Termen cautat
Categorie

Alergia la penicilina

GENERALITATI:

Alergia la penicilina este una dintre cele mai frecvente alergii medicamentoase, care poate sa apara la aproximativ 10% dintre oameni.  Majoritatea oamenilor care cred ca au alergie la penicilina pot lua penicilina fara nici o problema, datorita faptului ca nu au fost niciodata cu adevarat alergici, sau pentru ca alergia lor la penicilina s-a rezolvat in timp.

Hipersensibilitatea sau alergia la un medicament se defineste ca o reactie imunologica specifica care apare la administrarea acestuia.

Oamenii care au un istoric mai indepartat de reactii alergice la un medicament pot deveni mai putin alergici pe masura trecerii timpului. Doar aproximativ 20% dintre persoane vor fi alergice la penicilina dupa 10 ani de la reactia alergica initiala, daca nu sunt expuse la penicilina din nou in timpul acestei perioade.

Ce este penicilina?

Penicilina este unul dintre cele mai prescrise antibiotice. Face parte dintr-o clasa de antibiotice cunoscuta sub denumirea de beta lactamine, din care fac parte mai multe medicamente: Penicilina G, nafcilina, oxacilina, cloxacilina, dicloxacilina, ampicilina, amoxicilina, carbenicilina, ticarcilina si piperacilina.

Oricine este alergic la una dintre peniciline se considera a fi alergic la toate penicilinele si ar trebui sa evite intregul grup, cu exceptia situatiei in care au fost evaluate pentru aceasta problema.

Reactiile la penicilina

Dupa administrarea penicilinei, pot sa apara numeroase reactii adverse neasteptate. Atunci cand un pacient raporteaza o problema din trecut cu un antibiotic, este important sa ofere cat mai multe detalii despre reactie.

Reactiile adverse- “ reactie adversa” este termenul medical utilizat pentru a descrie orice reactie nedorita cauzata de un medicament. Pot sa apara atat reactii alergice (eruptii cutanate, anafilaxia, respiratie cu dificultate, angioedemul), cat si nonalergice. Reactiile nonalergice sun mult  mai frecvente. Exemple de reactii adverse nonalergice care apar frecvent sunt diareea si discomfortul gastric.

Este foarte important sa se faca distinctia intre reactiile nonalergice si cele cu adevarat alergice. Unii oameni pot spune ca sunt alergici la penicilina cand de fapt ei au avut un efect advers nonalergic. Prin urmare, aceste persoane pot fi tratate de o anumita infectie cu un antibiotic mai putin eficient sau mai toxic. Acest lucru poate duce la aparitia rezistentei la antibiotic sau la esec al tratamentului, care poate fi costisitor sau poate duce la prelungirea bolii.

Oricine este nesigur ca reactia alergica din trecut a fost cauzata de o alergie, ar trebui sa evite antibioticul respectiv pana cand vor discuta despre aceasta cu medicul.

Eruptiile cutanate

La pacientii care iau penicilina pot sa para cateva tipuri diferite de eruptii cutanate:

  • Eruptii care apar sub forma unei urticarii (papule pruriginoase care apar si dispar in cateva ore), sau impreuna cu alte simptome alergice ca wheezing, umflarea pielii sau a gatului, sugerand o alergie adevarata.

  • Eruptiile cutanate care sunt plate, ca niste pete, se raspandesc pe parcursul mai multor zile si nu se modifica in cateva ore, nu reprezinta de obicei o alergie periculoasa. Aceste eruptii apar in mod tipic dupa cateva zile de tratament.

Poate fi dificil sa se faca distinctia intre diverse tipuri de eruptii care au aparut in trecut. Fotografierea eruptiei poate fi utila.

Reactiile alergice

Reactia alergica apare atunci cand sistemul imunitar incepe sa recunoasca un medicament ca fiind ceva “strain”.

Unele simptome diferite pot indica faptul ca o persoana este alergica la penicilina. Acestea pot fi eruptii  urticariene (eruptie papuloasa, foarte pruriginoasa, care apare si dispare in decurs de cateva ore), angioedemul sau edemul Quincke (umflarea tesuturilor de sub piele, in special de la nivelul  fetei), senzatie de contrictie la nivelul gatului, wheezing, tuse, si respiratie cu dificultate, cu reactii asmatiforme (ingustarea cailor aeriene din plamani).

