Termen cautat
Categorie

Chisturile glandelor Bartholin

GENERALITATI:

Ce sunt glandele Bartholin?

Glandele Bartholin (numite si glandele vestibulare mari) sunt doua organe de mici dimensiuni localizate la nivelul organelor genitale externe feminine, de o parte si de alta a deschiderii vaginului la exterior. Fiecare glanda are o dimensiune de 0,5 cm si secreta mucus, pentru lubrefierea organelor genitale externe (vulva formata din labile mari si labile mici). Lichidul pe care il secreta ajunge la exterior printr-un canal de 2, 5 cm lungime. Aceste canale (numite si ducte) se deschid la nivelul vestibulului (zona dontre vagin si labiile mici), de o parte si de alta  a orificiului vaginal, chiar sub inelul himenal. In mod normal, glandele Bartholin nu se palpeaza, cu exceptia uneori a femeilor foarte slabe.

Cele mai frecvente afectiuni ale glandelor Bartholin sunt chisturile si abcesele , care apar la  2-3% dintre femei. Trebuie mentionat ca multe afectiuni ale vaginului sau vulvei (lipoame, chiste sebacee, chist vestibular mucos, hematoame) pot mima chisturile glandelor Bartholin, si ar trebui luate in considerare in diagnosticul diferential al formatiunilor de la nivelul vulvei sau vaginului  sau al abceselor vulvovaginale.

Ce sunt chisturile glandelor Bartholin?

Atunci cand canalele glandelor Bartholin se astupa, mucusul produs de catre glanda se acumuleaza, ducand la formarea unei dilatatii chistice a ductului,  proximal de locul obstructiei. Obstructia ductului glandei Bartholin  este determinata cel mai frecvent de edem (umflarea) difuz al regiunii vulvare. Chisturile glandei Bartholin sunt de obicei sterile (neinfectate), iar glanda nu este afectata.

DIAGNOSTIC:

Manifestari clinice si diagnosticul chisturilor Bartholin

Chisturile glandei Bartholin variaza ca dimensiuni intre 1 si 3 cm si sunt de obicei unilaterale si nu determina simptome. Chisturile mai mari pot determina discomfort, in special in timpul actului sexual. Diagnosticul chisturilor este clinic, pe baza descoperirii unei formatiuni moi, nedureroase in zona glandei Bartholin (in regiunea mijlocie a labiei mari sau in partea inferioara a regiunii vestibulare). Majoritatea acestor chisturi sunt detectate in cursul unui control  ginecologic de rutina, sau chiar de catre pacienta, prin autoexaminare.

Un chist Bartholin se poate infecta si astfel se formeaza un abces al glandei Bartholin. Infectia este de obicei cu mai multi germeni (plurimicrobiana), in 1/3 cazuri identificandu-se infectii cu transmitere sexuala (infectii cu Chlamydia trachomatis, Neisseria gonorrhea). Diagnosticul abcesului glandei Bartholin se face pe baza examinarii clinice. Femeile se prezinta de obicei cu durere de intensitate mare, umflatura, astfel incat nu pot merge, nu se pot aseza si nu pot intretine relatii sexuale. La examinare, abcesul apare ca o formatiune moale sau fluctuenta, calda, la nivelul portiunii mijlocii a labiei mari sau in regiunea vestibulara, inconjurata ocazional de eritem (inrosire, ca semn al celulitei din jur) si edem . Abcesele mai mari se pot intinde la nivelul labiilor. Cand este situat superficial, foarte aproape de suprafata, abcesul se poate sparge si puroiul se dreneaza spontan.

TRATAMENT:

Tratament

Nu sunt necesare interventii asupra chisturilor Bartholin care nu dau simptome. Poate fi o exceptie de la aceasta regula situatia in care femeia are peste 40 de ani, cand se indica drenajul continutului chistic si biopsia acestuia, pentru a exclude un cancer. Biopsia este indicata la femeile de orice varsta daca exista modificari care sugereaza ca ar  putea fi vorba de un cancer al glandei Bartholin sau al vulvei (pot fi prezente in acest caz formatiuni solide si /sau fixate, leziuni tegumentare sugestive pentru cancer). In cazul chisturilor care se complica cu formarea de abces, dupa eliminarea la exterior a continutului (drenarea), durerea se amelioreaza semnificativ. In cazul in care eliminarea continutului este spontana, pot fi necesare analgezice sau comprese calde locale.

Tratamentul antibiotic

Tratamentul antibiotic  este indicat pacientelor cu infectie cunoscuta sau suspectata cu gonococ sau cu Chlamydia si celor care prezinta risc crescut de infectie complicata (celulita extensiva in jurul abcesului, imunitate afectata, risc de infectie cu stafilococ auriu rezistent la antibiotice, cum este cel meticilino-rezistent, semne sistemice de infectie). Tratamentul se poate face cu Cefixima pentru streptococi si E. coli, si cu Clindamicina pentru stfilococi. Chisturile care dau simptome sau deformeaza zona genitala au indicatie de tratament, utilizandu-se tehnicile descrise mai jos. Majoritatea tehnicilor de tratament pentru chisturile si abcesele glandei Bartholin pot fi realizate sub anestezie locala.

  • Incizia si drenajul continutului este cea mai simpla procedura , are riscuri minime de aparitie a complicatiilor, dar prezinta un risc crescut de reaparitie a chisturilor sau abceselor.
  • Plasarea unui cateter si marsupializarea (procedura prin care se creeaza un nou orificiu de deschidere a glandelor Bartholin) au o eficienta asemanatoare, un risc mic de complicatii si de reaparitie.

Procedura de marsupializare este mai complicata, dar discomfortul pacientului este mai mic dupa interventie, comparativ cu plasarea cateterului.

  • Drenajul, urmat de ablatia cu nitrat de argint este o procedura simpla si posibil mai eficienta fata de plasarea unui cateter sau marsupializare.
  • Terapia cu laser necesita o echipa medicala specializata in utilizarea acesteia si este mai costisitoare.
  • Excizia este  tratamentul definitiv, care se pote complica cu hemoragie si trebuie efectuat intr-o sala de operatie, dotata corespunzator.

Se recomanda ca la femeile cu varsta de peste 40 de ani si cu chisturi ale glandei Bartholin sau cu abcese sa se efectueze o biopsie din glanda, pentru a exclude posibilitatea unui cancer.