Termen cautat
Categorie

Cistita acuta

GENERALITATI:

Inflamatia vezicii urinare, se numeste cistita.
Cistita este o boala intanlita mai des la femei decat la barbati. Afecteaza in special femeile (se apreciaza ca toate femeile au suferit pana la varsta de 40 ani cel putin un episod de cistita), raportul femei/barbati fiind de 100:1, in special datorita conditiilor anatomice - vecinatatea cu aria vaginala si lungimea redusa a uretrei, existenta ciclului menstrual si masajul uretral produs in timpul actului sexual, care favorizeaza colonizarea cu germeni a vezicii. Boala este produsa de diferiti microbi precum: bacilul coli, bacilul proteus, Klebsiella, stafilococi, streptococi, enterococi, etc.
Infectia pleaca, fie de jos, de la canalul urinar, fie de sus, de la rinichi. In cazul unei tuberculoze la nivelul rinichilor, bacilul Koch care ajunge in vezica urinara poate determina o cistita tuberculoasa.
Si unele substante toxice sau medicamente care se elimina prin urina, ca si calculii vezicali, pot irita vezica urinara si produce cistita. Boala este favorizata de raceala, de calculi si polipi vezicali, de unele traumatisme, de stari alergice de constipatie, etc.
Infectia urinara joasa (cistita) constituie cea mai frecventa infectie in timpul sarcinii. Factorii favorizanti sunt hipotonia ureteropielocaliceala (progesteron) si compresiunea pe uretere exercitata de uterul gravid.
Netratata, infectia ascensioneaza ducand la o infectie a tractului urinar superior, cuprinzand in ultima instanta si parenchimul renal – pielonefrita. Aproape jumatate din cazurile de pielonefrita sunt precedate de infectie a tractului urinar inferior.

Simptome
Printre simptomele cistitelor acute se numara:
- disurie (disconfort la urinat)
- poliurie (cresterea numarului de mictiuni zilnice)
- nicturie (mictiuni in timpul noptii)
- Febra este neobisnuita.
Simptomele debuteaza, de obicei, dupa un contact sexual ("cistita din luna de miere"). Pana la 30% din persoanele cu simptome de cistita au, de fapt, o pielonefrita subacuta (nu la fel de zgomotoasa ca si cea acuta, motiv pentru care se poate pune eronat diagnosticul de cistita), in special daca simptomele dureaza de mai mult de 1 saptamana.
Clinic descriem o triada clasica, constituita din doua simptome: polakiurie (bolnavul urineaza des si putin) si disurie (cu acest termen definim dificultatea mictionala, golirea cu efort a vezicii urinare) si un semn piuria (prezenta puroiului in urina, format din leucocite modificate, germeni si produsi de degradare tisulara, ansamblu ce a primit denumirea de piocite), ce semneaza diagnosticul neexistand cistita fara urina tulbure; se mai poate adauga hematuria (prezenta urinei in sange), deseori terminala si usturimile la mictiune.

DIAGNOSTIC:

Sumarul de urina (urina este recoltata din mijlocul jetului urinar din prima urina de dimineata) poate releva:
- pozitivarea esterazei leucocitare sau piuria (leucocite in urina, cunoscut popular ca fiind puroi in urina). Aceasta inseamna mai mult de 5 leucocite pe un camp microscopic de citire. Cu toate acestea, aproximativ 30% din aceste analize urinare sunt fals negative, astfel incat pacientii pot avea cistite si sumare de urina normale.
- bacteriuria. Aceasta inseamna mai mult de 5 microorganisme (bacterii) pe campul de citire microscopic
- pozitivarea stick-ului urinar pentru nitrati
- hematuria macroscopica (vazuta cu ochiul liber) sau microscopica (vazuta doar cu ajutorul microscopului).
Urocultura va releva cresterea a mai mult de 100.000 microorganisme per mililitrul de urina. Cu toate acestea, 100 microorganisme / ml poate fi predictiva pentru o cistita.
Ecografia vezicii urinare trebuie facuta premictional si postmictional; se poate calcula volumul premictional si cel postmictional (reziduu vezical); investigatia ecografica vezicala poate evidentia calculi vezicali, tumori vezicale si localizarea acestora, malformatii ale jonctiunii uretero-vezicale (ureterocel, megaureter), diverticuli vezicali, corpi straini, etc.
Examenul radiologic este obligatoriu, mai ales cand aceste cistite acute se repeta, deoarece, in aceste cazuri, ne aflam in fata unor infectii secundare, unor afectiuni ale aparatului urinar (litiaza, tumori, malformatii, etc.). Forme etiologice particulare sunt urmatoarele cistite acute: bacilare, in care piuria este mai mica si rezistenta la tratamentul obisnuit; litiazice si neoplazice, care nu se vindeca pana la rezolvarea cauzei care le intretine.