Realizarea unui istoric al acestor tipuri de reactii este foarte importanta deoarece persoana poate dezvolta o reactie si mai severa, cum e anafilaxia, daca va lua antibioticul din nou.

La 1-5% dintre oameni apar reactii alergice la penicilina de la usoare la moderate.

Anafilaxia

Anafilaxia este o reactie alergica care apare brusc, potential amenintatoare de viata. Simptomele sunt cele ale unei reactii alergice, cum ar fi tensiunea arteriala foarte mica, dificultate la respiratie, durere abdominala, umflarea gatului si limbii (edem Quincke), si/sau diaree sau varsaturi. Din fericire, anafilaxia apare rar.

Cele mai frecvente semne ale anafilaxiei sunt:

  • Semne si simptome cutanate (apar  in 90% din cazuri): urticarie generalizata, mancarime si inrosirea pielii, umflarea buzelor, limbii si uvulei (edem Quincke), edeme periorbitale, umflarea conjunctivelor.
  • Simptome respiratorii(apar in 70% din cazuri): secretii nazale, congestie nazala, scaderea vocii, senzatie de sufocare sau de innecare, stridor sau wheezing  (suierat la inspiratie sau la expiratie), scurtarea respiratiei, tuse.
  • Simptome gastrointestinale (apar la 45% din cazuri): greata, varsaturi, diaree, dureri abdominale cu caracter de crampa.
  • Simptome cardiovasculare (tot la 45% din cazuri): sincopa, ameteala, tahicardie (puls foarte rapid), hipotensiune (scaderea tensiunii arteriale), hipotonie (colaps).

DIAGNOSTIC:

Testarea alergiei la penicilina

Testarea cutanata pentru alergia la penicilina este cea mai buna metoda de a determina daca o persoana este cu adevarat alergica la penicilina. Aproximativ 90% dintre oameni vor avea un test negativ (ceea ce inseamna ca nu au alergie la penicilina), deoarece fie alergia s-a rezolvat cu timpul, fie nu a fost alergie de la inceput.

Existe unele situatii in care penicilina, care este in general sigura si ieftina, ar fi antibioticul potrivit, dar unei persoane cu o posibila alergie i se administreaza un medicament mai puternic cu mai multe efecte adverse, deoarece statusul alergic al pacientului este neclar. De aceea, poate fi foarte util sa se determine daca o persoana poate lua penicilina in siguranta.

 Testarea pentru alergia la penicilina este in special importanta in urmatoarele situatii:

Pentru persoanele care au o suspiciune de alergie la penicilina (sau la alte antibiotic inrudite) si au nevoie de penicilina pentru a trata o afectiune amenintatoare de viata pentru care nu exista o alta alternativa potrivita pentru tratament.
Pentru pacientii care au infectii frecvente si au suspiciune de alergii la multe antibiotice, care duc la limitarea optiunilor terapeutice.

Testarea cutanata la penicilina nu ofera informatii despre anumite tipuri de reactii.

Acestea pot fi reactii severe cu aparitia de vezicule si exfolierea pielii (sindromul Stevens-Johnson sau necroliza epidermala toxica), o reactie extinsa asemanatoare arsurii solare care duce ulterior la cojirea pielii (eritrodermia)  sau o eruptie formata din pete in “ochi de taur” sau “ in tinta” (eritem multiform). Pacientii care au avut acest tip de reactii nu ar trebui sa mai ia niciodata medicamentul care le-a cauzat. Aceasta regula se aplica in toate situatiile, din moment ce o a doua expunere poate determina o reactie progresiva severa si chiar deces.

Testarea dureaza de obicei o ora. Se inteapa pielea, se injecteaza o solutie slaba dintr-un preparat de penicilina si se observa reactia. Poate sa apara un discomfort datorita mancarimii, desi nu este dureros.

Reactia cutanata pozitiva inseamna aparitia unei umflaturii rosii, pruriginoase, care dureaza aproximativ jumatate de ora si apoi dispare. Un test pozitiv indica faptul ca pesoana este intr-adevar alergica. Oamenii cu un test pozitiv ar trebui sa continue sa evite penicilinele.

Daca dupa terminarea testului, reactia este negativa, se poate administra o doza orala de penicilina pentru a confirma faptul ca pacientul nu are alergie la acest medicament. Este necesara administrarea acestei doze orale deoarece testele medicale, inclusiv cele cutanate, au rar o precizie de 100%. Aproximativ 3% sau mai putin dintre pacientii cu un istoric de alergie la penicilina si care au un test cutanat  negativ vor experimenta o reactie alergica. Oricum, aceste reactii sunt usoare. Daca o persoana are testul cutanat negativ, si nu are nici o reactie la doza orala de penicilina, nu sunt necesare precautii suplimentare.

