Termen cautat
Categorie

Cancerul de col uterin

GENERALITATI:

Cancerul de col uterin (sau cancerul cervical) este a treia cauza de cancer la femei si ramane o cauza importanta de deces prin cancer la femeile din tarile in curs de dezvoltare.

Datorita rolului etiologic al infectiei cu HPV (papilomavirusul uman) in cancerul de col uterin , s-a introdus testarea screening pentru infectia cu HPV la femeile intre 30-65 de ani.

Femeile care au simptome (discomfortul vaginal in timpul actului sexual = dispareunie,  secretie vaginala, usturimi la urinat, scadere in greutate, sangerare vaginala anormala), rezultate anormale ale testului pentru HPV , sau o leziune semnificativa la nivelul colului uterin vor fi supuse unor investigatii suplimentare , cum ar fi colposcopia si biopsia.

Date de epidemiologie

Infectia cu HPV este necesara pentru a se dezvolta cancerul de col uterin. Apare intr-o proportie mare la femeile active din punct de vedere sexual.

Aproximativ 90%  din infectiile cu HPV se vindeca de la sine in cateva luni pana la cativa ani fara sechele, desi examenul citologic la 2 ani dupa infectie poate sa arate o leziune intraepiteliala scuamoasa de grad mic. Doar 5% din infectiile cu HPV vor evolua catre o neoplazie intraepiteliala cervicala (CIN) de grad 2 sau 3 (stadii precursoare dezvoltarii cancerului)  in 3 ani de la infectie. Aproximativ  20% din leziunile de tip CIN de grad 3 vor progresa catre cancer cervical in urmatorii 5 ani.

  Deoarece doar o proportie mica din infectiile cu HPV progreseaza catre cancer, inseamna ca exista si alti factori care contribuie la dezvoltarea cancerului de col uterin:

  • Tipul si durata infectiei cu virusul HPV . existand anumite tulpini ale virusului HPV care prezinta un risc mai mare de dezvoltare a cancerului de col.
  • Starea de sanatate a pacientei, in special scaderea imunitatii (status nutritional precar, infectia cu HIV, pacienti imunocompromisi).
  • Factori de mediu (fumatul, deficitul de vitamine)
  • Lipsa efectuarii testelor de screening.

Exista si  factori ginecologici care pot creste riscul de infectie cu HPV. Acestia sunt:

  • varsta mica la debutul vietii sexuale .
  • numarul crescut al partenerilor sexuali.

Desi utilizarea contraceptivelor orale timp de 5 ani sau mai mult se poate asocia cu cresterea riscului de cancer cervical, aceasta poate proveni din faptul ca exista un risc mai mare de infectie cu HPV printre femeile active sexual.

HPV include un grup de virusuri, cu mai mult de 115 tulpini identificate pana in prezent. S-a aratat ca mai mult de 90% din cancerele cervicale  sunt cauzate de 8 tulpini  ale virusului HPV: 16, 18, 31, 33, 35, 45, 52, 58 (numite si tulpini ale HPV cu risc inalt).

Trei tipuri, 16, 18 si 45 , determina 94% dintre cancerele cervicale.

HPV tipul 16 prezinta cel mai mare risc de cancer de col uterin.

Cu cateva exceptii, cancerul cervical este cauzat de infectia genitala cu HPV . Desi aceasta poate fi transmisa si pe alte cai, calea sexuala este principala responsabila. Alti factori de risc implicati sunt:

  • Varsta mica la debutul vietii sexuale.
  • Parteneri sexuali multipli.
  • Istoricul personal de boli cu transmitere pe cale sexuala.

Infectia cu HIV: se asociaza cu un risc de 5 ori mai mare de dezvoltare a canncerului de col uterin, probabil datorita sitemului imunitar deficitar al pacientei.

