Esti aici:Boli / Afectiuni / Angina pectorala


Angina pectorala


Generalitati

Ce este angina pectorala?
Angina pectorala este definita ca fiind durerea toracica care apare atunci cand celulele musculare ale inimii (miocard) nu primesc suficient oxigen pentru a permite inimii sa pompeze sangele eficient. Scaderea aportului de sange risca sa provoace aparitia durerilor in special in timpul activitatilor fizice, cand inima pompeaza  sangele mai repede si are nevoie de o cantitate mai mare de oxigen. Incetarea activitatii fizice duce la disparitia durerii. Angina este, de obicei, prima manifestare de afectare cardiaca.
Angina pectorala este durerea care arata ca inima este lipsita de oxigen, cel mai probabil deoarece arterele coronariene (arterele care hraneasc celulele inimii) sunt blocate partial din cauza placilor aterosclerotice.

Care sunt tipurile de angina pectorala?
Angina pectorala stabila

•    Angina pectorala tipica sau angina pectorala de efort se caracterizeaza prin crize
dureroase relativ rare, care apar in timpul activitatilor fizice intense si evolueaza de peste 3 luni fara agravare. Durerea care apare in timpul acestui tip de angina dispare dupa incetarea efortului fizic si cedeaza la nitroglicerina (administrata sublingual).
•    Angina pectorala Prinzmetal este forma atipica de angina pectorala stabila si se
caracterizeaza prin crize dureroase apar in repaus, aproape exclusiv nocturn, adesea spre dimineata, la aceeasi ora (“angina cu orar fix”), au intensitate mare si durata mai lunga (10 – 30 minute). Aproximativ 30% din cazurile cu angina Prinzmetal evolueaza catre infarct miocardic.  Cauza anginei pectorale Prinzmetal este spasmul coronarian secundar inflamatiei vaselor de sange ( lupusul eritematos sistemic, poliarterita nodoasa) sau anumitor malformatii congenitale.
•    Angina pectorala functionala apare in cadrul anemiei, tahicardiei (frecventa
cardiaca mare), stenozei aortica (reduce rezerva coronariana), hipertrofiei de ventricul stang (ingrosarea peretelui ventricular),etc . In aceasta varietate de angina pectorala arterele coronare pot fi  normale.
•    Angina de novo se refera la angina pectorala recent aparuta, care nu poate fi
incadrata in una din tipurile de angina pectorala.
•    Angina pectorala intricata se asociaza cu dureri toracice de alta natura (spondiloza
cervico-dorsala, litiaza biliara, ulcer duodenal, reflux gastro-esofagian).
Angina pectorala instabila 
Angina pectorala instabila  refera la angina pectorala de efort agravata (crizele dureroase  apar mai des decat de obicei si la eforturi fizice mult mai mici sau in repaus).Pacientul cu angina pectorala instabila are un risc mai mare de aparitie a infarctului miocardic. Electrocardiograma arata supradenivelare de ST segment importanta si tranzitorie. In jumatate din cazuri exista asociate extrasistole (contractii cardiace premature) ,bloc atrioventricular (alterarea conducerii electrice dintre atrii si ventricule) sau tahicardie ventriculara.