Daca nu sunt disponibile testele cutanate, exista cateva optiuni pentru persoanele care pot fi alergice la penicilina:

  • Sa ia un alt antibiotic.
  • Sa efectueze un test de provovcare.
  • Sa efectueze desensibilizarea.

Testele de provocare

Daca nu sunt disponibile testele cutanate, se poate recomanda testul de provocare. Aceste teste de provocare se recomanda doar daca o persoana are nevoie de penicilina si nu este disponibil alt antibiotic, iar sansele unei alergii adevarate sunt mici (de exemplu, daca ultima reactie a fost in urma cu cel putin 10 ani, sau daca simptomele reactiei alergice  nu par a fi cauzate de o alergie adevarata).

Daca sansele unei alergii reale sunt mari, se recomanda in general desensibilizarea.

Testul de provocare se realizeaza de obicei incepand cu doze mici de antibiotic administrate pe gura. Daca persoana tolereaza cea mai mica doza, se administreaza o doza mai mare la fiecare 30-60 de minute pana cand are semne de reactie alergica sau pana cand s-a atins doza maxima. Daca persoana tolereaza doza maxima, inseamna ca nu este alergica la penicilina.

Alergia la alte antibiotice

Cefalosporinele: sunt o clasa de antibiotice inrudite cu penicilina. Exemple de cefalosporine: cefalexin, cefaclor, cefuroxim, cefadroxil, ceftibuten, cefixim.

Oamenii cu un istoric de alergie la penicilina au un risc mic de a face reactie alergica la cefalosporine. Daca este posibil, se va efectua la aceste persoane testarea cutanata la penicilina. Din moment ce testarea va fi negativa la aproximativ 90% dintre acesti pacienti, un test negativ le va permite sa urmeze tratamentul cu  cefalosporine in siguranta.

Persoanele cu un test cutanat pozitiv la penicilina au un risc mic de reactie alergica la cefalosporine si necesita precautie la administrarea acestora.

Reactiile alergice la cefalosporine sunt mai putin frecvente fata de cele la penicilina. In plus, testele cutanate pentru evaluarea alergiei la cefalosporine nu sunt la fel de precise ca cele la penicilina. Daca este necesara administrarea unei cefalosporine, exista cateva optiuni:

  • Administrarea unui alt antibiotic.
  • Realizarea unui test de provocare.
  • Realizarea desensibilizarii.

TRATAMENT:

In cazul unei reactii alergice severe, cum este anafilaxia, se instituie tratament de urgenta, deoarece este o situatie potential amenintatoare de viata. Stopul respirator sau cardiac cu instalarea decesului pot sa apara in cateva minute.

De aceea, evaluarea si tratamentul prompt sunt cruciale in anafilaxie:

  • Indepartarea agentului alergizant, daca este posibil (de exemplu, oprirea perfuziei cu antibiotic)
  • Solicitarea ajutorului (inclusiv echipa de resuscitare)
  • Injectarea intramusculara de epinefrina (adrenalina). Daca simptomele sunt severe, se poate administra si intravenos
  • Plasarea pacientului in pozitia culcat pe spate, cu membrele inferioare ridicate, sau in cazul in care este dispneic (respira cu dificultate) sau varsa, plasarea in pozitia semi-asezat, cu membrele inferioare ridicate, pentru a maximiza perfuzia la nivelul organelor vitale
  • Administrarea de oxigen suplimentar: 6-8 litri, pe masca faciala
  • Administrarea de fluide intravenos, cu atat mai mult daca nu se inregistreaza un raspuns favorabil la adrenalina.

Epinefrina (adrenalina) este cel mai studiat medicament in anafilaxie.

Se mai pot utiliza in cadrul acestei reactii alergice severe si medicamentele antihistaminice  H1 (care sunt utilizate in principal in urticarie), precum si agonistii beta2-adrenergici si glucocorticoizii (care se utilizeaza mai mult in astmul acut).

Epinefrina: este medicamentul de electie in anafilaxie. Este singurul medicament care previne si trateaza obstructia cailor aeriene superioare si inferioare, dar si  colapsul cardiovascular.

