin circulatia sanguina la nivelul creierului unde se blocheaza la nivelul unui vas de sange de calibru mai mic. Aceste cheaguri de sange sau particule, numite “emboli” restrictioneaza apoi fluxul de sange in zona de creier irigata de artera respectiva, reducand cantitatea de oxigen si nutrienti. Una dintre cele mai frecvente cauze de accidente embolice este ritmul cardiac neregulat numit si fibrilatie atriala. Problemele de coagularea a sangelui pot de asemenea sa determine accidente vasculare cerebrale embolice.

Accidentele vasculare ischemice tranzitorii (AIT): acestea sunt episoade in care o persoana  are semne sau simptome de AVC (de exemplu, imposibilitatea de a vorbi, senzatie de amorteala a unei parti a corpului) care dureaza o scurta perioada de timp, dar fara alte semne de AVC pe analizele de imagistica, CT sau RMN. Simptomele de AIT dureaza de obicei intre cateva minute si cateva ore. O persoana poate avea unul sau mai multe accidente tranzitorii. Recuperarea dupa un AIT este completa.

Un accident ischemic tranzitor este un semn de alarma care indica faptul ca o persoana este la risc inalt de a face un accident vascular cerebral. Tratamentul imediat poate scadea sau elimina acest risc.

  • Accidental vascular hemoragic: apare atunci cand un vas de sange de la nivelul creierului se fisureaza sau se rupe, ducand la sangerare in interiorul sau in jurul creierului. De asemenea, sangele este iritant pentru tesutul cerebral si determina astfel edematierea acestuia.

Exista doua subtipuri principale de accident vascular hemoragic: intracerebral si subarahnoidian.

Hemoragia intracerebrala: sangerarea apare in interiorul creierului. Aceasta lezeaza creierul deoarece sangele se aduna si exercita presiune asupra tesutului din jur. Cauzele mai frecvente de hemoragie intracerebrala sunt:

  • Tensiunea arteriala mare
  • Leziunile cerebrale
  • Tulburarile de coagulare
  • Afectarea vaselor cerebrale, cum ar fi anevrismul

Hemoragia subarahnoidiana: apare atunci cand un vas de sange de la suprafata creierului se rupe. Acumularea sangelui exercita presiune in spatiul subarahnoidian, care se gaseste intre cele doua straturi de tesut care acopera creierul. Cel mai frecvent simptom al hemoragiei subarahnoidiene este durerea severa de cap, pe care pacientii o pot descrie ca fiind cea mai puternica durere de cap avuta vreodata.

Factorii de risc pentru accidentul vascular cerebral

Exista o serie de factori de risc pentru AVC. Unii dintre acestia cresc riscul pentru un anumit tip de AVC (ischemic sau hemoragic), in timp ce altii cresc riscul pentru ambele.

Factorii de risc pentru AVC ischemic:

  • Varsta peste 40 de ani
  • Bolile cardiace
  • Tensiunea arteriala mare
  • Fumatul
  • Diabetul
  • Nivele mari de colesterol in sange
  • Utilizare de droguri
  • Nastere recenta
  • Istoric de atac  ischemic tranzitor
  • Stilul de viata sedentar si lipsa exercitiului fizic
  • Obezitatea
  • Status actual sau istoric de cheaguri de sange

Factori de risc pentru AVC-ul hemoragic:

  • Tensiunea arteriala mare
  • Fumatul
  • Utilizarea drogurilor (in special cocaina)
  • Utilizarea warfarinei sau a altor anticoagulante (sintrom, trombostop) si  antiagregante

Factorii de risc pot creste riscul de AVC, dar accidentele vasculare cerebrale pot sa apara chiar si la persoanele  care nu stiu ca sunt la risc. In unele cazuri, accidentul vascular se poate datora unor probleme ale vaselor de sange din creier sau chiar sangelui. De exemplu:

  • Un AVC hemoragic poate sa apara daca o persoana are un anevrism (o subtiere a peretelui vasului de sange), chiar daca acesta nu i-a cauzat niciodata simptome in trecut.
  • Un AVC ischemic poate sa apara la o persoana sanatoasa care ia anumite medicamente (de exemplu, tratamentul de substitutie cu estrogeni  crestere riscul formarii de cheaguri de sange).

Simptomele accidentului vascular cerebral

Semnele si simptomele AVC-ului apar adesea brusc si apoi pot sa se amelioreze sau sa se inrautateasca treptat, in functie de tipul accidentului vascular si de zona din creier afectata.

Simptomele clasice:

  • La nivelul fetei: slabiciune brusca sau caderea fetei, sau probleme de vedere.
  • Slabiciune sau amorteala brusca a unuia sau ambelor brate.
  • Dificultati de vorbire, vorbire neclara sau confuza.