DIAGNOSTIC:

Istoricul pacientei

Deoarece multe femei isi fac de obicei testul citologic Babes-Papanicolau, cel mai frecvent se obtine un rezultat anormal al testului. De cele mai multe ori pacientele nu au simptome. Unul dintre primele simptome ale cancerului cervical este sangerarea vaginala anormala, de obicei dupa raportul sexual. Mai pot fi prezente :

Atunci cand tumora creste , se extinde la organele vecine, putand invada vezica urinara si rectul, cu aparitia:

  • constipatiei,
  • hematuriei (urinat cu sange),
  • formare de fistule,
  • obstructie de uretere, cu sau fara hidroureter sau hidronefroza (urina nu se elimina corespunzator, si stagneaza in rinichi, ducand la afectarea acestora).

Asocierea  urmatoarelor simptome :

  • edem al membrului inferior,
  • durere
  • hidronefroza sugereaza implicarea peretelui pelvin (invazie a zonei pelvine).

Cele mai frecvente organe in care apar metastaze sunt:

  • ganglionii limfatici,
  • ficatul,
  • plamanii,
  • oasele.

Examenul fizic

La femeile cu tumora in stadiu incipient, examinarea clinica poate fi relativ normala. Pe masura ce boala progreseaza, apar modificari la nivelul colului uterin, cum ar fi  eroziuni mari, ulceratii sau aparitia unei formatiuni. Aceste modificari se pot extinde in vagin. Examinarea rectala prin tuseu rectal poate sa indice existent unei formatiuni tumorale sau sangerare prin erodarea tumorii. Daca apar metastaze hepatice, se poate gasi ficatul marit.

Metastazele pulmonare sunt mai greu de detectat la examinarea clinica, la care se poate gasi  cel mult pleurezie (lichid in spatial pleural) sau obstructia bronsica. Edemul de membere inferioare (de obicei unilateral) sugereaza obstructia limfatica sau vasculara de catre tumora.

Diagnosticul diferential

Nu intotdeauna o leziune la nivelul colului uterin sau sangerarea dupa actul sexual poate sa insemne cancer de col uterin. De aceea, este foarte important de luat in considerare si alte diagnostice:

  • Cervicita (inflamatia cu sau fara infectie a colului uterin)
  • Vaginita (inflamatia vaginului)
  • Cancerul vaginului
  • Cancerul de endometru (stratul care captuseste uterul)
  • Boala inflamatorie pelvina

Evaluarea unei paciente cu suspiciune de cancer de cervical incepe cu efectuarea unui test Babes-Papanicolau. Daca rezultatul testului este pozitiv, se vor efectua apoi si colposcopia  si biopsii de la nivelul colului. Colposcopia este metoda prin care medicul vizualizeaza vaginul si colul uterin al pacientei, cu ajutorul unui colposcop, un intrument asemanator unui microscop. Pacientelor care au leziuni mari la nivelul colului, vizualizate prin examinarea clinica de catre medical ginecolog, li se va face direct biopsie din leziune, indiferent de rezultatul de la examenul citologic Babes-Papanicolau. O data ce diagnosticul de cancer de col a fost stabilit, se realizeaza in continuare investigatii suplimentare (radiografie pulmonara, ecografie abdominala, tomografie computerizata toraco-abdomino-pelvina,  imagistica prin rezonanta magnetica nucleara), pentru a stadializa boala si pentru a cauta posibile diseminari ale acesteia in alte organe (metastaze). Stadiul bolii este foarte important, deoarece in functie de acesta se stabileste care este prognosticul si metodele de tratament.

Cat de importante sunt testele pentru screeningul cancerului de col uterin?

Se recomanda ca testele de screening pentru cancerul de col uterin sa cuprinda :

  • Examinarea colului uterin, cu vizualizarea acestuia, pentru a cauta eventuale leziuni care sunt vizibile cu ochiul liber.
  • Testul citologic Babes-Papanicolau.

Se recomanda examinare ginecologica anuala la toate femeile de la varsta de 21 de ani in sus.

Recomandarile pentru screening se fac pe baza grupelor de varsta:

  • Sub 25 de ani: nu se recomanda screeningul.
  • Intre 21-29 de ani: examen citologic Babes-Papanicolau la fiecare 3 ani.
  • Intre 30 -65 de ani: testarea HPV si examen citologic la fiecare 5 ani (de preferat) sau doar examen citologic la fiecare 3 ani (acceptabil).
  • Peste 65 de ani: nu  se recomanda screeningul daca rezultatele testelor anterioare  au fost negative si daca nu exista un risc inalt de dezvoltare a cancerului (de exemplu, daca nu au infectie persistenta cu HPV).

