Boala Crohn ,enterita regionala, enterita granulomatoasa, ileita su colita sau ileita terminala

Generalitati

Ce este boala Crohn?
Boala Crohn este o inflamatie cronica a intestinelor. Ea produce in principal ulceratii (rupturi ale mucoasei) in intestinul subtire si cel gros, dar poate afecta sistemul digestiv in orice loc, de la gura la anus.
Boala Crohn si colita ulceroasa sunt similare — atat de apropiate incat deseori sunt luate una drept cealalta. Ambele inflameaza mucoasa tractului digestiv, si ambele pot provoca episoade severe de diaree apoasa sau hemoragice si dureri abdominale.
Colita ulceroasa conduce la inflamarea colonului (colita) si/sau a rectului (proctita), boala Crohn poate duce la inflamari ale colonului, rectului, intestinului subtire (jejunul si ileonul), si ocazional chiar ale stomacului, gurii si esofagului. Colita ulceroasa, pe de alta parte, afecteaza de obicei doar mucoasa interna a intestinului gros (colon) si a rectului.
Incidenta este de 3 - 6 la 100 000, egala pentru cele doua sexe. Boala Crohn este mai frecventa la adolescenti, tineri si la subiectii peste 60 ani. Majoritatea cazurilor sunt diagnosticate inaintea varstei de 30 ani.

Cauze
Cauza exacta a bolii nu este cunoscuta. Totusi, se pare ca inflamatia este de natura autoimuna. Aceasta reactie anormala poate fi declansata de prezenta unui virus sau a unei bacterii in sistemul digestiv. Un microorganism ce poate fi implicat in aparitia bolii Crohn este Mycobacterium avium subspecia paratuberculosis (MAP), desi nu exista dovezi clare in acest sens.
O alta ipoteza este ca boala Crohn survine in urma unor reactii imunitare anormale la bacteriile care exista in mod normal in intestin.
Aproximativ 20% din pacientii cu boala Crohn au o ruda care sufera de aceasta boala. Mutatiile genei NOD2/CARD15 sunt frecvente la acesti pacienti si par a fi asociate cu aparitia precoce a simptomelor si cu un risc crescut de recidiva dupa tratamentele chirurgicale.
Unele obiceiuri de viata - in special alimentatia si gradul de stres – agraveaza simptomele bolii, desi nu favorizeaza aparitia ei.

Factori de risc
Urmatorii factori de risc sunt ipotetici, deoarece originea bolii nu este pe deplin cunoscuta. Ei actioneaza mai degraba prin agravarea evolutiei bolii, decat prin cresterea riscului initial de aparitie a ei.
• Varsta. Boala Crohn poate surveni la orice varsta, dar este mai frecventa la adolescenti, tineri si la subiectii peste 60 ani. Majoritatea cazurilor sunt diagnosticate inaintea varstei de 30 ani.
• Antecedentele familiale – daca un frate sau o sora sufera de boala Crohn sau de o alta boala inflamatorie intestinala (BII), riscul de aparitie a bolii este de 30 ori mai mare.
• Poluarea industriala – pentru persoanele care traiesc in marile zone urbane sau industriale.
• Factorii alimentari – dieta bogata in zaharuri si grasimi si saraca in fructe si legume, cat si alergiile alimentare.
• Tabagismul – fumatul poate reduce eficienta tratamentului, sau agrava simptomele bolii.
• Comunitatea evreiasca este de 4 -5 ori mai afectata de boala Crohn si de alte BII.