Timpul este foarte important in tratamentul AVC. Cu cat tratamentul incepe mai devreme, cu atat cresc sansele de recuperare.

Semnele si simptomele unui accident vascular cerebral pot fi asemanatoare cu ale altor afectiuni.

DIAGNOSTIC:

Orice persoana care are semne sau simptome de accident vascular cerebral necesita consult medical imediat in spital.

Testele de sange si imagistice:dupa realizarea unui examen fizic si a istoricului pacientului, doctorul va cere analizele de sange si o investigatie imagistica cerebrala (CT sau RMN) si a vaselor gatului si capului, care iriga creierul. Testele imagistice ofera informatii cu privire la localizarea zonei afectate de accidentul vascular, precum si despre tipul de AVC (ischemic sau hemoragic).

Ocazional, poate fi nevoie de insertia unui cateter printr-un vas de sange de la baza coapsei, care va fi ghidat catre vasele de sange de la nivelul gatului, unde se injecteaza o substanta de contrast care permite vizualizarea zonei de blocaj.

Testele cardiace: electrocardiograma (EKG) este realizata la majoritatea pacientilor care sunt suspectati de accident vascular cerebral. Deoarece majoritatea pacientilor cu accidente ischemice au si boala arteriala coronariana, poate sa existe o reducere a fluxului sanguin (numita “ischemie”) la nivelul inimii in timpul accidentului vascular cerebral. In unele cazuri, pacientul nu este capabil sa-i spuna doctorului daca simte dureri in piept. Electrocardiograma va ajuta medicul sa puna diagnosticul si sa trateze orice problema cardiaca cat mai rapid posibil.

Pot fi recomandate si alte examinari, cum ar fi electrocardiograma, prin care se examineaza inima si aorta. La unii pacienti cu AVC embolice inima sau aorta pot fi surse de cheaguri de sange care duc la aparitia accidentului vascular cerebral.

TRATAMENT:

Depinde de tipul de AVC, de timpul care a trecut de la aparitia primelor simptome si de celelalte afectiuni medicale ale pacientului. Efectele unui AVC pot fi temporare sau permanente.

Tratamentul accidentului vascular cerebral ischemic

Scopul  tratamentului este restaurarea fluxului  sanguin la nivelul zonei afectate a creierului cat mai rapid posibil. Medicamentele utilizate in tratamentul precoce al AVC ischemice sunt alteplaza, aspirina si anticoagulantele.

Alteplaza (terapia trombolitica): alteplaza face parte din categoria activatorilor tisulari ai plasminogenului. Acestia dizolva cheagul de sange care blocheaza fluxul sanguin de la nivelul arterelor cerebrale. Beneficiul tratamentului trombolitic scade dupa cateva ore. De aceea, cu cat tratamentul este administrat mai devreme, cu atat mai probabil se va restabili fluxul sanguin.

Utilizarea tromboliticelor pentru acccidentul vascular cerebral acut necesita spitalizare in serviciul de specialitate.

Efectele adverse: Se estimeaza ca tratamentul cu alteplaza face de 10 ori mai mult bine decat rau. Oricum, aproximativ 1 din 15 pacienti care primesc tratament trombolitic vor dezvolta o hemoragie excesiva la nivel cerebral. Acest tip de sangerare poate fi fatala. Din 30 de pacienti tratati , unul este afectat de tratament. Atunci cand se utilizeaza pentru a trata multi pacienti, efectele benefice ale tratamentului depasesc riscurile.

Aspirina: Tratamentul antiplachetar ajuta la prevenirea formarii de noi cheaguri. Spre deosebire de medicamentele trombolitice, acesti agenti nu dizolva cheagurile deja formate. Acestea se utilizeaza daca terapia trombolitica nu poate  fi administrata sau dupa ce s-au administrat trombolitice. Aspirina este singrul agent antiplachetar care s-a dovedit eficient in tratamentul precoce al AVC ischemice. De aceea, se poate utiliza aspirina in primele 48 ore de la debutul simptomelor AVC.

Anticoagulantele: Actioneaza prin scaderea formarii altor cheaguri de sange. Heparina si heparinele cu greutate moleculara mica sunt anticoagulante. Din cauza riscului de sangerare excesiva, anticoagularea este recomandata doar pentru tratamentul pacientilor cu AVC acut ischemic. Tratamentul anticoagulant cu heparina nefractionata  sau heparine cu greutate moleculara mica este utilizat in unele cazuri , ca de exemplu in tratamentul precoce al AVC cauzat de cheaguri de sange care au plecat de la inima (cardioembolism) la pacientii care au boala cardiaca valvulara sau insuficienta cardiaca severa, sau la pacientii care au AVC cauzat de o disectie (o fisura in stratul intern al peretelui vascular) a unei artere mari care iriga creierul.

