Termen cautat
Categorie

Angina pectorala

GENERALITATI:

 

Ce este angina pectorala?
Angina este expresia unei ischemii miocardice şi reprezintă în acelaşi timp forma cea mai frecventă de cardiopatie ischemică (Cl).

Care sunt tipurile de angina pectorala?

Există mai multe tipuri clinice şi fiziopatologice de AP. Forma clasică de angina pectorala este denumita cronică stabilă. La aceasta s-au adăugat angina instabilă, angina variantă (Prinzmetal sau vasospastică), angina microvasculară; toate au în comun episoade de ischemie miocardică însoţite de dureri şi eventual de disfuncţie miocardică.

Angina pectorală stabilă are drept etiologie principală, la marea majoritate a pacienţilor, ateroscleroza coronară. Afectarea coronară neaterosclerotică din AP, ca şi din alte forme de Cl(cardiopatie ischemică) este rară, şi cel mai adesea ignorată în practică. In ultimii ani se insistă asupra AP prin afectarea organică sau funcţională a microvascularizaţiei coronare (şi coronare epicardice normale la explorarea coronarografică). Ischemie miocardică şi AP, fară afectare coronară se pot întâlni însă în stenoza aortică (strânsă), în cardiomiopatia hipertrofică, in hipertensiunea arterială pulmonară severă sau sporadic în alte câteva bolicardiace (stenoza mitrală, insuficienţă aortică, prolapsul de valvă mitrală). Unele condiţii generate, însoţite de un sindrom hiperkinetic, pot produce sau agrava angina ca de ex.: sindroamele anemice severe, hipertiroidia, febra, prin mecanismul fiziopatologie general al ischemiei miocardice (dezechilibru dintre aportul de oxigen la miocard şi nevoile miocardice).

Forme clinice de angină pectorală

Există о multitudine de forme clinice de angină, în raport cu circumstanţele de apariţie, frecvenţa, evoluţie. Semnificaţia formelor clinice este diferită, în raport cu severitatea ischemiei miocardice a căror expresie este:
- angina pectorală cronică stabilă ce se caracterizează prin episoade tranzitorii de durere precordială, în special de efort sau în alte condiţii care cresc consumul miocardic de oxigen (emoţii, frig, prânzuri bogate etc.); accesele anginoase au un istoric vechi şi sunt relativ stereotipe;
- angina ,,de novo" este о angină de efort sau repaus, cu debut sub о lună, dar cel mai frecvent sub 2 săptămâni; ea precede adesea un IMA (infarct miocardic acut);
- angina agravată este forma de angină pectorală care şi-a modificat în ultimele zile sau săptămâni caracterele sale; accesele dureroase sunt mai frecvente sau/şi mai intense, apar şi în repaus, răspund mai greu la nitraţi;
- angina de repaus este, aşa cum arată şi numele, tipul dc angină la care durerile apar în repaus, in afara unor condiţii care cresc consumul miocardic de oxigen; accesele dureroase sunt mai prelungite, eventual mai intense şi răspunsul la nitroglicerină este mai lent. Angina de repaus poate urma unei perioade lungi de angină cronică stabilă, sau este о angină cu debut recent.
Angina de repaus are adesea semnificaţia unei ateroscleroze coronare extensive asociată unei boli trivasculare;
- angina precoce postinfarct este angina cu apariţie în primele 14 zile de la debutul IMA; semnificaţia sa este relativ severă, întrucât poate fi expresia unei ischemii la distanţă, prin compromiterea circulaţiei colaterale sau a unei
vasomotricităţi excesive în zona plăcii de aterom iniţial fisurate. Ea trebuie deosebită de angina tardivă sau reziduală post IM (infarct miocardic) , care apare la câteva săptămâni sau luni după un IMA şi ale cărei caracteristici о apropie de angina cronică stabilă. Angina postinfarct este mai frecventă după lMA-non Q;