Simptome
Simptomele bolii Crohn includ urmatoarele:
- dureri abdominale cronice si recidivante, descrise de pacient ca si crampe intense si intermitente. Durerea abdominala poate varia de la un caz la altul, intre o durere difuza si mai putin intensa, pana la o durere intensa si progresiva. Abdomenul pacientilor cu boala Crohn, poate fi sensibil la palpare
- diaree, cu un numar mare de scaune, de cele mai multe ori intre 10 si 20 de scaune moi, mucoase, mai rar mucopurulente (in cazurile complicate). Uneori pacientul relateaza aparitia unor scaune nocturne
- scaderea apetitului alimentar, anorexie
- febra, mai ales pe parcursul perioadelor de acutizare (datorate inflamatiei). Febra ridicata poate semnifica aparitia unor complicatii, precum infectia ulceratiilor intestinale sau formarea de abcese (colectii purulente)
- scaderea in greutate, datorata in special diareei si lipsei poftei de mancare
- anemie (scaderea numarului de globule rosii-hematii din sange), care apare secundar pierderilor de sange prin hemoragii intestinale (de la nivelul ulceratiilor) si inflamatiei caracteristice bolii.
- usturimi la nivelul cavitatii bucale, asociate cu leziunile caracteristice din boala Crohn (in cazuri mai rare, leziunile pot aparea si la nivelul mucoasei bucale)
- deficiente nutritionale, precum hipovitaminoza B12, deficitul de acid folic si fier precum si deficitul de vitamine liposolubile. Aceste deficiente apar secundar slabei absorbtii intestinale de alimente, datorata inflamatiei si leziunilor intestinale
- ocluzia intestinala (obstructia intestinului), o complicatie a bolii considerata o urgenta medicala.
Simptomele bolii Crohn cu localizare la nivelul anusului includ:
- fistule (leziuni ale peretelui intestinal, cu formarea unor traiecte anormale intre intestin si organele invecinate). Aceste fistule sunt cauzate de inflamatia si ulcerarea straturilor peretelui intestinal. Fistulele se pot forma intre 2 portiuni diferite a intestinului (fistule entero-enterice) sau intre intestin si organele invecinate (entero-vaginala, entero-rectala, entero-vezicala). In unele cazuri, fistula poate fi primul semn clinic al bolii Crohn
- abcese intestinale (colectii purulente)
- fisuri anale (rupturi mici ale mucoasei anale)
- formatiuni anale asemanatoare hemoroizilor, cauzate de inflamatia mucoasei anale.
Datorita faptului ca boala Crohn are o componenta imuna, exista o afectare si a altor organe, precum ochii (tulburari vizuale), articulatiile (dureri articulare), rash cutanat (eruptii cutanate) sau ficatul (inflamatia tesutului si cailor biliare).

Complicatii
- abcese parietale si perianale
- fistule : entero-enterice, entero-vezicale, entero-vaginale, entero-cutanate, cu complicatii infectioase determinate de continutul septic al intestinului (infectii urinare recidivante, infectii genitale, chiar septicemie)
- aderente ale anselor intestinale de vecinatate cu dezvoltarea de mase tumorale cu fenomene obstructive
- dilatatie toxica a colonului( megacolonul toxic) - rara - cu pericol iminent de perforatie
- anemia
- malnutritia
- cancerul de colon - rar - incidenta creste dupa 10 ani de boala activa