Femeile care au suferit o histerectomie totala, nu ar trebui sa faca screeningul pentru cancerul de col, cu urmatoarele exceptii:

  • Daca au avut histerectomie, dar cu pastrarea colului uterin.
  • Daca au avut o neoplazie intraepiteliala cervicala (CIN ) de grad 2 sau 3 tratata in ultimii 20 de ani.
  • Daca au avut cancer de col la un moment dat in viata.

La femeile la care co-testarea (genotipare HPV si examen citologic) indica un examen citologic negativ, dar o testare HPV pozitiva, ar trebui urmarite pe o perioada de 12 luni, prin aceste doua analize.

Ce este examenul citologic Babes-Papanicolau?

Este o metoda utilizata de foarte multi ani pentru screeningul cancerului cervical. Inainte de recoltare, cu 24-48 de ore, trebuie respectate cateva reguli:

  • Se vor evita raporturile sexuale, spalaturile vaginale, tratamentele intravaginale cu creme, ovule sau tampoanele intravaginale.
  • Femeia trebuie sa nu fie la mentruatie. Recoltarea se va face cel mai bine in perioada de mijloc a ciclului menstrual.
  • Daca exista o infectie genitala, este bine ca inainte sa se trateze si apoi sa se faca testul citologic.

Cum se efectueaza testul?

Se recolteaza celule de la nivelul colului uterin, cu ajutorul unei periute cervicale, care va fi apoi introdusa intr-un recipient si va fi trimis la laborator pentru analizarea celulelor. S-a demonstrat ca prin utilizarea acestui test, se reduce incidenta cancerului de col cu 60-90% si rata mortalitatii cu 90%. Pot aparea si rezultate fals negative, cel mai frecvent datorita recoltarii gresite a probei. In acest caz, testul se repeta.

Prin efectuarea acestui test citologic, se pot detecta si leziunile precanceroase. Rezultatele testului sunt interpretate pe baza unei clasificari numite Bethesda 2001. Clasificarea generala poate avea urmatoarele rezultate:

  • Negativ pentru leziune intraepiteliala sau maligna (canceroasa).
  • Anomalii ale celulelor epiteliale.
  • Altele.

TRATAMENT:

Tratamentul cancerului de col uterin

Tratamentul cancerului de col uterin variaza in functie de stadiul in care se afla boala. Pentru cancerul invaziv precoce, tratamentul de electie este cel chirurgical.

In cazurile mai avansate, radioterapia combinata cu chimioterapia este tratamentul indicat. La pacientii la care exista metastaze, se realizeaza chimioterapie si radioterapie, pentru ameliorarea simptomelor (scop paliativ). Pentru tratament, este necesara o echipa de medici, formata din oncolog - ginecolog, radioterapeut, oncolog.

Tratamentul in functie de stadiul bolii

  • Stadiul 0: cancer in situ, este tratat prin tehnici de ablatie sau excizie locala (de exemplu, criochirurgie), ablatie cu laser sau excizie cu ansa. Indepartarea chirurgicala este de preferat. Dupa tratament, pacienta va fi urmarita toata viata.
  • Stadiul IA1: de electie este tratamentul chirurgical (histerectomie totala, radicala sau conizatie). Histerectomia este metoda prin care se scoate uterul , impreuna cu colul uterin, si poate fi partiala, cand se pastreaza anexele, sau totala, cand se scot si acestea. Conizatia inseamna scoaterea unei portiuni din colul uterin.
  • Stadiile IA2, IB, IIA: radioterapie cu histerectomie totala si indepartarea ganglionilor limfatici.
  • Stadiile IIB, III, IVA: radioterapie, chimioterapie.
  • Stadiul IV, cancer recurent: radioterapie, chimioterapie.

