Termen cautat
Categorie

Chist Baker, chist popliteu sau chist sinovial polipteu


GENERALITATI:

Chistul Baker sau chistul sinovial popliteal, este un sac umplut cu lichid care se gaseste  in spatele genunchiului (fosa poplitee) si care apare frecvent la adulti si la copii. Acesta se prezinta sub forma unei umflaturi la nivelul fosei poplitee, care se dezvolta prin acumularea lichidului sinovial care este impins spre posterior de la nivelul articulatiei genunchiului.

Chistele popliteale la adulti sunt in general secundare unei boli inflamatorii sau degenerative a articulatiei sau unor leziuni articulare. Ele comunica de obicei cu spatiul articular adiacent de la nivelul genunchiului, in special la pacientii mai in varsta cu patologie a genunchiului. Chisturile comunicante contin lichid sinovial. La copii, chisturile popliteale sunt de obicei primare, fara comunicare cu spatiul articular.

Majoritatea chistelor popliteale sunt asimptomaice si sunt detectate intamplator in cadrul unei investigatii imagistice realizate din alte motive.  Ele tind sa apara la adultii cu varsta intre 35 si  70 de ani.

Exista numerosi factori care contribuie la aparitia si mentinerea chisturilor popliteale:

  • Comunicarea intre articulatia genunchiului si chist.
  • Prezenta unui  efect de valva intre spatiul articulatiei genunchiului si chist, controlat prin flexia si extensia genunchiului si  contribuind astfel la sechestrarea lichidului sinovial in fosa poplitee. Spatiul communicant este deschis in flexie, dar se inchide in extensia gambei.
  • Presiunea intraarticulara negativa din timpul flexiei genunchiului, comparativ cu presiunea pozitiva din timpul extensiei. Aceste modificari de presiune ajuta la directionarea lichidului sinovial catre chist in timpul flexiei. In timpul extensiei este blocata trecerea lichidului sinovial, prin efectul de valva.
  • Hernierea capsulei articulare la nivelul fosei popliteale.

Factorii de risc pentru aparitia chistului popliteal la adulti sunt: istoricul de traumatisme la nivelul articulatiei genunchiului, care este prezent la aproximativ o treime dintre pacienti, sau istoricul de afectiune articulara coexistenta, intalnita la aproximativ doua treimi dintre pacienti. Cele mai frecvente afectiuni ale genunchiului sunt osteoartrita, artrita reumatoida , rupturile de menisc.  Prezenta chisturilor popliteale la pacientii cu osteoartrita nu a fost legata de severitatea radiografica a artritei. Chisturile popliteale pot fi intalnite si in alte afectiuni articulare, cum este artrita infectioasa.

Manifestarile clinice

Manifestarile clinice ale chistului sinovial popliteal sunt influentate de marimea chistului, patologia articulara asociata si prezenta sau absenta complicatiilor, cum ar fi disectia sau ruptura chistului. Majoritatea chistelor sunt mici, asimptomatice, nu sunt evidente in mod clar la examinarea fizica si sunt detectate doar prin investigatii imagistice realizate pentru alte simptome articulare.

Atunci cand sunt simptomatice , semnele si simptomele frecvente ale chistului Baker sunt:

  • Durere in spatele genunchiului
  • Rigiditatea genunchiului
  • O formatiune in spatele genunchiului (in special cand piciorul este in extensie)
  • Simptomele  si formatiunea din spatele genunchiului se pot accentua in timpul activitatilor fizice

Pot sa apara si simptome datorate afectarii articulatiei, cum ar fi instabilitatea sau durerea articulara (in artrita inflamatorie sau in osteoartrita). La unii pacienti, acestea sunt simptomele principale sau singurele simptome prezente.

Complicatii

Chisturile popliteale pot creste in dimensiuni, sau se pot rupe ducand la compresia structurilor adiacente si la alte simptome si semne care seamana cu tromboza venoasa (tromboflebita). Complicatiile semnificative , dar mai rare, ale chisturilor popliteale sunt pseudotromboflebita, ischemia membrului inferior, sindromul de compartiment.

DIAGNOSTIC:

La pacientii care se prezinta cu o formatiune popliteala, diagnosticul de chist popliteal (Baker) se poate pune de obicei doar pe baza examenului fizic. Analizele de imagistica pot fi realizate la unii pacienti, in special la cei la care diagnosticul este neclar si cand sunt suspectate alte afectiuni. Oricum, investigatiile imagistice nu se realizeaza de obicei.

Examinarea fizica: se poate diagnostica chistul Baker prin identificarea unei formatiuni la nivelul fosei poplitee, care este mai vizibila atunci cand pacientul se afla in pozitia sezand cu genunchiul extins complet.  

