Cancer de piele

Generalitati

Ce este cancerul de piele?
Cancerul de piele reprezinta o crestere anormala a celulelor pielii si apare mai frecvent pe zonele de tegument expuse la soare.
Cancerul de piele (cutanat) a devenit cel mai frecvent tip de cancer la om. Anual, medicii descopera sute de mii de noi cazuri la pacienti aparent sanatosi. Specialistii din toata lumea pun cresterea incidentei acestui tip de cancer pe seama schimbarii climei si a exploziilor solare, dar si a inconstientei oamenilor. Boala afecteaza in general stratul superior al pielii (epiderma), dar in unele cazuri se extinde si la alte parti ale corpului.

Tipuri
Sunt trei tipuri de cancer de piele
• carcinomul bazocelular, tipul cel mai frecvent, ce apare in 75% din cazurile de carcinom epitelial (invelisul extern al corpului, format din mai multe straturi). Poate sa invadeze pielea normala si sa-i modifice aspectul, sa distruga tesuturile profunde, ca muschii si oasele. Carcinomul bazocelular metastazeaza (afectarea altor organe la distanta de leziunea primara) in putine cazuri
• carcinomul spinocelular, apare in 20% din cazurile de cancer epitelial. De cele mai multe ori evolueaza lent si se dezvolta pe pielea care a suferit o leziune. Este mai invaziv decat cel bazocelular si se raspandeste la alte parti ale organismului.
• melanomul malign este cancerul de piele care incepe dupa cum am mai scris si in introducere in melanocite. deoarece celulele melanomului inca produc melanina (pigment) melanomul este adesea de culoare maron sau negru insa mai apar si variatii de culori.Cu toate ca melanomul malign este mai putin comun decat celelalte tipuri de cancer de piele nonmelanomic, este totusi de departe cel mai periculos .

Cauze
In mod normal celulele epidermei se inmultesc intr-un mod controlat. Celulele noi le imping pe cele batrane catre suprafate epdiermei unde vor muri si in cele din urma se vor descuama. Acest proces este controlat genetic, de catre ADN. Cand ADNul este afectat, acest proces nu mai are loc normal, iar celulele noi se inmultesc necontrolat, rezultand cancerul de piele.
Radiatiile ultraviolete produc cele mai multe dereglari ale ADNului. Acestea provin atat de la soare cat si de la diferite dispozitive de bronzat. Atat ultraviloletele B cat si A pot produce modificari ale genelor care vor declansa aparitia cancerului de piele.
Alte cauze posibile de aparitie a cancerului de piele include expunerea repetata la raze X, anumite chimicale (arsenicul, carbunele), substante radioactive (radiul). Cancerul de piele poate fi de asemenea cauzat de tratamentul cu radiatii ionizante (radiatii ce ionizeaza particulele, de exemplu radiatii alfa, beta, microunde) pentru eczeme, psoriazis sau acnee.

Factori de risc
• Pielea deschisa la culoare. Avand mai putina melanina, celulele pielii sunt mai putin protejate fata de actiunea radiatiilor UV. Daca ai parul blond sau roscat, ochii de culoare deschisa si te bronzezi foarte repede, ai risc mai mare de a face cancer de piele dacat persoanele brunete.
• Istoric de arsuri solare. De fiecare data cand te expui excesiv la soare si te alegi cu arsuri pe piele, celulele epidermei sunt afectate si riscul de cancer este crescut.
• Expunere excesiva la soare si bronzatul. Expunerea la saorele puternic al amiezii, pentru perioade lungi si fara aplicarea unor ecrane solare poate produce cancer de piele. Bronzatul este de asemenea un factor de risc. Bronzatul este o leziune a pielii ca raspuns la actiunea excesiva a radiatiilor UV.
• Climate insorite sau de altitudine. Oamenii care traiesc in regiuni calde, cu soare puternic sunt mai expusi la radiatii. La fel, si cei care traiesc la altitudine au parte de radiatii mai puternice.
• Alunitele. Persoanele care au pe corp multe alunite au un risc mai mare de a dezvolta aceasta afectiune. Alunitele anormale – cele care au o suprafata neregulata si sunt mai mari decat cele comune – au un risc mai mare de a se maligniza.
• Leziuni cutanate precanceroase. Leziuni precum cele din keratoza actinica cresc riscul de cancer de piele.
• Istoric familial de cancer de piele. Daca o ruda apropiata a avut cancer de piele, riscul ca tu sa faci aceasta afectiune este mai mare. Exista familii cu o afectiune ereditara manifestata prin aparitia pe corp a unu numar mare de alunite (peste 50) dintre care unele sunt atipice. Aceste persoane au un risc extrem de mare de cancer de piele.
• Istoric personal de cancer. Daca ai avut odata cancer de piele, riscul de a face iarasi boala este crescut.
• Un sistem imun slabit. Persoanele cu SIDA, leucemie sau care iau medicamente imunosupresoare au risc de cancer de piele mai ridicat.
• Piele fragila. Pielea arsa, lezata, afectata de alte boli este mai sensibila la actiunea razelor solare si mai susceptibila pentru cancerul de piele.
• Varsta. Riscul de cancer de piele creste cu varsta, dar si persoanele tinere pot fi afectate.

