Boala celiaca ,celiachia sau intoleranta la gluten

Generalitati

Ce este bola celiaca?
Boala celiaca (numita si celiachie, intoleranta la gluten sau enteropatie glutenica) este o boala digestiva cronica, cauzata de ingestia de gluten, ce impiedica absorbtia nutrientilor, vitaminelor si mineralelor de catre intestin.
La persoanele celiace, ingestia de gluten antreneaza o reactie imunitara anormala in intestinul subtire. Aceasta reactie distruge nu numai glutenul, ca si cum ar fi periculos pentru organism, dar ataca si mucoasa intestinului subtire. Substantele inflamatorii sfarsesc prin a distruge vilozitatile intestinale, care permit absorbtia nutrientilor. Astfel, in ciuda unei alimentatii sanatoase, persoanele celiace sufera de malnutritie.
Glutenul este o masa proteica elastica si vascoasa prezenta in majoritatea cerealelor. Responsabil de dospirea painii si a altor produse de brutarie, glutenul serveste de liant alimentar. Glutenul se gaseste in boabele mai multor cereale, printre care grau, orz, ovaz si secara.
In cazul graului, reactia alergica este indreptata impotriva gliadinei (o fractiune de proteina prezenta in glutenul din grau). In cazul orzului, hordeina este toxica, iar pentru secara – secalina.
Boala celiaca este cea mai raspandita boala genetica din Europa. Se considera ca mai mult de 1 milion de europeni sufera de aceasta afectiune.

Cauze
Originea bolii este putin cunoscuta, dar oamenii de stiinta cred ca atat factorii genetici cat si cei de mediu sunt implicati. Atunci cand un membru al familiei este afectat, riscul de survenire a bolii este de 10%. La gemenii indentici, concordanta este de 70%.
Se crede ca boala celiaca ar fi legata si de obiceiurile alimentare din primele luni de viata: durata alaptarii, momentul introducerii cerealelor in alimentatia sugarului si cantitatea de cereale consumata, dar nu exista dovezi in acest sens.
La adulti, boala este uneori declansata de un stres fizic (chirurgie, sarcina, nastere, infectii virale) sau de un stres emotional puternic.
Din motive necunoscute inca, persoanele celiace prezinta o mai mare permeabilitate intestinala, ce permite unei parti a glutenului sa patrunda in mucoasa intestinului subtire, declansand o reactie alergica la acest nivel.

Factori de risc
• celiachia pare a fi mai frecventa la persoanele ce sufera de o boala autoimuna: lupus eritematos, diabet de tip 1, artrita reumatoida, tiroidita Hashimoto. De asemenea, incidenta bolii pare a fi mai mare la persoanele afectate de trisomie 21 (sindromul Down).
• istoricul familial pozitiv pentru boala celiaca este un factor de risc
• obiceiurile alimentare ale sugarului pot influenta aparitia bolii – aceasta ipoteza nu a fost demonstrate

Simptome
Simptomele caracteristice bolii celiace apar secundar leziunilor intestinale cauzate de ingestia glutenului. Simptomele difera de la un caz la altul, de la simptome usoare care trec deseori neobservate, la simptome si complicatii severe care au un impact negativ asupra vietii de zi cu zi.
Simptomele bolii celiace, cu caracter intermitent (simptome ce apar si dispar la un anumit interval de timp) sunt:
- balonare abdominala, meteorism, disconfort abdominal - sunt cauzate de digestia proasta a alimentelor la nivelul intestinului subtire si a colonului (intestinul gros). Uneori sunt semnalate dureri epigastrice (de stomac), dar de cele mai multe ori nu sunt intense
- scaun anormal, de obicei diareic, apos, deschis la culoare, spumos si urat mirositor. Scaunul contine o cantitate mare de lipide (grasimi) si are un aspect lucios, stralucitor, fiind de asemenea foarte aderent. Cu toate ca simptomele bolii celiace sunt aceleasi indiferent de varsta, ele sunt mai frecvente si mai intense la copii (debut precoce al bolii)
- scaderea in greutate, in ciuda unui apetit normal, importanta mai ales in randul copiilor, care datorita tulburarilor de digestie si absorbtie, nu se mai dezvolta normal (subnutriti)
- fatigabilitatea si slabiciunea, sunt rezultatul slabei absorbtii de nutrienti de la nivelul intestinului, precum si a deficitului de absorbtie a fierului care cauzeaza anemie (in special in randul adultilor)
- varsaturile, care apar la un anumit interval de la ingestia glutenului sunt mai frecvent intalnite in randul copiilor cu boala celiaca.
- osteoporoza si alte probleme osoase, datorate slabei absorbtii intestinale a calciului alimentar
- infertilitate feminina si amenoree (lipsa menstruatiilor)
- pubertate intarziata
- infectii respiratorii recurente (frecvente)
- tulburari de memorie si concentrare
- tulburari psihice precum iritabilitatea la copii si depresia la adulti.
Toate aceste simptome nespecifice, care pot aparea si in alte afectiuni, intarzie deseori diagnosticul bolii celiace.