Investigatiile imagistice: de obicei, radiografia si ecografia, ar trebui realizate daca diagnosticul este neclar dupa examinarea fizica sau daca se suspectaeaza alte afectiuni. Astfel de situatii includ dificultatea diferentierii intre o masa chistica de una solida la examenul fizic, lipsa modificarilor semnificative cu miscarea, o formatiune localizata lateral, sau absenta patologiei genunchiului. Investigatiile imagistice mai sunt utile si daca prezentarea clinica sugereaza afectare neurologica sau o posibila tromboflebita. Se recomanda utilizarea ecografiei si radiografiei simple de prima intentie , deoarece, pe langa faptul ca aduc informatii suplimentare,  acestea sunt neinvazive si usor de obtinut.

Ecografia poate identifica un chist (chiar de 1-2 cm), arata marimea si extinderea acestuia in raport cu structurile din jur. Alte avantaje ale ecografiei sunt: disponibilitatea crescuta, lipsa iradierii. Aceasta poate distinge chistul Baker de anevrismul popliteal sau de alte formatiuni din fosa poplitee.

Desi radiografia simpla prezinta limitari in ceea ce priveste  identificarea chistului, aceasta ne arata prezenta unor afectari articulare sau osoase care se pot asocia cu prezenta chistului.

La pacientii cu posibila tromboflebita sau sindrom “pseudotromboflebitic” legat de prezenta chistului, se utilizeaza ecografia deoarece aceasta poate vizualiza chistul marit, disecat sau rupt, precum si circulatia venoasa. Poate sa nu fie posibila distingerea intre ruptura chistului si disectie. Mai rar, o ruptura complete a chistului poate sa nu fie vizibila ecografic, caz in care sunt necesare alte investigatii, cum ar fi imagistica prin rezonanta magnetica (RMN).

RMN-ul cu contrast poate diferentia o tumora de un chist Baker, oferind imagini de calitate inalta, ale spatiului popliteal, ale chistului si structurilor asociate. De asemenea, fara a expune pacientul la iradiere, descrie leziunile de la nivelul articulatiei genunchiului, cum ar fi leziunile de ligament sau menisc.

Alte investigatii imagistice mult mai rar utilizate sunt: tomografia computerizata (CT) si artroscopia.

Diagnosticul diferential al chistului Baker

Principalele afectiuni care mimeaza multe dintre trasaturile clinice ale chistului Baker sunt:

  • Tromboza venoasa profunda
  • Formatiunile chistice, inclusiv chistul sinovial sau cel ganglionar
  • Formatiunile solide, cum sunt sarcomul si limfomul
  • Anevrismele arterei poplitee

In primul rand, este important de distins intre simptomele de pseudotromboflebita cauzate de un chist popliteal si simptomele unei tromboze venoase profunde adevarate.

Tromboza venoasa profunda poate fi dificil de diferentiat doar pe baza semnelor clinice fata de “pseudotromboflebita”, care este data de un chist Baker mult marit, disecat sau rupt. Ambele pot determina umflarea, sensibilitatea zonei si semn Homans pozitiv. Un chist Baker marit sau rupt poate de asemenea sa determine compresie venoasa, cu un risc crescut de tromboza venoasa profunda.

Semnele care ne sugereaza diagnosticul de pseudotromboflebita mai degraba decat cel de tromboza venoasa profunda sunt: prezenta durerii si tumefierii genunchiului, boala articulara inflamatorie sau alta patologie a genunchiului, prezenta unui revarsat lichidian la nivelul genunchiului si absenta cordonului venos sau a sensibilitatii venoase profunde la examinarea fizica. Ecografia si radiografia simpla ajuta la diferentierea celor doua.

Tumorile: alte formatiuni la nivelul fosei poplitee, cum ar fi lipoamele, liposarcoamele sau alte tumori solide, sunt mai putin frecvente , dar pot fi usor de diferentiat de chistele popliteale cu ajutorul ecografiei sau altor investigatii imagistice. La pacientii cu o componenta solida detectata la ecografie, se relizeaza RMN cu contrast daca este necesara o definire mai buna a formatiunii si pentru a distinge intre o tumora si un chist popliteal cu reziduuri.

Anevrismul arterei poplitee: se prezinta ca o formatiune la nivelul fosei poplitee, dar care este de obicei pulsatila la examinare si  apare sub forma unei structuri vasculare la ecografie sau alte investigatii.

TRATAMENT:

In cazul chistului popliteal simptomatic, include tratamentul afectiunii articulare subiacente (atunci cand este prezenta), artrocenteza si injectarea intraarticulara , la nivelul articulatiei afectate, cu glucocorticoizi.

Chisturile asimptomatice descoperite intamplator nu necesita tratament. Pacientii trebuie sa fie informati cu privire la prezenta unui risc mic de ruptura a chistului in viitor. Insa, pacientii trebuie sa se prezinte la medic daca apar simptome si mai ales daca apar semne si simptome de sindrom pseudotromboflebitic.