Care sunt cauzele aparitiei anginei pectorale?
Angina pectorala este aproape intotdeauna secundara unei boli coronariene. Arterele coronariene transporta sangele si oxigenul catre muschiul inimii (miocard). In bolile coronariene, aceste artere au diametru redus prin depunerea de placi aterosclerotice (depozite de grasime si tesut fibros). Aceste depozite pe vasele de sange scad cantitatea de sange care poate circula prin vas. In timpul unui efort fizic, miocardul are nevoie de o cantitate mai mare de oxigen (si, prin urmare, de sange), care depaseste capacitatea asigurata de arterele coronare. Deoarece miocardul trebuie sa continue sa functioneze fara resursele de care are nevoie  transmite semnale catre creier, care declanseaza raspunsul dureros.
Ischemia apare atunci cand un tesut nu beneficiaza de cantitatea de oxigen de care are nevoie. Angina pectorala este datorata ischemiei miocardice (cantitate insuficienta de oxigen la nivelul miocardului). Trebuie facuta deosebirea de infarctul miocardic, care se refera la moartea celulelor miocardice provocata de o ischemie severa si prelungita. In angina pectorala celulele miocardice sunt lipsite de oxigen dar nu mor, de aceea durerea cedeaza la repaus si administrarea de medicamente.
Infarctul miocardic este provocat de evenimente care duc la obstructia completa a fluxului sanguin in arterele coronariene (migrarea cheagurilor de sange, ruptura placilor de ateroscleroza, etc). In angina pectorala nu exista o obstructie brusca, completa a fluxului sanguin, dar diametrul arterelor coronariene nu  este suficient de mare pentru a satisface cererea crescuta de oxigen in timpul unui efort (diametrul intern al arterei coronariene a scazut cu mai mult de jumatate).
Nu toate episoadele de angina pectoral sunt datorate unor boli coronariene. In angina Prinzmetal crizele dureroase se datoreaza spasmului arterelor coronare, care reduce fluxul de sange in aceste vase. Spasmele pot fi datorate consumului de droguri, in special cocaina.

Care sunt factorii de risc pentru angina pectorala?
Factori de risc pentru angina pectorala sunt:
•    istoric familial de boala coronariana la varste tinere, infarct miocardic, angina pectorala sau alte  afectiuni cardio-circulatorii
•    hiperlipidemie (un nivel crescut de colesterol si trigliceride in sange)
•    consumul excesiv de alcool
•    consumul excesiv de sare
•    diabetul zaharat
•    femeile in perioada  post-menopauza
•    hipertensiunea arteriala
•    absenta activitatii fizice regulate (sedentarismul)
•    obezitatea
•    sexul masculin
•    varsta dupa 40 - 50 ani
•    fumatul
•    stresul

Care sunt simptomele anginei pectorale?
Cel mai important simptom al anginei pectorale stabile este durerea toracica. Tipic durerea este retrosternala (la nivelul sternului), in portiunea medie sau inferioara.Mai rar durerea este strict precordiala (in zona inimii) ,epigastrica sau interscapulara (in spate intre omoplati) sau numai intr-o zona de iradiere (in umarul stang).Pe de alta parte, pacientul arata durerea cu pumnul aplicat pe piept ("face poza"). Rareori arata zona dureroasa cu un singur deget,in punct fix aceasta sugerand mai curand o durere intercostala. Durerea anginoasa iradiaza in umarul stang, maxilar,gat,spate, partea interioara a bratului si mana stanga. Cel mai adesea, degetele nu sunt dureroase.
Durerea din angina pectorala este descrisa ca o senzatie de arsura sau disconfort.Durerea asociata cu angina pectorala este adesea provocata de efortul fizic intens. De asemenea, poate fi declansata de stres, emotii puternice, frig, vant, raporturi sexuale si consumul unei cantitati mari de alimente.
De asemenea, durerea anginoasa se poate insoti de dispnee (respiratie dificila si anormala), senzatie de sufocare, transpiratii excesive, greata, varsaturi, anxietate (teama), slabiciune. Aceste simptome asociate apar mai frecvent in infarctul miocardic acut si mai rar in angina pectorala.
O alta caracteristica a durerii din angina pectorala este faptul ca cedeaza la administrarea nitrati (nitroglicerina) si / sau repaus fizic. Daca durerile cedeaza in mai mult de 20-30 minute dupa administrarea de nitroglicerina, durerea nu este probabil de origine ischemica sau suferinta miocardica este mai severa.
Aceasta durere poate dura de la cateva secunde pana la 3-5 minute. Durerea incepe gradat, atinge un maxim, apoi senzatia dureroasa se estompeaza sau dispare, dupa incetarea efortului sau dupa administrarea de nitroglicerina. Durerea de repaus sau durerea cu durata de mai mult de 10-15 minute este neobisnuita pentru angina pectorala stabila si se intalneste mai ales in angina pectorala instabila. Daca durerea dureaza mai mult de  jumatate de ora trebuie suspectat un infarct miocardic.
In angina pectorala instabila durere toracica apare la un efort de intensitate mai mica sau chiar in repaus , este mai puternica decat de obicei la acelasi nivel de efort, persista chiar si dupa incetarea efortului fizic sau dupa administrarea nitroglicerinei. Angina pectorala instabila poate fi un avertisment de infarct miocardic acut.