Diagnosticul diferential
Poliuria si senzatia imperioasa de urinat pot fi determinate atat de cistite cat si de:
•   infectii de tract urinar
•   diuretice
•   cafeina
•   ceai
•   unele medicamente, ca de exemplu teofilina
•   cistite interstitiale
•   vaginite
•   sarcina
•   tumori pelviene
•   boli inflamatorii pelviene
•   hiperplazia prostatica benigna (la barbati) etc.

TRATAMENT:

Prezenta simptomelor clasice la un pacient care a avut o infectie de tract urinar anterioara documentata (bilete de iesire din spital, scrisori medicale, retete) este aproximativ 70% predictiva pentru o infectie de tract urinar actuala, astfel ca tratamentul poate fi instituit, chiar in absenta analizelor urinare pozitive. Trebuie facut, de asemenea, diagnosticul diferential al simptomelor, deoarece exista multe alte cauze ale acestor simptome, la femei fiind in special vaginita.
Tratamentul consta in antibiotice. Poate fi folosita o schema de tratament de 3 zile in cazul femeilor tinere, active sexual (preferabil cu un medicament cu administrare zilnica unica, deoarece creste complianta, scade riscul de recidiva fara a creste numarul de efecte adverse) sau o schema standard de 7-10 zile.
Schema de tratament standard de 7-10 zile este recomandata la:
- femeile insarcinate
- varstnici
- barbati
- copii
- persoanele cu infectii de tract urinar recurente
- diabetici
- persoanele cu simptome durand de mai mult de o saptamana, care au risc crescut de pielonefrita.
Ineficienta unei cure de tratament de 3 zile indica, adesea, o infectie in tractul urinar superior (rinichi) si necesita o cura de antibiotice de 10-14 zile.
Ineficienta dupa cea de-a 14 zi de tratament sugereaza o infectie renala profunda si necesita o cura de antibiotice de 4-6 saptamani.
Urmatoarele antibiotice pot fi folosite, atat in schemele de tratament scurte (3 zile), cat si in cele lungi (7-10 zile):
- Trimetoprim-sulfametoxazol - se administreaza per os, fiind un medicament preferat in general, datorita costului scazut si ratei de eficienta superioara fata de Amoxicilina si Cefalosporine.
- Florochinolone - Ciprofloxacin 250-500 mg/zi per os; Levofloxacin 250-500 mg/zi per os; Norfloxacin 1 g/zi per os.
- Cefalosporine orale - Cefalexin 250-500 mg/zi per os. Nu este la fel de eficient ca si Trimetoprim-sulfametoxazol.
- Nitrofurantoin - 50-100 mg/zi seara, in timpul mesei, deoarece absorbtia este crescuta in acest mod.
- Alte antibiotice - Doxiciclina 100mg/zi per os timp de 7 zile, Amoxicilina-Acid clavulanic (un medicament compus din doua componente), deoarece Amoxicilina singura are o eficienta inferioara.
In cazul in care rezultatul uroculturii (aflat dupa inceperea tratamentului antibiotic) indica rezistenta microorganismului la antibioticul prescris, se recomanda schimbarea antibioticului, doar in cazul in care pacientul este inca simptomatic. Multe antibiotice ating un nivel crescut in urina, astfel incat testarea standard a sensibilitatii microorganismului la aceste antibiotice sa nu reflecte sensibilitatea in vivo.
Poate fi luat in considerare un anestezic al vezicii urinare, cum ar fi Fenazopiridina hidroclorida 200 mg de 2 ori pe zi, care amelioreaza complet si rapid simptomele. Cei care iau acest medicament, trebuie sa fie avertizati ca acesta coloreaza urina si lacrimile in galben. Astfel ca, acestia nu trebuie sa poarte lentile de contact pentru ca se vor ingalbeni.
Consumul crescut de lichide este, de asemenea, important in tratarea cistitelor.