- angina Prinzmetal sau angina variantă este о formă de AP, de obicei de repaus, mai intensă şi mai prelungită şi care se însoţeşte de supradenivelarea segmentului ST, modificarea electrică dispărând odată cu încetarea accesului
dureros. Ea semnifică о ischemie transmurală importantă, produsă prin spasmul unei artere coronare epicardice;
- angina „intratabilă", termen rar utilizat, se referă la о angină pectorală cronică, cu accese dureroase frecvente, nelegate de condiţii speciale de provocare şi care răspund greu sau deloc la medicaţia antiischemică combinată.
О parte din aceşti pacienţi au о boală multivasculară severă, care nu răspunde la tratamentui farmacologic antiischemic şi necesită explorare coronarograficăşi о metodă de revascularizare;
- angina atipică este un termen imprecis, care defineşte posibile dureri anginoase, ale căror caractere principale sunt diferite de angina tipică, mai ales în ceea ce priveşte localizarea, caracterul senzaţiei dureroase, circumstanţele de
apariţie şi răspunsul la nitraţi;
- angina instabilă reuneşte mai multe forme clinice de angină (angina de novo, angina agravată, angina de repaus, angina precoce postinfarct), care au în comun о ischemie miocardică severă, ca urmare a unei plăci de aterom fisurate şi incomplet trombozate şi care poate evolua în scurt timp (zile, sau mai rar 1-3 săptămâni), către IMA.

Care sunt factorii de risc pentru angina pectorala?
Factori de risc pentru angina pectorala sunt:
• istoric familial de boala coronariana la varste tinere, infarct miocardic, angina pectorala sau alte afectiuni cardio-circulatorii
• hiperlipidemie (un nivel crescut de colesterol si trigliceride in sange)
• consumul excesiv de alcool
• hipernatremia
• diabetul zaharat tip II
• hipertensiunea arteriala
• sedentarismul
• obezitatea
• sexul masculin
• varsta dupa 40 - 50 ani
• fumatul
• stresul

Care sunt simptomele anginei pectorale?

Durerea anginoasă, care defineşte în mod esenţial boala, are caractere care о fac uşor de recunoscut, dacă este tipică şi anamneza este riguroasă. Durerea anginoasă survine în accese, la intervale variabile de timp, dar este similară ca
descriere de la un acces la altul - pentru fiecare bolnav - cu mici variaţii privind intensitatea; accesele sunt în bună parte stereotipe şi variaţiile mari ale descrierii caracterelor durerii, la acelaşi bolnav fac AP improbabilă.
Elementele caracteristiee ale durerii anginoase privesc: 1. sediul sau localizarea; 2. iradierea durerii; 3. caracterele senzaţiei dureroase; 4. durata accesului şi intensitatea sa; 5. condiţiile de apariţie ale acceselor dureroase.