Caile de administrare:

  • Injectia intramusculara: forma de 1 mg/ml, la o dilutie de 1:1000. Pentru adulti, se recomanda doza de 0,3-0,5 mg, doza care se poate repeta la interval de 5-15 minute.
  • Administrarea intravenoasa: se face lent. Se recomanda la pacientii care nu prezinta un raspuns la administrarea intramusculara si la administrarea de fluide. Se recomanda forma de 0,1 mg/ml, adica 1:10000. La adulti, doza initiala este de 2-10 micrograme/minut.

Antihistaminicele H1

  • Trateaza mancarimea si urticaria.
  • Nu trateaza obstructia respiratorie, hipotensiunea sau socul.
  • Pentru tratamentul parenteral, sunt disponibili doar agentii de prima generatie, de exemplu difenhidramina, care se administreaza la adulti intr-o doza de 25-50 mg intravenos, putandu-se repeta pana la o doza maxima de 400 mg pe 24 de ore.
  • Pentru tratamentul oral, antihistaminicele de generatia a doua (cetirizina) ofera unele avantaje. Cele de generatia a doua nu afecteaza de obicei performantele psihomotorii (de exemplu, nu influenteaza capacitatea de a conduce autovehicule), si nu determina sedare.

Bronhodilatatoarele

Pentru tratamentul bronhospasmului care nu raspunde la adrenalina se recomanda bronhodilatatoarele inhalatorii, ca albuterolul. Acestea se pot asocia tratamentului cu epinefrina.

Glucocorticoizii

Instalarea efectului acestora poate sa necesite cateva ore. De aceea, ei nu elimina simptomele si semnele initiale ale anfilaxiei. Se poate administra metilprednisolonul, la o doza de 1-2 mg/kg/zi.

La pacientii cu reactii alergice de la usoare la moderate se poate recomanda desensibilizarea la penicilina.

Desensibilizarea la penicilina

Desensibilizarea poate fi realizata la persoanele care sunt alergice la penicilina si care necesita tratament cu aceasta sau cu un antibiotic inrudit. Desensibilizarea se refera la un proces prin care se administreaza un medicament intr-un mod controlat, care ii permite pacientului sa il tolereze temporar, fara vreo reactie alergica.

Tehnica desensibilizarii: desensibilizarea poate fi realizata prin utilizarea antibioticului pe cale orala sau intravenoasa, dar trebuie realizata intotdeauna de catre un specialist in alergologie. Existe mai multe metode diferite pentru desensibilizare. 

De obicei metoda se realizeaza cu success, dar are doua mari limitari:

  1. Desensibilizarea nu functioneaza si nu trebuie incercata niciodata pentru anumite tipuri de reactii ( ca sindromul Stevens-Johnson, necroliza toxica epidermala, eritrodermia, eritemul multiform, altele). Desensibilizarea nu functioneaza de asemenea pentru alte tipuri de reactii alergice la antibiotic, ca boala serului, febra medicamentoasa sau anemia hemolitica.
  2. Desensibilizarea este temporara. Dupa desensibilizare, atata timp cat antibioticul este luat cu regularitate, nu ar trebui sa apara reactii alergice in timpul tratamentului. Dar, o data ce antibioticul este oprit pentru mai mult de 24 de ore, pacientul este din nou la risc de a dezvolta reactii alergice. Este necesara repetarea desensibilizarii daca acelasi medicament trebuie administrat din nou.

In concluzie, alergia la penicilina este una dintre cele mai frecvente tipuri de alergii intalnite, de aceea trebuie recunoscuta pentru a putea fi controlata eficient.

Comentarii

din pacate am si eu alergie la penicilina, depistata de cand eram mic...

zic din pacate deoarece penicilina este folosita frecvent pt anumite afectiuni, iar eu nu o pot utiliza.

plus k de fiecare data trebuie sa fiu atent sa nu mi se faca accidental o doza de penicilina

din greseala am luat o pastila veterinara pe baza de penicilina, ambalajul fiind asemanator medicamentelor mele,mi-am dat seama de eroare dupa 4 zile cand am inceput sa imi revin si trebuia sa ii administrez catelului medicamentul.dar manifestarea nu a fost nici una din cele descrise ,nu stiu din ce motiv ori combinatia cu cea a medicamentului meu ,un singur lucru pot fi sigura am crezut ca nu mai apuc a doua zi .mi-a amortit mana stanga nu o puteam misca in nici un fel , o durere foarte puternica in partea de spate a capului, ameteli,nu ma puteam ridica din pat si nu puteam misca gatul eram intr-o paralezie stanga. nestiind care e motivul ma asteptam la un accident vascular.ma bucur ca s-a manifestat doar asa promit ca voi fi foarte atenta de acum.