Preventia pe termen lung a accidentului vascular ischemic

Pentru pacientii care au avut deja un atac ischemic, doctorul le va prescrie medicamente care pot preveni aparitia altor accidente vasculare. Acasta poarta numele de preventie secundara. Tratamentul pentru preventia secundara a accidentului vascular ischemic include medicamente antiagregante plachetare, anticoagulante si proceduri chirurgicale pentru a redeschide vasele sanguine (revascularizare).

Tratamentul antiagregant plachetar: aspirina sau clopidogrelul sunt utilizate pentru a preveni reaparitia accidentului vascular cerebral ischemic.

Tratamentul anticoagulant: este utilizat pentru preventia AVC la anumiti pacienti. De exemplu, pentru preventia pe termen lung, aproape toti pacientii cu fibrilatie atriala care au un istoric de atac ischemic tranzitor sau accident vascular embolic ar trebui tratati cu un medicament anticoagulant (trombostop, sintrom), in absenta contraindicatiilor.

Revascularizarea este termenul medical utilizat pentru restabilirea fluxului sanguin intr-o anumita regiune. La persoanele care au avut un AVC, revascularizarea se refera de obicei la interventia chirurgicala (endarterectomie carotidiana) care deschide o artera blocata de la nivelul gatului (artera carotida), imbunatatind astfel fluxul sanguin de la nivel cerebral si scade riscul de AVC.

Complicatiile dupa accidentul vascular cerebral

La un pacient care a avut un accident vascular cerebral pot sa apara numeroase complicatii. Aceste complicatii sunt semnificative deoarece aproximativ jumatate dintre decesele dupa accidentul vascular cerebral  se datoreaza complicatiilor medicale. In zilele si saptamanile care urmeaza dupa un AVC, medicii, pacientui si membrii familiei trebuie sa lucreze impreuna pentru a scadea riscul aparitiei unor astfel de complicatii. Cele mai frecvente complicatii sunt:

  • Cheagurile de sange
  • Dificultatile de alimentare si de a bea, care cresc riscul de pneumonie si malnutritie
  • Pneumonia
  • Infectiile de tract urinar
  • Sangerarile de la nivelul tractului digestiv
  • Caderile
  • Atacul cardiac sau insuficienta cardiaca
  • Escarele

Tratamentul accidentului vascular cerebral hemoragic

Depinde de cauza sangerarii (de exemplu, tensiune arteriala mare, utilizarea medicamentelor anticoagulante, traumatisme cerebrale, malformatii ale vaselor de sange). Primele masuri care se iau la o persoana cu AVC hemoragic sunt:

  • Determinarea cauzei sangerarii.
  • Controlul tensiunii arteriale.
  • Oprirea oricarei medicatii care poate creste sangerarea (de exemplu, aspirina, trombostop).
  • Masurarea si controlul presiunii din creier.

Presiunea din interiorul creierului poate fi masurata prin plasarea unui dispozitiv, numit tub de ventriculostomie, prin cutia craniana, intr-o zona a creierului numita ventricul cerebral. Daca presiunea este mare, poate fi eliminata din ventricul o cantitate mica de lichid cerebrospinal. Ventriculostomia poate fi utilizata si pentru a drena sangele care s-a colectat la nivelul creierului in urma accidentului vascular cerebral.

Tratamentul chirurgical poate fi recomandat pentru a preveni, a opri sangerarea sau pentru a reduce presiunea din interiorul creierului. In functie de severitatea accidentului vascular cerebral si de starea pacientului, interventia chirurgicala poate fi efectuata in primele 48-72 de ore dupa debutul hemoragiei sau poate fi intarziata pana la una sau doua saptamani, pentru a permite stabilizarea starii pacientului.

Tratamentul malformatiilor arteriovenoase: unele malformatii arteriovenoase prezinta un risc semnificativ de sangerare ulterioara. Decizia de a trata o malformatie arteriovenoasa depinde de cativa factori: varsta pacientului, localizarea si marimea malformatiei, anomaliile venelor care dreneaza si daca malformatia arteriovenoasa a sangerat anterior sau nu. Tratamentul poate include chirurgia, radiochirurgia (utilizarea radiatiilor pentru a micsora vasele de sange), sau tehnici de embolizare.

Craniotomia decompresiva: atunci cand viata unui pacient este amenintata din cauza presiunii exercitate de un cheag de sange din interiorul creierului, poate fi luata in considerare o procedura prin care se deschide cutia craniana si/sau se scoate cheagul. Realizarea acestei proceduri depinde de localizarea si marimea hemoragiei, varsta si starea pacientului, precum si de probabilitatea recuperarii dupa accidentul vascular cerebral.