Complicatii
Afectiunile intestinului subtire si problemele de asimilare a substantelor nutritive care rezulta, favorizeaza aparitia de afectiuni si probleme de sanatate mai grave la persoanele cu celiachie.
• Limfomul si adenocarcinomul sint tipuri de cancer care pot afecta intestinul.
• Osteoporoza reprezinta o afectiune in care structura osoasa se slabeste, oasele se fisureaza si se rup foarte usor. Slaba asimilare de calciu este un factor care contribuie la aparitia osteoporozei.
• Pierderea sarcinii si malformatiile congenitale ale copilui, ca de pilda probleme ale canalului/tubului neural, sint unele dintre riscurile care apar, in caz ca mamele insarcinate nu au urmat tratament contra celiachiei, datorate proastei asimilari de substante hranitoare.
• Statura mica apare ca urmare a proastei asimilari de substante hranitoare in perioada critica de crestere si dezvoltare a copilului. Copiii care sint diagnosticati si primesc tratament inainte ca perioada de crestere sa se fi terminat, pot avea o perioada de recuperare.
• Atacurile de apoplexie sau convulsiile apar ca urmare a proastei asimilari de acid folic. Lipsa acidului folic produce depozite de calciu, numite calcifieri, care se formeaza pe creier, care in timp creeaza atacuri de apoplexie.

Diagnostic

Diagnosticul bolii celiace este deseori confundat cu alte afectiuni, precum intoleranta alimentara sau sindromul intestinului iritabil datorita simptomelor asemanatoare. Deseori diagnosticul bolii celiace este unul de excludere al celorlalte afectiuni cu simptome similare dar care nu raspund la tratament.
Istoricul medical, examenul clinic si testele de laborator stau la baza diagnosticului de boala celiaca. Diagnosticul este confirmat de efectuarea unei biopsii a intestinului subtire, interventie realizata in timpul endoscopiei digestive (explorarea video a tubului digestiv).

Teste de sange si imunologice
Boala celiaca declanseaza un raspuns imun sistemic cu aparitia in exces a anumitor anticorpi. In cazul suspiciunii de boala celiaca sunt necesare urmatoarele dozari de anticorpi:
- Ig A tTG: Imunoglobulina (Ig A) si anticorpii tisulari ai transglutaminazei (tTG)
- Ig A EMA: Imunoglobulina A (Ig A) si anticorpii EMA
- Ig A AGA: Imunoglobulina A (Ig A) si anticorpii antigliadina (AGA)
Daca testele imunologice sunt pozitive, se realizeaza biopsia intestinala pentru confirmarea diagnosticului.

Endoscopia digestiva
Biopsia necesara confirmarii diagnosticului de boala celiaca (daca testele imunologice sunt pozitive), se preleveaza in timpul unei endoscopii digestive. Cateodata, biopsia realizata in scopul diagnosticarii altor afectiuni, deceleaza leziuni intestinale caracteristice bolii celiace.
O biopsie intestinala este recomandata in cazul persoanelor care au o dieta cu gluten si prezinta simptome caracteristice bolii celiace. Daca biopsia arata leziuni ale bolii celiace (vili intestinali anormali si inflamatie a intestinului subtire), este recomandata dieta fara gluten. In cazul in care simptomele se remit si testele imunologice sunt anormale dupa o dieta cu restrictie de gluten, se confirma diagnosticul de boala celiaca.
In cazul suspiciunii de boala celiaca la o persoana care are o alimentatie fara gluten, este recomandata ingestia unei cantitati prescrise de gluten, inainte de efectuarea biopsiei.