Diagnostic

Diagnosticul bolii Crohn se realizeaza pe baza anamnezei si examenului clinic general si este confirmat de biopsia intestinala.
Boala Crohn poate fi uneori greu de diagnosticat. Simptomele incipiente pot fi nespecifice si se pot prezenta sub forma unor artralgii (dureri articulare) usoare insotite de fatigabilitate (oboseala). In unele cazuri, diagnosticul este confirmat doar dupa ani de la debutul real, deoarece simptomele apar gradat, nu sunt grave la inceput si nu afecteaza decat portiuni mici ale intestinului. In timp, apar leziunile intestinale caracteristice (granulomul sarcoid), rezultate din inflamatia cronica a intestinului si care duc la aparitia ulcerelor de la acest nivel.
Colonul si rectul pot fi examinate decat prin efectuarea unei colonoscopii sau sigmoidoscopii. Aceasta metoda consta in introducerea prin anus a unui aparat alcatuit dintr-un tub lung, flexibil, prevazut cu fibre optice si care este conectat la un monitor capabil sa redea imagini din interiorul intestinului. Colonoscopia este mai eficienta in acest caz, deoarece poate examina intreg intestinul gros (colonul), sigmoidoscopia in schimb, poate examina doar portiunea terminala a tubului digestiv (ultimii 60 de centimetri). Ambele metode permit efectuarea unei biopsii care este necesara pentru confirmarea diagnosticului de boala Crohn. Examenele complementare precum tranzitul baritat, computer tomografia (CT) sau rezonanta magnetica nucleara (RMN), pot fi utilizate cu succes in diagnosticul unor complicatii a bolii Crohn, precum fistulele enterale.
Un examen de laborator al scaunului este util pentru identificarea unor produse patologice de la nivelul intestinului (sange, leucocite-globule sanghine albe, care apar in infectii, puroi, bacterii sau paraziti).
Testele coprocitologice (identifica celule anormale in scaun) sau testele coproparazitologice (identifica agenti patogeni in scaun) sunt utile in diagnosticul diferential al bolii Crohn, deoarece exclude alte afectiuni intestinale cu simptome asemanatoare (sindromul colonului iritabil). Prezenta leucocitelor in scaun indica inflamatia intestinului si o posibila infectie cu aceasta localizare si exclude diagnosticul de colon iritabil. Sindromul colonului iritabil este o afectiune de ordin functional si care are simptome mai putin grave decat boala Crohn.
Examenul scaunului se poate realiza ori de cate ori exista acutizari a bolii si poate fi preluat si pe parcursul efectuarii colonoscopiei sau sigmodoscopiei.
Alte examinari utile in diagnosticul bolii Crohn si al complicatiilor acesteia sunt reprezentate de urmatoarele:
- radiografia abdominala, care poate oferi imagini ale intestinului si organelor invecinate. Aceasta examinare este utila in diagnosticul unor complicatii grave ale bolii Crohn, precum ocluzia intestinala
- tranzitul baritat, care consta in administrarea orala a unei substante de contrast, urmand ca apoi sa se efectueze mai multe radiografii, in functie de pasajul acesteia prin tubul digestiv
- endoscopia digestiva superioara, care consta in introducerea prin cavitatea bucala a unui tub prevazut cu fibre optice, capabil sa redea imagini video ale esofagului, stomacului si primei parti a duodenului
- irigografia, care este o metoda de investigatie care consta in efectuarea unei clisme baritate, ca apoi sa se realizeze radiografii care ofera imagini ale intestinului gros. Aceasta tehnica permite investigarea colonului si rectului, fiind folosita frecvent in patologia intestinala
- computer tomografia (CT), care se realizeaza cu ajutorul unui aparat care foloseste raze X si care poate reda imagini detaliate ale intestinului si celorlalte organe abdominale
- rezonanta magnetica nucleara (RMN), care foloseste un camp electromagnetic in combinatie cu unde radio, capabile sa ofere imagini ale tuturor organelor si tesuturilor intraabdominale
- videocapsula endoscopica, care este o tehnica noua si consta in inghitirea unei camere video mici, capabile sa preia imagini din interiorul tractului digestiv, de pe tot traiectul acestuia. Capsula parcurge intreg tractul digestiv in aproximativ 10-48 de ore si este apoi eliminata la nivelul anusului. Imaginile inregistrate sunt apoi transferate intr-un calculator care poate identifica diferite anomalii de la nivelul tubului digestiv.
Testele sanguine standard si testele urinare pot identifica prezenta anemiei, inflamatiei sau malnutritiei. In functie de simptomele prezente, se pot efectua anumite teste precum rata de sedimentare a eritrocitelor (VSH) sau titrul proteinei C reactive (PCR), care pot semnala prezenta unei infectii sau inflamatii.
Biopsia este un alt test extrem de important in diagnosticul bolii Crohn. Aceasta se poate efectua in timpul unei colonoscopii sau sigmoidoscopii, cand sunt preluate fragmente mici din mucoasa intestinala si care sunt apoi analizate microscopic in cadrul laboratorului de anatomo-patologie.
Biopsia intestinala este efectuata si atunci cand se suspicioneaza prezenta unui proces neoplazic al intestinului (tumori intestinale). Persoanele cu boala Crohn cu o evolutie indelungata (8-10 ani), trebuie sa fie integrate intr-un program de screening (depistare precoce) a cancerului intestinal, datorita faptului ca pacientii cu aceasta afectiune au un risc mai mare de a dezvolta astfel de complicatii. Trebuie sa mentionam ca biopsia intestinala este o procedura nedureroasa (poate determina usor disconfort abdominal) si este extrem de importanta in diagnosticul si urmarirea evolutiei bolii Crohn.

Tratament

Nu exista medicamente care vindeca boala Crohn. Simptomele si severitatea bolii Crohn variaza intre pacienti. Pacientii cu simptome medii sau usoare nu necesita tratament. Pacientii a caror boala e in remisie (simptomele sunt absente) pot deasemenea sa nu necesite tratament.