Manifestari clinice
Cancerul de piele apare in primul rand pe zonele de tegument expuse la soare – fata, buze, urechi, scalp, gat, piept, brate si picioare. Dar se poate dezvolta si in regiuni care vad rar lumina soarelui – zonele dintre degete, regiunile genitale. Cancerul de piele afecteaza persoane cu toate nuantele de piele, inclusiv cele cu tegumente inchise.
Oleziune specifica poate aparea dintr-o data sau se poate dezvolta lent, in functie de tipul de cancer.
Carcinomul cu celule bazale:
Este forma cea mai des intalnita, cea mai usor de tratat si care se raspandeste cel mai greu. Apare de regula sub una din formele:
• O umflatura perlata pe fata, gat sau ureche;
• O leziune plana, de obicei de culoare bruna, ca o cicatrice, pe piept sau pe spate;
Carcinomul cu celule scuamoase:
Este usor tratat daca este descoperit in stadiu incipient, insa se paote raspandi mai usor decat forma precedenta. Cel mai des e intalnit ca:
• Un nodul tare, rosu, pe fata, buze, urechi, gat, brate sau palme;
• O mica zona plata, ca o crusta, pe fata, urechi, gat sau brate.
Melanomul
Este forma cea mai grava si responsabila pentru cele mai multe decese provocate de cancerul de piele.Se poate dezvolta atat in tesutul cutanat normal cat si in negi sau alunite ce pot deveni maligne. Desi poate aparea in orce zona, cel mai frecent e intalnit pe spate sau pe fata, atat la barbati cat si al femei.
Semne care trebuie sa te alarmeze:
• O pata mare, rotuna, maronie, cu zone mai negre, localizata oriune pe corp;
• O simpla alunita, indiferent de localizare, care la un moment dat isi schimba culoarea, marimea, provoaca durere sau sangereaza;
• O mica leziune cu margini neregulate, rosii, albe, albastre sau cu puncte negre, aparuta pe spate sau membre;
• Mici umflaturi tari, lucioase, localizate in orice parte a corpului;

Diagnostic

Examinarea pielii de catre medic este primul pas. Daca se suspecteaza cancerul, este necesara o biopsie pentru diagnosticul de certitudine. Pentru aceasta este necesara recoltarea unei portiuni din pielea lezata si examinarea sub microscop, pentru evidentierea celulelor canceroase.
Cancerul de piele apare ca o modificare a aspectului pielii, de exemplu o iritatie, o excrescenta, o rana care nu se vindeca sau o modificare a unui nev pigmentar (alunita) sau a unui neg. Cancerul de piele afecteaza de obicei zone care sunt expuse la soare in mod frecvent: gatul, spatele, pieptul si umerii. Zona nasului este afectata cel mai frecvent.

Tratament

Cancerul de piele se trateaza de obicei prin procedee de mica chirurgie cu distrugerea sau indepartarea tegumentelor afectate. Tratamentul in fazele precoce ale cancerului are rata de succes de pana la 90%.
Scopul tratamentului:
- indepartarea intregii zone canceroase si a marginilor ei pentru a reduce sansele de recurenta
- conservarea tesutului sanatos si minimalizarea cicatricilor dupa chirurgie.

Tratament initial
Tratamentul pentru cancerul de piele depinde de marimea si de localizarea acestuia, de tipul lui: bazocelular sau spinocelular, de varsta pacientului si de starea generala de sanatate a acestuia.
Tratamentul cel mai des utilizat include chirurgie cu indepartarea sau distrugerea intregii leziuni, inclusiv a unei margini de tesut sanatos din jurul acesteia. Majoritatea terapiilor sunt foarte eficiente, cu rate de succes de pana la 90%.