- 1. Sediul durerii anginoase este tipic retrosternal, în porţiunea medie sau inferioară; mai rar durerea este precordială sau predominent epigastrică, interscapulară sau numai într-o zonă de iradiere. Localizarea epigastrică a durerii
este adesea о sursă potenţială de confuzie pentru diagnostic, atât pentru bolnav cât şi pentru medic. Dacă durerea epigastrică apare în accese, provocate de efort şi calmate la încetarea efortului, atunci diagnosticul este relativ uşor.
Aceeaşi regulă se aplică pentru durerile care au un alt sediu iniţial sau predominent.
- 2. Iradierea durerii anginoase este relativ variată, dar totuşi stereotipă, iradierile cele mai frecvente sunt în umărul stâng şi pe faţa internă a braţului antebraţului şi în ultimele două degete ale mâinii stângi, sau la baza gâtului.
Există însă о mare variaţie în iradierea durerii, care poate fi: în tot toracele anterior, în ambii umeri, bibrahial, interscapular, laterocervical stâng, în mandibulă, dinţi, regiunea faringeană, epigastru etc. în unele cazuri durerea poate
începe într-o zonă de iradiere, pentru ca apoi să se extindă şi retrosternal sau precordial; rareori durerea este resimţită numai într-o regiune de iradiere, dar originea sa ischemică este definită prin dependentă de efort.
- 3. Senzaţia dureroasă anginoasă este tipică- de constricţie sau presiune retrosternală sau/şi precordială-о parte din bolnavi descriu durerea ca о senzaţie de arsură, strivire sau ,,disconfort“ greu de definit. Percepţia durerii diferă însă de
la un individ la altul, precum şi de capacitatea pacientului dc a descrie clar caracterele durerii. Senzaţiile dureroase, situate precordial, descrise variabil de la о zi la alta, sau diferit pentru fiecare medic care examinează pacientul,
senzaţia de înţepătură sau junghi, strict localizate într-un punct, disesteziile prelungite - ore sau zile - în regiunea precordială, sunt elementele foarte puţin probabile de AP.
- 4. Durata şi intensitatea durerii sunt de asemenea variabile, durerea de intensitate medie ce incepe gradat cu o durata de 2-5 minute , dupa care atinge un maximum cu revenire la normal sau disparitie brusca a durerii este caracteristica anginei stabile. Durerea care apare in repaus si se intinde pe mai mult de 15 minute e caracteristica anginei instabile. Durerea ce depaseste in repaus 30 de minute si are un caracter acut este semn de ischemie cardiaca si cel mai probabil constituie reprezentarea clinica a unui infarct miocardic acut.
miocardică care о produce este severă şi probabilitatea constituirii unui IMA este relativ mare.
- 5. Condiţiile de apariţie ale durerii anginoase la un pacient cu angina cronică stabilă sunt, în principal, cele care cresc consumul miocardic de oxigen şi mai puţin cele care scad fluxul coronar. Durerea anginoasă poate fi produsă
tipic de efort, factori psihoemoţionali, frig, prânzuri bogate, efort fizic, tahiaritmii,dar poate apărea şi în repaus sau in somn.
Factorul cel mai comun care induce durerea anginoasă este efortul fizic: durerea urmează începutului efortului şi încetează în câteva minute în repaus.
Relaţia strânsă cu efortul (angina de efort) face ca AP să fie uşor de recunoscut, chiar când alte caractere ale durerii sunt atipice. Angina poate să apară in timpul efortului izotonic (dinamic) sau izometric (static). Necesităţile miocardice
de oxigen sunt mai mari în efortul izometric, decât în cel izotonic, întrucât stimularea simpatică şi creşterea ТА, sunt mai mari în primul tip de efort. Expunerea la frig poate produce angină de repaus sau la efort mic, la peste
50% din pacienţii cu boală coronară. Mecanismul producerii ischemiei miocardice include creşterea nevoilor miocardice de oxigen - prin creşterea nivelului ТА şi a frecvenţei cardiace ca răspuns la frig - sau/şi vasoconstricţia
coronară reflexă. AP cronică stabilă, este astfel mai severă în lunile de iarnă,
in special la pacienţii cu о funcţie ventriculară stângă afectată. Factorii psihoemoţionali se regăsesc la originea multor accese anginoase, chiar dacă angina este tipică de efort. Anxietatea, frica, emoţiile intense pozitive sau negative produc ischemic miocardică tranzitorie - la persoanele cu leziuni coronare - prin creşterea nevoilor miocardice de oxigen induse de stimularea simpatică, creşterca frecvenţei cardiace şi a ТА, şi posibil prin vasoconstricţie coronară.

DIAGNOSTIC:

Pentru a diagnostica angina stabila sau instabila, este nevoie de anamneza, examen clinic si paraclinic.

Teste de diagnosticare și proceduri

Dacă medicul consideră că aveți angină pectorală instabilă sau daca este legata de o afecțiune cardiacă gravă, vi se vor  recomanda unul sau mai multe teste:

1. EKG (electrocardiograma)

O EKG este un test simplu, nedureros, care detectează și înregistrează activitatea electrică a inimii. Testul arată cât de repede bate inima și ritmul său (constant sau neregulat).

O EKG poate arata semne de deteriorare inimii din cauza CHD(cardiopatii hipertrofice dilatative) și semne de un atac de cord anterior sau curent. Cu toate acestea, unii oameni care au angina pectorala au EKG-uri normale.

2. Testele de stres
În timpul testării de stres, sunteti rugat sa efectuati efort fizic pentru a accentua frecventa cardiaca și a face inima sa bata repede în timp ce testele de inima sunt efectuate. Daca nu puteti face exercitii fizice vi se vor administra medicamente cardiotonice care sa induca frecventa cardiaca crescuta.