Reguli de alimentatie

O alimentatie adecvata este foarte importanta pentru pacientele cu cancer de col uterin, deoarece acestea au scazut in greutate datorita bolii, si trebuie sa isi creasca aportul alimentar.

Preventia infectiei cu HPV

HPV se transmite cel mai frecvent pe cale sexuala. Utilizarea prezervativelor poate sa nu ofere protectie. Exista in acest moment doua vaccinuri pentru preventia infectiei cu HPV:

  • Gardasil: vaccin aprobat pentru fetele si femeile cu varste intre 9-26 de ani, care confera protectie fata de tipurile de HPV 6, 11, 16 si 18 (cu risc inalt de evolutie spre cancer cervical).
  • Cervarix: vaccin pentru fetele si femeile intre 9-25 de ani, pentru a preveni infectia cu HPV- tulpinile 16 si 18.

Vaccinarea se recomanda pentru feteleintre 11-12ani, cu 3 doze din oricare dintre vaccinurile de mai sus.

Deoarece vaccinurile nu ofera protectie completa fata de infectia cu HPV (tipurile oncogene 16 si 18 de HPV sunt implicate in doar 30% din cazurilr de cancer cervical, nu toate persoanele vaccinate au un raspuns eficient la vaccin), screeningul pentru cancerul de col ar trebui realizat si la femeile vaccinate.

Medicamente

Chimioterapia ar trebui admininistrata impreuna cu radioterapia la majoritatea pacientelor, pornind de la stadiul IB.

 Dintre medicamentele chimioterapice (medicamente care inhiba inmultirea celulelor canceroase), Cisplatinul este cel mai frecvent folosit, desi se mai foloseste tot frecvent si 5-fluorouracil. Pentru cazurile in care exista metastaze, cisplatinul este cel mai folosit medicament. Mai sunt si altele care pot fi eficiente: topotecan, ifosfamida, paclitaxel. Trebuie mentionat ca aceste medicamente au o toxicitate mare si pentru alte organe, nu doar pentru celulele canceroase.

Prognosticul bolii

Prognosticul pacientelor cu cancer cervical depinde de stadiul bolii. In general, supravietuirea la 5 ani este urmatoarea:

  • Stadiul 1 : peste 90 %.
  • Stadiul 2 : 60-80%.
  • Stadiul 3 : aproximativ 50%.
  • Stadiul 4: mai putin de 30 %.

Prin efectuarea testului citologic Babes-Papanicolau, se pot detecta leziuni precursoare cancerului, care se pot trata si astfel se previne evolutia nefavorabila.

Exista, de asemenea, posibilitatea vaccinarii pentru infectia cu HPV, dar acesta nu substituie screeningul regulat.

Populatia generala  trebuie sa cunoasca importanta screeningul pentru preventia cancerului de col uterin , prin realizarea testului citologic Babes-Papanicolau si prin testarea infectiei cu HPV, pentru a depista boala intr-un stadiu precoce, cu posibilitatea unui tratament curativ.

Comentarii

simtit in timp ce ma spal in ineriorul vaginului o umflatura CAre zic eu pe timp ce trece parca tot mai mare este...nu simt nimic din ce am citit mai sus despre cancerul de col uterin. , nu sangerez...doar in timpul actului sexual simt durere...dar nu a curs nici macar o picatura de sange..nu stiu la ce sa ma gandesc acum...am sa ajung la ginecolo cat mai repede ca imi este putin frica de ce ar putea fi inauntru'l meu...dumneavoastra ce imi puteti spune??...o zi buna!!multumesc anticipat

Cel mai corect este sa va adresati unui medic ginecolog. Formele incipiente de boala sunt asimptomatice (absenta simptomelor). Pe masura ce tumora creste, pacienta poate acuza sangerari pe cale vaginala, spontane sau la contactul sexual. Multa sanatate!

Cel mai corect este sa va adresati unui medic ginecolog. Formele incipiente de boala sunt asimptomatice (absenta simptomelor). Pe masura ce tumora creste, pacienta poate acuza sangerari pe cale vaginala, spontane sau la contactul sexual. Multa sanatate!