Tratament

Nu exista un tratament care sa vindece boala celiaca. In schimb, adoptarea pe viata a unui regim fara gluten permite disparitia completa a simptomelor, tratarea carentelor si prevenirea eventualelor complicatii. In marea majoritate a cazurilor, tesuturile mucoasei intestinale se refac. Aceasta vindecare se produce in cateva luni la un tanar, in timp ce la pacientul adult perioada de refacere poate dura 2 – 3 ani. In mod exceptional, simptomele pot persista chiar si la cateva luni dupa adoptarea unei alimentatii fara gluten.

Regimul fara gluten
Regimul fara gluten presupune interzicerea mai multor alimente consumate in mod obisnuit: painea si pastele de grau. Dar glutenul nu se gaseste numai in cereale, ci se ascunde si in numeroase alimente din comert, ce utilizeaza glutenul ca ingredient. Intrucat o cantitate infima de gluten poate afecta intestinul, determinand reaparitia simptomelor, este necesara o mare vigilenta in alegerea produselor.
Produsele ce contin gluten:
Produsele cerealiere: grau, gris, cuscus, orz, ovaz, secara si soiurile hibride. Se pare ca secara pura este tolerata, dar riscul contaminarii cu alte cereale este crescut. Hrisca trebuie uneori evitata. Aceste cereale se gasesc sub numeroase forme (faina, gris, fulgi) in produsele de brutarie, de patiserie, in paste, batoane de cereale, biscuiti, aluaturi, etc.
Produsele din comert: glutenul se gaseste in iaurturile cu fructe, inghetata, ciocolata calda, cuburi pentru ciorba, anumite tipuri de branza, carne la conserva, carnati, sos de tomate, unt de arahide, etc.
Glutenul serveste de liant alimentar si se ascunde sub mai multe denumiri in listele de ingrediente ale produselor: malt, amidon (de grau, orz, secara, etc), proteine vegetale hidrolizate si proteine vegetale texturate.
Glutenul se gaseste si in anumite bauturi: bere, gin, whisky.
Chiar si unele produse cosmetice (rujul) pot contine urme de gluten.
In bucatarie, trebuie acordata o atentie deosebita pentru a nu contamina alimentele fara gluten. Contaminarea se poate produce atunci cand produsele fara gluten sunt preparate intr-un vas nespalat in care s-au aflat alimente ce contin gluten. Se intampla ca produsele fara gluten sa fie contaminate in timpul proceselor de productie, transformare sau ambalare. In aceasta privinta, produsele etichetate "fara gluten" sunt mai sigure.
Alimentatia persoanelor celiace trebuie sa fie bogata in alimente proaspete, cat mai putin transformate:
- fructe si legume
- carne, peste
- leguminoase si soia
- unele cereale: orez, mei, quinoa
- unele tipuri de faina: de orez, porumb, cartofi, naut, soia
- majoritatea produselor lactate pot fi consumate, dar persoanele cu intoleranta la lactoza le pot evita timp de cateva luni

Tratament medicamentos
De cele mai multe ori nu este necesar un tratament medicamentos pentru boala celiaca. In cazul copiilor cu boala celiaca, poate fi necesara suplimentarea dietei cu fier si calciu. Odata cu inceperea dietei alimentare fara gluten, simptomele dispar de obicei dupa 2-3 saptamani si odata cu vindecarea leziunilor intestinale, absorbtia revine la normal.
Medicatia este necesara doar in cazul in care apar complicatii severe ale bolii sau in cazul copiilor care au simptome persistente, in ciuda dietei fara gluten. Medicatia este administrata pana la remiterea simptomelor. Unele complicatii, precum deficitul staturo-ponderal nu se pot trata prin administrarea medicamentelor.
Rar, unii copii cu boala celiaca si cu dieta fara gluten au nevoie de tratament cu medicatie corticosteroida pentru a reduce inflamatia intestinala si a imbunatati absorbtia intestinala a nutrientilor si vitaminelor alimentare. Cu toate acestea, nu toti medicii recomanda folosirea corticoterapiei in boala celiaca.