Un test de stres poate arata posibile semne si simptome de CHD, cum ar fi:

    a. Modificări anormale ale ritmului cardiac sau a tensiunii arteriale
    b. Dificultati de respiratie sau dureri toracice
    c. Modificări anormale ale ritmului cardiac sau activitatii electrice a inimii

3. Radiografii toracice

 O radiografie toracica ofera detalii importante ale organelor si structurilor din interiorul toracelui, cum ar fi inima, plămânii, și vasele de sânge.

O radiografie toracică poate dezvălui semne de insuficiență cardiacă. De asemenea, poate arăta semne de tulburări pulmonare și alte cauze ale simptomelor care nu sunt legate de CHD. Cu toate acestea, o radiografie toracică  nu este suficientă pentru a diagnostica angina pectorală sau o boală coronariană.

4. Angiografia coronariană si cateterismul cardiac

Medicul dumneavoastră vă poate recomanda angiografia coronariană , în cazul în care se suspectează o ICC(insuficienta cardiaca congestiva). Acest test folosește substanta de contrast și raze x speciale pentru a arăta interiorul arterelor coronare.

Pentru a obține colorantul în arterele coronare, medicul va folosi o procedura numita cateterism cardiac.
Un tub subtire, flexibil, numit cateter este introdus într-un vas de sange din brațul, zona inghinală (coapsă de sus), sau gât. Tubul este înfilletat în arterele coronare, iar substanta de contrast este eliberată în sânge.
Radiatiile speciale actioneaza în timp ce vopseaua curge prin arterele coronare. Colorantul din substanta de contrast permite medicului studierea fluxului de sange prin inima și vasele de sânge.

5. Angiografie CT

Angiografia computerizata (Angio-CT) utilizează substanta de contrast și radiatii speciale pentru a arata fluxul de sange prin arterele coronare. Acest test este mai putin invaziv decat angiografia coronariana cu cateterism cardiac.

Pentru Angio-CT, se monteaza o linie intravenoasă in care injecteaza substanta de contrast in timpul scanarii la computer tomograf (CT), care va evidentia prin imagini seriate vasele de sange si eventualele obstructii sau ingustari ale acestora.

6.Testele de sange

Testele de sange verifica nivelul anumitor lipide, colesterol, glicemie și proteine ​​din sânge. Nivele anormale pot indica faptul că aveți factori de risc pentru boala cardio-vasculara.

 

TRATAMENT:

Tratamentul AP cronice stabile şi a diferitelor sale forme clinice a suferit schimbări substanţiale în ultimii 20 de ani. La tratamentul medical - central,în principal pe controlul durerii anginoase - s-au adăugat metode mai specifice de tratament ale bolii coronare şi metode de revascularizare miocardică.

I. Măsurile generale de tratament sunt esenţiale pentru bolnavul anginos, având în vedere caracterul cronic al afecţiunii.
Reducerea factorilor de risc ai aterosclerozei şi prevenţia secundară a CI (cardiopatiei ischemice) reprezintă un capitol esenţial în tratamentul general al anginei şi al CI în general. Intreruperea fumatului este obligatorie.La pacienţii cu hiperlipidemie, este de dorit să se facă о evaluare corectă a tipului de tulburare metabolică, mai ales dacă bolnavul anginos este sub 60 de ani. Tratamentul hipolipidemiei va include iniţial măsuri dietetice adecvate şi eventual adăugarea ulterior de medicamente hipolipemiante. Statinele s-au dovedit a avea о eficienţa foarte bună în scăderea LDL-Colesterolului şi creşterea HDL-Colesterolului şi în reducerea cu peste 30% a evenimentelor coronariene ulterioare.
Modificarea stilului de viaţă şi a programului de activitate profesională şi socială a pacientului anginos, este tot atât de importantă ca unele măsuri de tratament medical.

II. Tratament medicamentos

Medicamentele folosite în tratamentui AP, cu efect antianginos şi antiischemic, aparţin a trei clase diferite: nitraţi, beta-blocante simpatice, blocante ale canalelor de calciu; în ultimii ani se folosesc, cu rezultate variate, molsidomin
şi nicorandil. Toate medicamentele antianginoase acţionează asupra parametrilor care induc dezechilibru între necesităţile miocardice de oxigen şi aportul de oxigen miocardice.
 Toate cele trei clase de medicamente sunt eficace în AP, dar prin mecanisme diferite şi cu indicaţii relativ diferite.