Urmatoarele recomandari pot fi avute in vedere pentru a elimina cistita :
1. Evitati consumul de produse animale. Ouale in special, pot cauza o cistita persistenta care trece in cateva zile de la eliminarea tuturor oualor din alimentatie. Chiar si albusurile por avea efect iritativ. Laptele sau alte produse animaliere pot fi de vina. Toate produsele lactate trebuie sa fie eliminate cu grija inclusiv produsele cu zer precum si cu cazeinat si lactat de sodiu.
2. Toate produsele cu metilxantine trebuie eliminate din alimentatie. Acestea includ cafeaua, ceaiul, cola, ciocolata, etc. Aceste substante irita vezica.
3. Toate condimentele inclusiv piperul, ghimbirul, scortisoara, nucsoara, cuisoarele, etc. trebuie eliminate. Puteti utiliza ierburi aromate precum cimbru, busuioc, usturoi, ceapa, menta etc.
4. Beti multa apa - 8 pahare pe zi si, in plus, o ceasca de ceai de brusture, de matase de porumb sau ceai de seminte de pepene verde dimineata si o ceasca seara. Deshidratarea actioneaza ca un agent care agraveaza cistita. Atat microbii cat si iritantii chimici sunt mai daunatori cand sunt concentrati.
5. Nu purtati lenjerie de corp sau ciorapi dres din nylon sau alte fibre sintetice. Deschideti cusatura ciorapilor cu chilot in zona pelviana, 10-14 cm, pentru a permite circulatia aerului.
6. Nu faceti baie in cada in special nu cu spuma sau saruri de baie in apa. Chiar si sapunul si impuritatile rezultate din imbaiere pot irita vezica urinara.
7. Imbracamintea sanatoasa pentru cistita include doua elemente esentiale : sa nu existe o banda stransa in jurul taliei sau abdomenului si, in al doilea rand, pastrarea extremitatilor calde. Trebuie sa se faca tot ce este necesar pentru a se asigura caldura continua la maini si picioare. De regula aceasta inseamna ca pe vreme rece sa se poarte indispensabili lungi, cu pantaloni deasupra, ciorapi grosi cum sunt cei din lana sau sosete tricotate din fir gros sintetic sau pantaloni lungi mulati pe corp. Daca acestia din urma au o banda elastica stransa in jurul abdomenului, aceasta poate fi crestata cu foarfeca pentru a permite elasticului sa se desfaca, impiedicand orice compresiune a abdomenului. Trebuie sa nu ramana semne pe piele din pricina hainelor prea stramte. Picioarele reci duc la o reducere reflexa a fluxului sanguin catre toate organele pelviene.
8. O baie fierbinte sau comprese calde aplicate pe abdomenul inferior si pe partea de sus a coapselor pot fi de mare ajutor. Aplicati caldura, fie sub forma de baie fie sub forma de comprese, timp de 20 de minute si sfarsiti cu 50 de secunde de comprese reci ca gheata sau 30 de secunde de dus racoritor. Aplicati 5-6 minute de caldura, urmate de 50 de secunde de aplicare rece. Repetati de 3 ori.
9. Cand se goleste vezica, relaxati sfincterul o perioada de timp suficient de lunga, chiar facand o mica fortare pentru a goli complet vezica. Ultimele cateva secunde de golire reprezinta o curatare a vezicii prin comprimare. In acel moment se elimina microbii si rezidurile celulare.
Alte tratamente
Medicina naturista propune o multime de remedii bazate pe plante medicinale pentru a scapa de cistita. Cele mai des recomandate sunt infuzia cu ceai de plante si baile de sezul. Ca infuzie puteti folosi urmatoarele plante medicinale: nalba, muguri de pin, afin, coacaz negru, decoct de merisor sau un amestec de cozi de cirese, matase de porumb, coada soricelului. Se consuma cate 2-3 cani pe zi. Un alt tratament naturist recomandat este cura de trei saptamani cu ceaiul pentru rinichi din coada calului, urzica, troscot si sunatoare.
La fel de apreciata este si cura cu otet. Se iau 2 lingurite de otet de mere cu un pahar de apa inainte de fiecare masa timp de 2-3 saptamani. Cei care sufera de gastrita, ulcer, hiperaciditate, insuficienta tiroidiana, guta, Febra musculara, obezitate nu au voie sa faca aceasta cura cu otet de mere.
Coada soricelului si coada calului sunt indicate si in baile de sezut. Se pun plantele medicinale de seara in apa rece, iar a doua zi compozitia se aduce in punctul de fierbere si se varsa in cada umpluta cat sa acopere rinichii. Tratamentele naturiste mai recomanda si compresele calde cu seminte de in si flori de fan.
Cura cu tinctura de ienupar
Extrem de eficienta in tratamentul cistitei este tinctura de ienupar. Specialistii in fitoterapie spun fructele de ienupar, recoltate primavara, sint cele mai active in tratamentul infectiilor renale si urinare. Acestea se vindeca in 4-5 zile.
Mai intii, boabele de ienupar se maruntesc fin cu ajutorul unei risnite de cafea sau in piua. Se pun 20 de linguri de pulbere intr-un borcan si se adauga 150-200 ml alcool de 90° si 100 ml apa, amestecindu-se bine. Se inchide borcanul si se lasa totul la macerat timp de 10 zile, dupa care, tinctura se filtreaza prin tifon si se trage in sticlute inchise la culoare. Se consuma 1 lingurita de tinctura amestecata in jumatate de pahar cu apa, pe stomacul gol, de trei ori pe zi. Cind afectiunea este acuta, se iau 6 lingurite pe zi, la un interval de o ora una de alta.
De retinut ca, ienuparul nu se administreaza la femeile gravide. Pentru a se verifica o eventuala sensibilitate la ienupar, este indicat sa se inceapa tratamentul cu un sfert de doza si sa se mareasca progresiv cantitatea, pina la doza normala. Depasirea dozei produce iritatii. Daca se simte ca usturimea si senzatia de iritare se intensifica, tratamentul se opreste imediat.
Amestecuri din plante
Efectul, uneori iritant, al ienuparului poate fi "imblinzit" adaugind frunze de mesteacan si coada-soricelului. Scopul este de a neutraliza microbii, de a reduce inflamatia si usturimea la urinare, precum si de a reface epiteliul urinar si a spori imunitatea locala, incit sa nu mai apara recidive, care, de regula, sint frecvente.
Se macina, separat, cu risnita de cafea, boabele de ienupar, frunzele de mesteacan si florile de coada soricelului. Se pun, intr-un borcan, 7 linguri de pulbere de ienupar, 5 de coada-soricelului si 5 de mesteacan. Se adauga 100-150 ml alcool de 90° si 50-100 ml de apa fiarta si racita. Se amesteca bine si se lasa la macerat 10 zile, dupa care lichidul se filtreaza si se trage in sticlute inchise la culoare. Se pune 1 lingurita din acesta tinctura in putina apa si se bea pe stomacul gol. In cistita cronica se ia o doza dimineata, una la prinz, una dupa-amiaza si una seara. In cistita acuta se iau 6 doze, la interval de o ora una de alta. Tratamentul se tine cel putin 7 zile la rind.
Cu bune rezultate se poate asocia o infuzie din plante cu actiune calmanta, diuretica, antispasmodica, antiinflamatoare si antiseptica: coada-soricelului, musetel, frunze de merisor si radacina de osul iepurelui, uscate si maruntite, in parti egale. Se infuzeaza timp de 30 minute 1 lingura de amestec la o cana de apa si se beau 1-3 cani de ceai pe zi. O alta reteta pentru tratarea cistitelor este din radacina de valeriana (10 g), tintaura (20 g), rostopasca (10 g), rizomi de pir medicinal (30 g) si radacina de osul iepurelui (30 g). Se prepara infuzie din 1 lingura amestec la o cana de apa. Se bea 2-3 cani pe zi.
Uleiuri volatile
Un remediu eficient impotriva germenilor infectiosi care produc cistita este uleiul de cimbru. Se ia intern, pe stomacul gol, cite 3 picaturi amestecate cu o lingurita de miere poliflora, de 3 ori pe zi. Tratamentul dureaza 5-7 zile si poate fi asociat altor remedii din plante sau medicamente care combat cistita.
Cu acelasi efect, se poate amesteca ulei de fenicul, de chimen si de ienupar, cite 5 ml din fiecare. Se iau, intern, cite 3-4 picaturi, de 2-3 ori/zi, cu o lingurita de miere. La fel se amesteca si se consuma ulei de cimbru, de pin si de coriandru.