Comentarii

Buna ziua asi  avea si eu o ìntrebare ...E cortect ca tatal meu a ajuns la spiltalul de urgenta craiova nr 1 la ora 06:30  pe data de 19/10/2013 si nu i sa facut nici un tomograf  mai bn zis neau zis doctori sa ne ducem sai cumparam noi perfuzia de care el avea nevoie ...iar el a decedat tot pe 19/10/2013 la ora 22:00 .Cum e posibil asa ceva ?tatal meu avea 50 anni.Si el erea constient si cand a plecat din casa cu salvarea cum e posibil?

Buna ziua,am un baietel de 9 ani si in martie a avut un accident cerebral .De atunci a ramas paralizat pe partea stinga Face fizio terapie .I-mi puteti spune care sint sansele de recuperare?Si se mai poate repeta?Multumesc

Matusa mea a avut un anevrism dilatat si fisurat....pana sa i se faca vreo interventie a facut un vasospasm cred si acest lucru a dus treptat la semipareza pe partea dreapta si a lasat o fara vorbire...la ceva timp i s a facut embolizare, cu succes....insa domnul doctor a zis ca in timp, cu rabdare si exercitii isi va revenit si va reusi sa vorbeasca din nou. mentionez ca este perfect constienta si tot timpul a fost. v as ruga sa mi spneti daca este bine sa o ducem intr o clinica de recuperare! astept un rasp. multumesc

Buna ziua,bunica mea a facut pe data de 25.07.2013 un accident vascular si este internata la neurologie din data de 26.07.2013...din pacate nu am internat o in ziua in care a facut accidentul...nu stiu cui sa ma adresez pt ca mi se pare ca starea ei este din ce in ce mai rea...de cand am internato nu a mancat si nu a baut absolut deloc apa sau lichide ceva...medici nu m au lamurit de ce si dc este un pericol pt ea....as vrea dc stie cineva ,sa mi spuna dc asa se manifesta aceasta boala....si ce ar trebui sa fac....va multumesc si va rog sa mi raspundeti cu un sfat...

buna ziua, am o intrebare tatal meu in virsta de 56 de ani a suferit doua accidente vasculare, dintre care unul cu mai mult timp in urma pe care ne-au spus medici ca la dus pe picioare iar altul acum o luna de zile, de la care a ramas spune el cu o pata la nivelul ochiului sting in interior atunci cind ridica privirea vede doar pe jumatate dar la un control oftalmologic medicul nu a zis nimic despre asta ca si cum nu a observat nimic  va rog sa imi spuneti parerea dumneavoastra. Va multumesc

 

Buna seara .

Mama a cazut si la un picior sa lovit foarte tare ...a stat trei zile acasa si dupa aceea sa dus la spital ....

nu a putut sa i faca operatie ...avea viteza la singe foarte mare ca are insuficienta cardiaca dar in schimb a taiato in patru locuri si o stringea foarte tare sai curga chiagurile de singe ...in fin sa facut bine a mers a casa .....si seara am sunato si avea o neliniste pe ea a mai stat doua zile a casa tot cu aceas neliniste si atreia zi de dimineata sa trezit si a incercat sa bea putina apa si dintr o data ia cazut sticla din mina si sa uitat la tata fix si nu mai zicea nimic ...nu putea sa vorbeasca ca avea limba incordata dar in schimb putea sa miste miinile amindoua si este  constienta...... In spital au zis ca i sa fisurat o rupt o vena de la cap dar nu i sa inundat nimic de singe ...este sub tratamient dar nu si a revenit la voce.... nu poate sa vorbeasca ...Vreau sa stiu daca isi revine sa vorbeasca ......si  ea insusi .

Multumesc pt tot si astept un raspuns .

Un prieten de familie a suferit in urma cu un an un accident vascular cerebral in urma caruia si-a piedut partial vedera ,dumnealui ar vrea sa consulte si un al medic specialist din tara.Unde mi-ati recomanda sa mearga tinand cont ca este din Galati si aici nu a gasit un medic bun?

Buna seara,

Sunt din judetul Cluj iar joi noaptea bunicul meu a suferit un accident vascular foarte grav ,joi dimineata nu sa mai trezi iar vazand starea lui am hotarat sa chemama ambulanta,la spital ni sa spus ca are un cheag de sange pe creierul mic iar vineri la ora 17 a fost operat .Pana in momentul de fata nu au mai aparut complicatii.Medicii neau zis ca este posibil sa ramana paralizat pe partea dreapta.Este posibil?Ce sanse sunt pentru insanatosirea bunicului meu?

Va multumesc din suflet si astept un raspuns!

buna ziua!

soacra mea a suferit un accident vascular acum o luna. s-a efectuat o angiografie,prin care s-a blocat anevrismul. urmarile a acestei interventii au fost urmatoarele:pareza totala,nu mai vorbeste... vreau sa stiu daca se poate face si altceva in afara de acesta angiografie?

va multumesc!

 

Pagini