Terapia combinată în AP

Monoterapia, numai cu nitraţi, este adesea suficientă în terapia AP cronice stabile, cu accese rare. De multe ori însă angina cronică este mai severă facând necesară asocierea a două tipuri de medicamente antianginoase sau chiar triplă terapie.
Asocierea relativ frecventă este de nitraţi + beta-blocante, întrucât nitraţii cu acţiune prelungită produc relativ rapid toleranţă, fiind necesară întreruperea administrării lor pentru minim 12 ore, asociaţia acestora cu beta-blocante cu
acţiune prelungită (atenolol, metoprolol) poate oferi protecţie în timpul orelor fară nitraţi (de exemplu, in timpul nopţii). în plus, cele două grupe de medicamente au acţiuni complementare: nitraţii previn sau reduc dilataţia cardiacă
indusă de beta-blocante, iar acestea din urmă previn tahicardia indusă reflex de vasodilataţia indusă de nitraţi.
Asociaţia nitraţi + blocante de calciu este mai rar folosită, având în vedere efectele comune vasodilatatoare şi de scădere a ТА. Dacă este necesar, se pot asocia nitraţii cu diltiazem sau verapamil.
Combinaţia beta-blocante + blocante de calciu este larg folosită pentru unele efecte complementare. Eficienţa antianginoasă a asocierii nu este ferm stabilită, în general se asociază un beta-blocant cu nifedipină (sau altă dihidropiridină) sau eventual cu diltiazem. Combinaţia beta-blocant + verapamil poate
produce bradicardie severă, bloc atrio-ventricular sau insuficienţă cardiacă.
Tripla terapie la pacienţii cu angină pectorală severă este relativ frecvent folosită, dar nu apare mai activă decât dubla terapie. în plus poate induce efecte adverse, greu controlabile, în general pacienţii anginoşi, la care se prescrie
tripla terapie, au mai degrabă nevoie de angiografie coronară şi о procedură de revascularizare.
 

III. Tratament chirurgical

Tehnici de revascularizare cardiaca (by-pass coronarian, angioplastia transluminală percutană coronară-PTCA,Stent-urile intracoronare, angioplastia cu laser (ELCA = excimer laser coronary angioplasty)

Bibliografie
http://www.nhlbi.nih.gov/health/health-topics/topics/angina/diagnosis.html L.Gherasim-Tratat de medicina interna-vol 2-Angina Pectorala cap XV pag573

Comentarii

Bună ziua,

Am o durere surdă de mică intensitate, dacă nu sunt atentă, chiar nu o mai simt..., în mijlocul sternului, puțin spre stânga. Durerea poate persista o zi întreagă ! mă doare la temperaturi extreme: foarte frig, sau foarte cald.  Medicul de familie mi-a recomandat Preductal, îl iau de cca 1 an de zile. Menționez că nu am predispozițe familială pentru boli cardiovasculare. Vârsta 61 ani, greutate normală, fac mișcare, sunt o persoană veselă, echilibrată, dar profesiunea mea (chiar dacă sunt pensionară) este solicitantă și stresantă. Poate mă lămuriți care este originea acestei dureri.

Vă mulțumesc, Iuliana

eu v-as recomanda sa faceti niste investigatii. mama mea avea niste simptome asemanatoare si am ajuns cu ea intr-o noapte la urgente cu pre-infarct, de fapt o criza de angina pectorala care ne-a speriat cumplit. noi suntem din brasov si avem norocul ca avem un spital foarte bun clinicco, daca ati auzit, specializat pe afectiuni ale inimii. oricum, trebuie luate in seama cele mai mici semne pe care vi le da inima.

Buna ziua,

Am la intervale neregulate de timp (la o luna, o luna jumatate, in ultima vreme, de cand am nascut, inainte de nastere aveam cam de doua, trei ori pe an) in starea de repaus, dureri cumplite in piept, in partea stanga, sub san, nu pot sa respir si am senzatia ca ma sufoc, durerea difuzeaza in spate de cele mai multe ori. Ma tine intre o ora si 3 ore. Trebuie sa stau linistita si sa nu ma misc aproape deloc ca sa-mi treaca. Ce mi se intampla? (Am 36 de ani si am nascut acum 2 ani)

Multumesc!