Comentarii

Nu va jucati cu tratamentul medicamentos in timpul sarcinii (pot apare reactii teratogene- afectarea dezvoltarii fatului), deci neaparat consultati un medic. Tratamentul depinde de tipul de germen si sensibilitatea acestuia la antibiotic. In general la gravide se administreaza Ampicilina, Amoxicilina sau Cefalosporina (antibiotice considerate sigure pe timpul sarcinii).

Multa sanatate!

Nu va jucati cu tratamentul medicamentos in timpul sarcinii (pot apare reactii teratogene- afectarea dezvoltarii fatului), deci neaparat consultati un medic. Tratamentul depinde de tipul de germen si sensibilitatea acestuia la antibiotic. In general la gravide se administreaza Ampicilina, Amoxicilina sau Cefalosporina (antibiotice considerate sigure pe timpul sarcinii).

Multa sanatate!

Nu va jucati cu tratamentul medicamentos in timpul sarcinii (pot apare reactii teratogene- afectarea dezvoltarii fatului), deci neaparat consultati un medic. Tratamentul depinde de tipul de germen si sensibilitatea acestuia la antibiotic. In general la gravide se administreaza Ampicilina, Amoxicilina sau Cefalosporina (antibiotice considerate sigure pe timpul sarcinii).

Multa sanatate!