Diagnostic

Pentru stabilirea diagnosticului de angina pectorala, medicul evalueaza simptomele pacientului si factorii declansatori (efort fizic, mese copioase,etc).
Electrocardiograma (ECG)
Electrocardiograma este un test ce masoara impulsurile electrice ale inimii. Daca arterele coronare ce furnizeaza sangele muschiului cardiac sunt blocate, acesta primeste mai putin oxigen decat are nevoie, determinand aparitia ischemiei. Aceasta leziune apare pe electrocardiograma. Semnele precoce de ischemie cardiaca (scaderea fluxului sanguin coronarian) sunt reprezentate de subdenivelarea segmentului ST.
Testul de efort
Deoarece durerea anginoasa apare in special in timpul efortului, testul de efort este un examen frecvent utilizat pentru a diagnostica angina pectorala : pacientul executa un efort fizic (pe covor rulant sau bicicleta ergonomica) in timp ce activitatea electrica a inimii este monitorizata cu ajutorul electrocardiogramei (ECG). Analiza traseului ECG poate  evidentia modificari in activitatea electrica a inimii sugestive pentru ischemia miocardica (supra sau subdenivelare segment ST, unde T ample si ascutite). Unele persoane cu angina pectorala au rezultate normale la testul de efort. In cazul acestora riscul de infarct miocardic este mult mai mic.
Scintigrafia miocardica de perfuzie
In unele cazuri, pacientilor li se injecteaza intravenos o cantitate mica de substanta radioactiva (Thaliu) si se fac "fotografii" inainte si dupa efort. Aceasta explorare este sigura, cu exceptia femeilor insarcinate sau alergiei la substanta radioactiva utilizata. Scintigrafia miocardica de perfuzie permite vizualizarea fluxului de sange la nivelul miocardului.Diferentele de concentratie sau lipsa Thaliului in anumite zone pot arata care parte a miocardului a fost afectata de ischemie (flux sangvin insuficient).
Angiografia coronariana
Angiografia coronariana este o procedura care foloseste razele X pentru a investiga interiorul vaselor de sange si face parte dintr-un grup de proceduri numit cateterizare. Angiografia coronariana este o investigatie medicala esentiala pentru a identifica o afectiune a arterelor coronare. Prin intermediul angiografiei se poate localiza si evalua gravitatea bolii arterei coronare.

Tratament

Tratamentul anginei pectorale are trei obiective
-diminuarea durerii anginoase cu ajutorul medicamentelor
-tratamentul ingustarii arterelor coronare cu ajutorul interventiilor chirurgicale, cum ar fi by-pass-ul coronarian ,angioplastia coronariana
-eliminarea factorilor de risc pentru bolile coronariene