Masuri generale de tratament

La toti pacientii cu chisturi simptomatice, se va trata orice afectiune articulara subiacenta, cum este osteoartrita, artrita reumatoida sau leziunile de menisc, care determina cresterea cantitatii de lichid sinovial si marirea chistului.

Tratamentul initial

Implica artrocenteza genunchiului cu injectarea intraarticulara de glucocorticoizi (de exemplu, 40 mg triamcinolon acetonid). Se va observa o scadere semnificativa a marimii chistului si/sau a discomfortului la aproximativ doua treimi dintre pacienti  intre 2 zile si o saptamana din momentul injectarii. Injectarea de glucocorticoizi la nivelul spatiului articular poate fi eficienta la pacientii cu chist Baker, dar fara revarsat lichidian articular.

Tratamentul complicatiilor chistului Baker

  • La pacientii cu posibile complicatii ale chistului Baker, cum ar fi tromboflebita sau sindroamele de compresie a structurilor vasculare sau nervoase din jur, se realizeaza investigatiile necesare pentru a le diagnostica si trata  corespunzator.
  • La pacientii cu semne de pseudotromboflebita  datorata disectiei sau rupturii chistului, se administreaza tratament cu analgezice, impreuna cu recomandarea de odihna si ridicare a piciorului. Se mai pot realiza si in acest caz artrocenteaza cu injectarea intraarticulara a glucocorticoizilor.
  • Pacientii cu compresie nervoasa cauzata de marirea sau ruptura chistului pot raspunde la injectiile intraarticulare cu glucocorticoizi.
  • Pacientii cu sindrom acut de compartiment necesita evaluare chirurgicala imediata.

Chistul popliteal rezistent la tratamentul initial

La pacientii care nu raspund la tratamentul initial cu glucocorticoizi injectati intraarticular, trebuie reevaluat diagnosticul initial de chist Baker si se iau si alte masuri de tratament in cazul in care diagnosticul se confirma.

Injectarea directa in chist: la pacientii care nu raspund la injectiile intraarticulare, se poate realiza de catre un medic specializat aspirarea directa a continutului chistului, ghidata ecografic, urmata de injectarea glucocorticoizilor. Dar, de obicei se evita efectuarea acestei proceduri, din cauza riscului semnificativ de recurenta, caracterului gelatinos al lichidului care il face dificil de aspirat si datorita prezentei apropiate a strucrurilor nervoase si vasculare din fosa poplitee.

Tratamentul chirurgical

Excizia chirurgicala poate fi indicata in cazul in care chistul ramane simptomatic, cu durere si/sau limitarea mobilitatii in articulatie, in ciuda tratamentului afectiunilor subiacente si administrarii intraarticulare de glucocorticoizi. In general, excizia chirurgicala trebuie rezervata doar cazurilor in care masurile mai conservatoare au esuat si in care exista afectare functionala importanta datorata chistului.

Prognosticul

Majoritatea chistelor popliteale nu determina simptome sau complicatii.  Unele chiste se rezolva fara nici o interventie, iar cele mai multe raspund la tratamentul afectiunilor asociate ale articulatiei genunchiului. Injectarea cu glucocorticoizi este de obicei benefica la pacientii cu artrita care poate fi controlata medicamentos, dar chistele pot reapare adesea la pacientii cu afectiuni articulare subiacente care nu sunt tratate adecvat. Excizia chirurgicala nu este un tratament definitiv, iar chistul Baker poate sa reapara dupa interventia chirurgicala datorita leziunilor articulatiei genunchiului.

Comentarii

Buna seara. As dori sa va intreb ,in cazul in care un chist popliteu se sparge si difuzeaza lichid dealungul gambei pe o lungime de 16 cm,cu tumefactie ,dureri si edeme la nivelul articulatiei labei piciorului,ce tratament se poate face,si daca lichidul, deja difuzat se mai resoarbe sau din contra sa va acumula cu timpul o cantitate mai mare in tesuturile din gamba.  Va multumesc

Buna seara. As dori sa va intreb ,in cazul in care un chist popliteu se sparge si difuzeaza lichid dealungul gambei pe o lungime de 16 cm,cu tumefactie ,dureri si edeme la nivelul articulatiei labei piciorului,ce tratament se poate face,si daca lichidul, deja difuzat se mai resoarbe sau din contra sa va acumula cu timpul o cantitate mai mare in tesuturile din gamba.  Va multumesc

Buna seara. As dori sa va intreb ,in cazul in care un chist popliteu se sparge si difuzeaza lichid dealungul gambei pe o lungime de 16 cm,cu tumefactie ,dureri si edeme la nivelul articulatiei labei piciorului,ce tratament se poate face,si daca lichidul, deja difuzat se mai resoarbe sau din contra sa va acumula cu timpul o cantitate mai mare in tesuturile din gamba.  Va multumesc