Tratament chirurgical
- excizia completa: excizia indeparteaza cancerul si tesutul sanatos din jurul acestuia (marginile)
- chiuretaj si elctrocauterizare: chiuretajul utilizeaza un instrument in forma de lingura (chiureta) care indeparteaza tesutul canceros; electrocauterizarea reprezinta folosirea unui curent electric pentru a arde tesutul, pentru a controla sangerarile si pentru a distruge celulele canceroase restante; se foloseste dupa chiuretaj
- tehnica chirurgicala Moh: aceasta presupune indepartarea tesutului canceros strat cu strat, cu examinarea imediata sub microscop a fiecarui strat; aceasta tehnica permite examinarea atenta a fiecarui strat si identificarea marginilor sanatoase in timpul chirurgiei; are o rata de vindecare de 99%
- criochirurgie: acest procedeu distruge tesutul canceros prin inghetare cu nitrogen lichid.

Alte tratamente
Terapia cu laser nu este folosita in mod obisnuit in tratarea cancerului de piele. Laserul distruge suprafata (partea superficiala) a cancerului si a keratozei actinice cu o raza puternica de lumina. Unda laser poate de asemenea fi folosita ca bisturiu pentru a indeparta (exciza) cancerul de piele. In momentul de fata terapia laser este o forma de tratament destul de costisitoare.
In cazul in care carcinomul spinocelular a invadat nodulii limfatici, este necesara chirurgia cu eliminarea acestora (limfadenectomie). In acest caz se recomanda radioterapie sau chimioterapie dupa chirurgie.
Radioterapia poate fi indicata la persoanele la care nu este indicat tratamentul chirurgical din cauza localizarii sau la pacientii in varsta la care chirurgia este un procedeu riscant.
Terapia fotodermica, un procedeu prin care se aplica medicatie si raze luminoase speciale pe ariile afectate, este in momentul de fata in studiu pentru tratamentul cancerului nemelanomatos. Se crede ca acest procedeu poate fi util in tratamentul carcinomului bazocelular superficial si carcinomului spinocelular in faze initiale.

Preventia:
• Evita expunerea la soare intre orele 11 si 15. Razele solare sunt cele mai puternice in acest interval orar, de aceea este bine sa-ti programezi activitatile in aer liber in afara acestor ore. Arsurile solare si bronzul produc leziuni cutanate care cresc riscul de cancer de piele.
• Foloseste ecranele solare. Acestea au un rol important in protectia fata de radiatiile ultraviolete. Foloseste ecrane care au un spectru larg, adica acele produse care absorb si UVA si UVB. Se recomanda folosirea cremelor care un un factor de protectie solara de cel putin 15.
• Imbraca haine adecvate. Cremele de protectie solara nu ofera o protectie completa pentru radiatiile ultraviolete. De aceea persoanele cu o fotosensibilitate crescuta trebuie sa poarte haine care sa le acopere cat mai mult tegumentele, in nuante deschise, sa poarte o palarie cu boruri largi si sa foloseasca ochelari de soare ce blocheaza ata UVA cat si UVB.
• Evita solarul si autobronzantele. Solarele emit UVA ce pot fi la fel de pericoloase ca si UVB, mai ales ca ele penetreaza straturile mai profunde ale pielii provocand leziuni precanceroase.
• Atentie la medicamentele fotosensibilizante. Multe medicamente frecvent prescrise – antibiotice, antiinflamatoare, medicamente pentru diabet, hipertensiune – cresc sensibilitatea pielii la lumina.
• Observa schimbarile care apar pe piele. Examineaza-ti pielea regulat si consulta medicul dermatolog daca ceva iti atrage atentia.

Iata un mic ghid pentru auto-examinarea alunitelor de pe piele:
A – Asimetria: Cauta alunitele cu forma neregulata, asimetrica;
B – Marginile (borders): Observa alunitele cu marginile neregulate, dintate sau festonate – acestea sunt carecteristice melanoamelor;
C – Culoarea: Observa formatiunile de pe piele care au ma imulte culori sau o culoare neuniforma;
D – Diametrul: Cauta alunitele care au mai mult de 6 milimentri in diametru;
E – Evolutia: Observa shimbarile care apar in timp legate de marime, culoare, forma.
Daca observi una sau mai multe din modificarile de mai sus trebuie sa consulti medicul. Depistarea precoce este esentiala atunci cand celelalte metode de preventie nu au avut succes.