Tratamentul medicamentos
Exista mai multe clase de medicamente utilizate in tratamentul anginei pectorale:beta-blocante, nitrati, blocante ale canalelor de calciu .agentii antiplachetari.
•    Beta-blocantele reduc necesarul de oxigen prin incetinirea ritmului cardiac si
scaderea tensiunii arteriale. Betablocantele nu pot fi utilizate la persoanele care sufera de astm bronsic, bradicardie importanta, bloc atrio-ventricular, hipotensiune arteriala.
•    Blocantele canalelor de calciu produc vasodilatatie, scaderea intensitatii
contractiilor cardiace avand astfel actiune antianginoasa; au si un efect antispastic fiind folosite in tratamentul anginei Prinzmetal.
•    Nitratii determina dilatarea arterelor coronare, crescand aportul de sange la
nivelul inimii. Nitratii cu actiune rapida (nitroglicerina sub forma de tablete sublinguale sau spray) sunt utilizati pentru disparitia rapida a durerii anginoase.Nitroglicerina este disponibila si sub forma de patch-uri sau unguent, care se aplica pe piele pentru un control permanent al anginei pectorale. Nitratii cu durata lunga de actiune sunt administrati sub forma de tablete pentru a controla si preveni atacurilor de angina pectorala (crizele dureroase). Dinitratii (isosorbid dinitratul) se administreaza oral, sunt absorbiti la nivelul intestinului si apoi traverseaza ficatul. La nivelul ficatului, dinitratii sufera transformari metabolice si se transforma in proportie mare in mononitrat (metabolit activ).Mononitratul – isosorbid mononitrat - este singurul nitrat care ramane neschimbat in sange si este responsabil de eficacitatea medicamentului. Olicard retard este unul din preparatele moderne ce contin nitrati. Ceea ce este particular la acest medicament este structura sa farmaceutica - microsfere care controleaza eliberarea substantei active pe parcursul a 24 ore, fiind posibila astfel administrarea unei singure capsule pe zi.
•    Agentii antiplachetari cum ar fi acidul acetilsalicilic (aspirina) si clopidogrel
au efect anticoagulant, previn formarea cheagurilor de sange si obstructia arterelor coronare.
•    Statinele sunt medicamente hipolipemiante avand rolul de a reduce colesterolul
din sange. S-a demonstrat ca utilizarea statinelor reduce incidenta infarctului miocardic la persoanele cu angina pectorala, chiar daca nivelul colesterolului sanguin este normal.
•    S-a demonstrat ca inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (medicamente
care scad tensiunea arteriala) reduc riscul de infarct miocardic acut in randul persoanelor cu angina pectorala, chiar daca au tensiunea arteriala normala.

Tratament chirurgical
Angioplastia coronariana

Angioplastia coronariana este o procedura chirurgicala de largire a unei artere coronare (vas de sange care transporta sange spre muschiul inimii)  ingustata.Pentru angioplastie se foloseste un cateter (un tub flexibil) pentru inserarea unui stent (o plasa din otel inoxidabil) in artera coronara. Un mic balon este umflat pentru a deschide stentul.Astfel artera se largeste iar placa de aterom este impinsa, astfel incat fluxul de sange va circula mai liber.
Bypass-ul coronarian
Bypassul coronarian este o modalitate de a trata arterele blocate ale inimii creand noi cai de trecere pentru ca sangele sa curga spre muschiul inimii. Bypass-ul coronarian este o procedura chirurgicala care consta in implantarea unui vas de sange in locul segmentului blocat pentru a restaura fluxul sanguin in zona respectiva astfel incat sa se asigura aportul de sange in tesutul miocardic. Uzual, sunt utilizate ca si grefe, vene sau artere localizate in torace, in spatele sternului.

Eliminarea factorilor de risc
Regimul dietetic urmareste o restrictie a grasimilor de origine animala (unt, smantana, untura) si a colesterolului din alimentatie, iar in cazul obezitatii, reducerea greutatii corporale.
Reducerea grasimilor trebuie sa atinga 30% din ratia calorica globala.  Organismul uman poate sa sintetizeze colesterol 1,5-2 grame pe zi, chiar in absenta acestuia din alimente si deobicei un adult ingereaza 300-500 mg de colesterol alimentar in medie pe zi. Grasimile animale care contin acizi grasi saturati pot creste colesterolemia in cazul unui aport alimentar marit, in timp ce grasimile nesaturate vegetale bogate in acizi linoleic, linolenic, arahidonic continute in ulei de porumb, floarea soarelui, soia, au efecte de scadere a colesterolului din sange. Ideal ar fi ca din grasimile ingerate doua treimi sa fie de origine vegetala.
Alimentele sarace in grasimi sunt laptele, laptele batut, iaurtul, branza de vaci, carnea slaba, ouale (numai albusul), legumele si zarzavaturile, fructele supele de bulion, pestele, cerealele (hidrocarbonate) in limite calorice. O dieta rationala exprimata in valori energetice ar trebui sa contina 25% grasimi, 15% proteine si 60% hidrocarbonate. Trebuie evitate alimentatiile unilaterale. O alimentatie prea bogata in hidrocarbonate usor asimilabile (ca de exemplu zaharul) duce la o crestere a lipidelor sangvine. Si modul de preparare al alimentelor este important; este preferabil ca alimentele sa fie fierte in apa, inabusite sau fripte. De evitat alimentele prajite. Reducerea greutatii corporale prin aport caloric mic scade colesterolemia; in caz de obezitate se recomanda ca regimul de slabire sa fie lent.
Sedentarismul este un factor agravant al aterosclerozei, care poate fi combatuta prin activitate fizica, gimnastica, mers pe jos. Cresterea activitatii fizice este de mare eficienta in tratamentul arterosclerozei, influentand metabolismul grasimilor, diminua coagulabilitatea si dezvolta reteaua circulatiei colaterale. Respectarea regimului dietetic, cresterea activitatii fizice trebuie coroborate cu alte masuri: renuntarea la fumat, folosirea moderata a bauturilor alcoolice sau o corectare a reactiilor impulsive psihice si emotive.
Mentineti valorile tensionale cat mai aproape de normal: TA sistolica < 140 mm Hg si TA diastolica < 90 mm Hg, iar la persoanele care au si diabet zaharat se recomanda mentinerea TA sistolice < 130 mm Hg si TA diastolice < 80 mm Hg. Controlul tensional este important deoarece chiar si hipertensiunea arteriala usoara creste efortul inimii si implicit si necesarul de oxigen al miocardului. Daca sunteti hipertensiv urmati schema de tratament prescrisa de medic.