Adriana

Buna, sunt in varsta de 68 de ani si in urma cu 2 ani am facut un infarct, am fost la urgenta iar acolo mi-au montat un stent BMS in regim de urgenta. Atunci am zis ca am scapat cu bine si ca totul e in regula, dar eu sunt diabetic si acele placi de ateromi si trombi s-au depus peste acest stent, din cauza calitatii proaste a acestuia. Ulterior au inceput sa apara aceleasi simptome si dupa aceasta experienta am mers in privat. Aici l-am intalnit pe dr. Marin Postu, care a avut foarte multa rabdare sa ma investigheze din toate unghiurile, nu l-a speriat varsta mea inaintata si s-a luptat pentru sanatatea mea de parca aveam 28 de ani ceea ce m-a uimit si mi-a dat si mie curaj intr-un moment in care emotional eram foarte jos, desi nu asta e treaba doctorilor sa te ajute emotional, acest om a facut-o din plin prin atitudinea lui fata de caz! Am hotarat de comun acord implantarea unui nou stent de calitate superiora tratat cu medicamente care urmau sa refaca artera ingustata. Am ajuns si in ziua interventiei si totul a decurs nemaipomenit, la 24 de ore am parasit clinica fara probleme. Personalul din clinica m-a incantat din nou, grija pe care o poarta pacientilor post interventie. Ii recomand din suflet. Un consult la dansii inseamna sa nu iesi de pe usa lor nelamurit sau netratat! Multumesc dr. Marin Postu pentru ceilalti ani de viata pe care mi i-ati dat.

Bună ziua,

Am o durere surdă de mică intensitate, dacă nu sunt atentă, chiar nu o mai simt..., în mijlocul sternului, puțin spre stânga. Durerea poate persista o zi întreagă ! mă doare la temperaturi extreme: foarte frig, sau foarte cald.  Medicul de familie mi-a recomandat Preductal, îl iau de cca 1 an de zile. Menționez că nu am predispozițe familială pentru boli cardiovasculare. Vârsta 61 ani, greutate normală, fac mișcare, sunt o persoană veselă, echilibrată, dar profesiunea mea (chiar dacă sunt pensionară) este solicitantă și stresantă. Poate mă lămuriți care este originea acestei dureri.

Vă mulțumesc, Iuliana

eu v-as recomanda sa faceti niste investigatii. mama mea avea niste simptome asemanatoare si am ajuns cu ea intr-o noapte la urgente cu pre-infarct, de fapt o criza de angina pectorala care ne-a speriat cumplit. noi suntem din brasov si avem norocul ca avem un spital foarte bun clinicco, daca ati auzit, specializat pe afectiuni ale inimii. oricum, trebuie luate in seama cele mai mici semne pe care vi le da inima.

Buna ziua,

Am la intervale neregulate de timp (la o luna, o luna jumatate, in ultima vreme, de cand am nascut, inainte de nastere aveam cam de doua, trei ori pe an) in starea de repaus, dureri cumplite in piept, in partea stanga, sub san, nu pot sa respir si am senzatia ca ma sufoc, durerea difuzeaza in spate de cele mai multe ori. Ma tine intre o ora si 3 ore. Trebuie sa stau linistita si sa nu ma misc aproape deloc ca sa-mi treaca. Ce mi se intampla? (Am 36 de ani si am nascut acum 2 ani)

Multumesc!