Tratamentul medicamentos
Scopul tratamentului medical este de a reduce inflamatia care determina simptomele. In cel mai bun caz, acest lucru poate duce nu numai la usurarea simptomelor dar chiar la remisie pe termen lung. Tratamentul pentru boala Crohn include de obicei terapie medicamentoasa si in anumite cazuri, chirurgicala.
Pentru a va trata simptomele, medicul poate recomanda antidiareice, laxative sau analgezice. E important sa vorbiti cu doctorul inainte de a lua orice medicament care se da fara reteta.
Doctorii folosesc cateva categorii de medicamente antiinflamatoare care lucreaza in mod diferit. Medicamente care fac bine unor pacienti pot sa nu fie potrivite pentru altii, asa ca poate dura pana la gasirea medicamentului care sa va ajute. In plus, pentru ca unele medicamente au efecte secundare destul de importante, va fi nevoie sa cantariti riscurile si beneficiile fiecarui tratament.
1.Medicamente antiinflamatoare
Medicamentele antiinflamatoare sunt de multe ori primul pas in tratamentul bolii Crohn. Ele includ:
• Sulfasalazina
• Mesalamina
2.Corticosteroizi. Steroizii pot ajuta la reducerea inflamatiei oriunde in corpul dumneavoastra, dar au numeroase efecte secundare, care includ umflarea fetei, par facial excesiv, transpiratii nocturne, insomnie si hiperactivitate. Efecte secundare mai grave includ hipertensiune, diabet zaharat de tip II, osteoporoza, fracturi, cataracta si cresterea riscului de a contracta infectii. Utilizarea pe termen lung a steroizilor la copii poate conduce la incetinirea cresterii.
3.Supresori ai sistemului imunitar-Aceste medicamente reduc inflamatia, dar lucreaza asupra sistemului imunitar in loc sa trateze inflamatia.
• Azathioprina si mercaptopurina. Acestea sunt cele mai des folosite imunosupresive in tratamentul bolilor intestinale inflamatorii. Desi poate dura pana la trei luni sa devina eficace, ele ajuta la reducerea simptomelor bolilor intestinale inflamatorii in general si pot vindeca fistulele produse de boala Crohn in particular.
• Infliximab. Acest medicament este pentru pacientii cu simptome moderate/severe ale bolii Crohn care nu raspund sau nu pot tolera alte tratamente.
• Methotrexat. Acest medicament, folosit in mod normal la tratamentul cancerului, este uneori folosit de pacientii cu boala Crohn care nu raspund bine la alte tratamente
• Ciclosporina. Acest medicament puternic care este folosit de obicei pentru a trata fistulele legate de boala Crohn este rezervat pacientilor care nu raspund bine la alte medicamente — dar are efecte secundare potentiale importante.
4.Antibiotice
• Metronidazol. Pana nu de mult cel mai folosit antibiotic pentru boala Crohn, metronidazolul poate cauza uneori efecte secundare serioase, care includ amorteli la maini si picioare, si ocazional dureri musculare sau slabiciune.
• Ciprofloxacin. Acest medicament, care usureaza simptomele unor pacienti cu boala Crohn este acum preferat in general metronidazolului. Ciprofloxacinul poate cauza lesin, aritmii cardiace, dureri abdominale, diaree si oboseala.
5.Alte medicamente
In plus fata de controlul inflamatiei, anumite medicamente pot ajuta la usurarea simptomelor. In functie de severitatea bolii Crohn, doctorul va poate recomanda unul sau mai multe din urmatoarele:
Anti-diareice, laxative, analgezice, suplimente de fier, injectii cu vitamina B-12

Tratamentul chirurgical
Daca schimbarea dietei si stilului de viata, terapia medicamentoasa sau alte tratamente nu va usureaza simptomele, doctorul va poate recomanda chirurgia pentru a indeparta portiunea distrusa a tractului digestiv sau pentru a inchide fistulele si indeparta tesutul cicatrizat.
Nu exista vindecare pe cale chirurgicala pentru boala Crohn. In cel mai bun caz, chirurgia poate sa va dea cativa ani de remisie. In cel mai rau caz, va poate da imbunatatirea temporara a simptomelor. Chiar si cu indepartarea tuturor partilor bolnave ale intestinelor, inflamarile reapar frecvent in portiuni anterior sanatoase ale intestinelor dupa luni sau ani de la operatie. Prin urmare, chirurgia in boala Crohn este folosita in primul rand pentru:
1. Indepartarea segmentului bolnav al intestinului subtire care produce obstructie.
2. Drenarea puroiului de la abcesele abdominale si peri-rectale.
3. Tratamentul fistulelor anale severe care nu raspund la medicamente.
4. Rezectia fistulelor interne (ca de pilda fistula dintre colon and vezica urinara) care pot cauza infectii

Dieta
Limitati consumul de produse lactate. Ca multi alti oameni cu boli intestinale inflamatorii, s-ar putea sa descoperiti ca probleme ca diareea, durerile abdominale si flatulenta se micsoreaza atunci cand limitati sau eliminati produsele lactate. Ati putea fi intolerant la lactoza — ceea ce inseamna ca nu puteti digera zaharurile (lactoza) care se gasesc in produsele lactate. Daca e asa, incercati sa substituiti laptele cu iaurtul sau branzeturile cu cantitate mica de lactoza, ca de pilda svaiter sau cheddar. Puteti utiliza si o enzima ajutatoare pentru a dizolva lactoza. In anumite cazuri, va trebui totusi sa eliminati complet lactatele. Daca aveti nevoie de ajutor, apelati la un dietetician pentru a va face o dieta sanatoasa cu continut mic de lactoza.