Imagini

angina pectorala 1.pngangina pectorala 2.gifangina pectorala 3.jpgangina pectorala 4.jpgangina pectorala 5.gifangina pectorala 6.jpg

NOTA: Inainte de a adauga comentariul te rugam sa mai petreci 20 de secunde revizuindu-l. Din dorinta de a avea o comunitate cat mai utila si cat mai placuta te rugam ca raspunsurile tale sa respecte 2 reguli minimale:
  • - o exprimare corecta gramatical (toate propozitiile incep cu litere mari si se termina cu semne de punctuatie, fara prescurtari de tipul "nush", "acm", "adik" si fara dezacorduri flagrante).
  • - sa lasam obscenitatile pentru cei mai putin inteligenti.
Multumim!
echipa i-medic.ro

Opţiuni de afişare a comentariilor

Alege modalitatea preferată de afişare a comentariilor şi apasă "Salvare opţiuni" pentru a activa modificările propuse.

Buna ziua,

Am la intervale neregulate de timp (la o luna, o luna jumatate, in ultima vreme, de cand am nascut, inainte de nastere aveam cam de doua, trei ori pe an) in starea de repaus, dureri cumplite in piept, in partea stanga, sub san, nu pot sa respir si am senzatia ca ma sufoc, durerea difuzeaza in spate de cele mai multe ori. Ma tine intre o ora si 3 ore. Trebuie sa stau linistita si sa nu ma misc aproape deloc ca sa-mi treaca. Ce mi se intampla? (Am 36 de ani si am nascut acum 2 ani)

Multumesc!

Adriana

eu v-as recomanda sa faceti niste investigatii. mama mea avea niste simptome asemanatoare si am ajuns cu ea intr-o noapte la urgente cu pre-infarct, de fapt o criza de angina pectorala care ne-a speriat cumplit. noi suntem din brasov si avem norocul ca avem un spital foarte bun clinicco, daca ati auzit, specializat pe afectiuni ale inimii. oricum, trebuie luate in seama cele mai mici semne pe care vi le da inima.

Bună ziua,

Am o durere surdă de mică intensitate, dacă nu sunt atentă, chiar nu o mai simt..., în mijlocul sternului, puțin spre stânga. Durerea poate persista o zi întreagă ! mă doare la temperaturi extreme: foarte frig, sau foarte cald.  Medicul de familie mi-a recomandat Preductal, îl iau de cca 1 an de zile. Menționez că nu am predispozițe familială pentru boli cardiovasculare. Vârsta 61 ani, greutate normală, fac mișcare, sunt o persoană veselă, echilibrată, dar profesiunea mea (chiar dacă sunt pensionară) este solicitantă și stresantă. Poate mă lămuriți care este originea acestei dureri.

Vă mulțumesc, Iuliana

Publică un comentariu nou

Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public.
CAPTCHA
Aceasta intrebare are rolul de a preveni spam-ul.
Image CAPTCHA
Introduceti caracterele exact in forma in care apar in imagine.


Urmati-ne pe Facebook

Inchideti