Adriana

Buna, sunt in varsta de 68 de ani si in urma cu 2 ani am facut un infarct, am fost la urgenta iar acolo mi-au montat un stent BMS in regim de urgenta. Atunci am zis ca am scapat cu bine si ca totul e in regula, dar eu sunt diabetic si acele placi de ateromi si trombi s-au depus peste acest stent, din cauza calitatii proaste a acestuia. Ulterior au inceput sa apara aceleasi simptome si dupa aceasta experienta am mers in privat. Aici l-am intalnit pe dr. Marin Postu, care a avut foarte multa rabdare sa ma investigheze din toate unghiurile, nu l-a speriat varsta mea inaintata si s-a luptat pentru sanatatea mea de parca aveam 28 de ani ceea ce m-a uimit si mi-a dat si mie curaj intr-un moment in care emotional eram foarte jos, desi nu asta e treaba doctorilor sa te ajute emotional, acest om a facut-o din plin prin atitudinea lui fata de caz! Am hotarat de comun acord implantarea unui nou stent de calitate superiora tratat cu medicamente care urmau sa refaca artera ingustata. Am ajuns si in ziua interventiei si totul a decurs nemaipomenit, la 24 de ore am parasit clinica fara probleme. Personalul din clinica m-a incantat din nou, grija pe care o poarta pacientilor post interventie. Ii recomand din suflet. Un consult la dansii inseamna sa nu iesi de pe usa lor nelamurit sau netratat! Multumesc dr. Marin Postu pentru ceilalti ani de viata pe care mi i-ati dat.

Bună ziua,

Am o durere surdă de mică intensitate, dacă nu sunt atentă, chiar nu o mai simt..., în mijlocul sternului, puțin spre stânga. Durerea poate persista o zi întreagă ! mă doare la temperaturi extreme: foarte frig, sau foarte cald.  Medicul de familie mi-a recomandat Preductal, îl iau de cca 1 an de zile. Menționez că nu am predispozițe familială pentru boli cardiovasculare. Vârsta 61 ani, greutate normală, fac mișcare, sunt o persoană veselă, echilibrată, dar profesiunea mea (chiar dacă sunt pensionară) este solicitantă și stresantă. Poate mă lămuriți care este originea acestei dureri.

Vă mulțumesc, Iuliana

eu v-as recomanda sa faceti niste investigatii. mama mea avea niste simptome asemanatoare si am ajuns cu ea intr-o noapte la urgente cu pre-infarct, de fapt o criza de angina pectorala care ne-a speriat cumplit. noi suntem din brasov si avem norocul ca avem un spital foarte bun clinicco, daca ati auzit, specializat pe afectiuni ale inimii. oricum, trebuie luate in seama cele mai mici semne pe care vi le da inima.

Buna ziua,

Am la intervale neregulate de timp (la o luna, o luna jumatate, in ultima vreme, de cand am nascut, inainte de nastere aveam cam de doua, trei ori pe an) in starea de repaus, dureri cumplite in piept, in partea stanga, sub san, nu pot sa respir si am senzatia ca ma sufoc, durerea difuzeaza in spate de cele mai multe ori. Ma tine intre o ora si 3 ore. Trebuie sa stau linistita si sa nu ma misc aproape deloc ca sa-mi treaca. Ce mi se intampla? (Am 36 de ani si am nascut acum 2 ani)

Multumesc!

Adriana

Buna, sunt in varsta de 68 de ani si in urma cu 2 ani am facut un infarct, am fost la urgenta iar acolo mi-au montat un stent BMS in regim de urgenta. Atunci am zis ca am scapat cu bine si ca totul e in regula, dar eu sunt diabetic si acele placi de ateromi si trombi s-au depus peste acest stent, din cauza calitatii proaste a acestuia. Ulterior au inceput sa apara aceleasi simptome si dupa aceasta experienta am mers in privat. Aici l-am intalnit pe dr. Marin Postu, care a avut foarte multa rabdare sa ma investigheze din toate unghiurile, nu l-a speriat varsta mea inaintata si s-a luptat pentru sanatatea mea de parca aveam 28 de ani ceea ce m-a uimit si mi-a dat si mie curaj intr-un moment in care emotional eram foarte jos, desi nu asta e treaba doctorilor sa te ajute emotional, acest om a facut-o din plin prin atitudinea lui fata de caz! Am hotarat de comun acord implantarea unui nou stent de calitate superiora tratat cu medicamente care urmau sa refaca artera ingustata. Am ajuns si in ziua interventiei si totul a decurs nemaipomenit, la 24 de ore am parasit clinica fara probleme. Personalul din clinica m-a incantat din nou, grija pe care o poarta pacientilor post interventie. Ii recomand din suflet. Un consult la dansii inseamna sa nu iesi de pe usa lor nelamurit sau netratat! Multumesc dr. Marin Postu pentru ceilalti ani de viata pe care mi i-ati dat.

Adaugă comentariu nou