Va rog sa-mi spuneti si mie ce antibiotice pot sa folosesc in cazul unor infectii (de ex. acum am facut un abces dentar sub o coroana pusa acum 4 luni), si nu stiu ce antibiotic sa folosesc, pentru ca sunt alergica la penicilina si tetraciclina. Alergia la penicilina a survenit in ultimul timp, practic in primavara acestui an am depistat-o, facand un test la cabinetul medical, in schimb la tetraciclina am fost alergica din copilarie. Va multumesc celor care imi vor raspunde la intrebarea mea pusa la inceput.

as vrea sa stiu cum se face in mod corect testarea la penicilina,daca se face si la alte antibiotice sau doar la penicilina precum si dilutia in care se face testarea, in special pt.intradermoreactie.dar la cefalosporine se face testare.daca da modul si dilutia in care se poate face 

Buna ziua. Acum cateva luni am fost diagnosticata cu un streptococ de la care am reumatism. Sunt alergica la penicilina si nu pot face moldamin. Exista alte medicamente,alta solutie cu ajutorul carora sa ma vindec? Sunt cam disperata,doar pe la medici umblu de cateva luni! Va multumesc.

Buna seara.Baiatul meu este alergic la penicilina de mic Saptamana trecuta s-a dus la dentist si i-a dat reteta sa ia amoxicilina si nospa cu toate ca il avertizase ca este alergic la penicilina.Datorita durerilor care le-a avut nu a mai stat sa citeasca prospectul si a luat tratamentul o zi .A doua zi a facut o criza de rinichi cu dureri mari ca am chemat Smurdul care i-a facut un calmant si ia dat sa ia o retete pentru rinichi.deabia a treia zi cand am vorbit cu el mi-a spus a luat amoxicilina .I-am spus sa nu mai ia ca este ca penicilina .A doua zi s-a simtit mai bine dar i-a aparut la subrat o umflatura rosietica ca un furuncul.Ce ar trebuii sa faca ca scape de el.L-a sunat pe medicul dentist si s-a certat cu el si ia spus ca se duce la IML sa il reclame.Atunci medicul dentist s-a rugat de el sa nu-i faca rau si i-a spus ca ai face toata dantura fara nici un ban,dar baiatul meu nu mai vrea sa se dea pe mana lui .Ce antibiotic pote sa ia acum?Cand era mic ai dadeam biseptol sau eritromicina.Va multumesc anticipat.

din pacate am si eu alergie la penicilina, depistata de cand eram mic...

zic din pacate deoarece penicilina este folosita frecvent pt anumite afectiuni, iar eu nu o pot utiliza.

plus k de fiecare data trebuie sa fiu atent sa nu mi se faca accidental o doza de penicilina

din greseala am luat o pastila veterinara pe baza de penicilina, ambalajul fiind asemanator medicamentelor mele,mi-am dat seama de eroare dupa 4 zile cand am inceput sa imi revin si trebuia sa ii administrez catelului medicamentul.dar manifestarea nu a fost nici una din cele descrise ,nu stiu din ce motiv ori combinatia cu cea a medicamentului meu ,un singur lucru pot fi sigura am crezut ca nu mai apuc a doua zi .mi-a amortit mana stanga nu o puteam misca in nici un fel , o durere foarte puternica in partea de spate a capului, ameteli,nu ma puteam ridica din pat si nu puteam misca gatul eram intr-o paralezie stanga. nestiind care e motivul ma asteptam la un accident vascular.ma bucur ca s-a manifestat doar asa promit ca voi fi foarte atenta de acum.

Va rog sa-mi spuneti si mie ce antibiotice pot sa folosesc in cazul unor infectii (de ex. acum am facut un abces dentar sub o coroana pusa acum 4 luni), si nu stiu ce antibiotic sa folosesc, pentru ca sunt alergica la penicilina si tetraciclina. Alergia la penicilina a survenit in ultimul timp, practic in primavara acestui an am depistat-o, facand un test la cabinetul medical, in schimb la tetraciclina am fost alergica din copilarie. Va multumesc celor care imi vor raspunde la intrebarea mea pusa la inceput.

Pagini

Adaugă comentariu nou