Cel mai corect este sa va adresati unui medic ginecolog. Formele incipiente de boala sunt asimptomatice (absenta simptomelor). Pe masura ce tumora creste, pacienta poate acuza sangerari pe cale vaginala, spontane sau la contactul sexual. Multa sanatate!

Buna ziua.

Am 31 de ani si un copilas de 1 an si jumatate. Problema mea a inceput din ianuarie 2010 cand am considerat ca este bine sa imi fac un test Papanicolau dupa ce trecusera 8 luni de la nastere. Rezultatul a fost neasteptat...fortiu II-IIIB. Am repetat analiza dar in mediul lichid care am inteles ca este o varianta mai moderna...Concluzia acestui test a fost, citez:"Celule scuamoase atipice, fara a se putea exclude prezenta unei leziuni scuamoase intraepiteliale de grad inalt (ASC-H)".Am facut apoi o colposcopie la care dr mea nu a observat absolut nimic anormal. Am facut genotiparea HPV si aici mi-au iesit doua tulpini cu risc inalt si anume 31 si 85. Aici practic s-au deslusit itele problemei...Insa dr mea a spus ca nu exista tratament si ca trebuie sa asteptam ca sa apara ceva ce poate fi biopsiat si ca in orice caz nu sunt tulpinile cu risc maxim ...Am facut si o ecografie in luna mai iar concluzia a fost:"ecografie ginecologica in limite normale".In iunie am repetat testul Papanicolau si rezultatul a fost:"Fortiu clasa IIB" ,cu recomandarea controlului periodic.De data asta parea ca lucrurile au intrat pe un fagas mai bun. Insa, in octombrie am mers iar la control si la un nou test papanicolau in acel mediu lichid. La control toate bune si frumoase dar cand am primit dupa o luna rezultatul testului mi s-a taiat elanul din nou...Conclusia acestui test a fost, citez:"Celule scumoase atipice, fara a putea exclude prezenta unei leziuni scumoase intraepiteliale de grad inalt(ASC-H)".Aceeasi concluzie si nimic altceva la varianta in mediul lichid... Dr mi-a recomandat sa mai facem o colposcopie in ianuarie(ca sa nu stau stresata de sarbatori) si apoi sa imi recolteze pentru biopsie.

Imi doresc enorm de mult niste lamuriri, niste pareri, exista sau nu tratament? Este sau nu grava situatia mea? Ma gandesc fara incetare ca am un copil mic pe care l-am dorit enorm si pentru a ramane insarcinata am facut tratament. Astept un raspuns si va multumesc inca de pe acum pentru el.

Daca testul HPV deceleaza o tulpina HPV cu risc inalt, se recomanda colposcopia si biopsia. Tratamentul ulterior depinde de rezultatul acestor investigatii suplimentare. Leziunile cervicale cu grad inalt (HSIL) necesita tratament. Exista in prezent mai multe optiuni terapeutice care permit indepartarea tesutului anormal: electrocauterizarea, crioterapia, vaporizarea laser, chirurgia (conizatia). Multa sanatate!

Daca testul HPV deceleaza o tulpina HPV cu risc inalt, se recomanda colposcopia si biopsia. Tratamentul ulterior depinde de rezultatul acestor investigatii suplimentare. Leziunile cervicale cu grad inalt (HSIL) necesita tratament. Exista in prezent mai multe optiuni terapeutice care permit indepartarea tesutului anormal: electrocauterizarea, crioterapia, vaporizarea laser, chirurgia (conizatia). Multa sanatate!

Daca testul HPV deceleaza o tulpina HPV cu risc inalt, se recomanda colposcopia si biopsia. Tratamentul ulterior depinde de rezultatul acestor investigatii suplimentare. Leziunile cervicale cu grad inalt (HSIL) necesita tratament. Exista in prezent mai multe optiuni terapeutice care permit indepartarea tesutului anormal: electrocauterizarea, crioterapia, vaporizarea laser, chirurgia (conizatia). Multa sanatate!

Pagini

Adaugă comentariu nou