Colita ulceroasa

Generalitati

Ce este colita ulceroasa?
Colita ulceroasa este o inflamatie cronica a intestinului gros (colon). La pacientii cu colita ulceroasa, ulcerele si inflamatia mucoasei interioare a colonului duc la dureri abdominale, diaree si sangerari rectale.
Desi de obicei afecteaza partea stanga a colonului (colonul sigmoid) si rectul, dimensiunile zonei afectate pot varia si pot include in special rectul (proctita), pana la afectarea intregului colon (colita extensiva sau pancolita).
Colita ulceroasa este strans inrudita cu o alta boala inflamatorie a intestinelor, numita boala Crohn. Ele se mai numesc in mod frecvent boli inflamatorii ale intestinelor .

Cauze
Desi cauza colitei ulcerative nu este complet cunoscuta, se crede ca este vorba despre o boala multifactoriala.
• Sistemul imunitar – degradarea mucoasei colorectale este pusa pe seama unor infectii cu virusi sau bacterii ce determina o reactie imunitara. Ulceratiile rezultate pot sangera, producand mucus sau puroi.
• Factorii ereditari – riscurile de a dezvolta colita ulcerativa cresc in caz de antecedente familiale ale acestei boli
• Factorii genetici si de mediu influenteaza aparitia colitei ulcerative. Astfel, stresul si intolerantele alimentare pot declansa simptome la unele persoane, dar nu sunt considerate drept cauze ale bolii.

Factori de risc
• Varsta. Colita ulceroasa poate lovi la orice varsta, dar sunteti mai susceptibil sa contractati boala cand sunteti tanar. Colita ulceroasa apare de obicei la oameni de peste 30 de ani, desi unii pot sa se imbolnaveasca dupa 60 sau chiar 70 de ani.
• Rasa. Daca sunteti evreu sau european, aveti sanse de 4-5 ori mai mari sa aveti colita ulceroasa.
• Istoric familial. Aveti un risc mai mare daca o ruda apropiata, ca de pilda un parinte, frate sau copil are boala.
• Unde locuiti. Daca traiti in zone urbane sau intr-o tara industrializata, aveti mai multe sanse sa va imbolnaviti de colita ulceroasa.

Simptome
Simptomele colitei ulcerative includ:
• diaree sau scurgeri rectale. Unele persoane pot avea 10-20 de scaune pe zi. Nevoia de a merge la toaleta poate trezi persoana din somn
• sangerari rectale. Colita ulcerativa se insoteste frecvent de scaune sangvinolente si cu mucus. Se poate asocia cu dureri la nivelul rectului si nevoia imperioasa de a merge la toaleta
• dureri abdominale, descrise sub forma de crampe. Abdomenul poate fi sensibil la palpare
• constipatie. Aceasta poate aparea in functie de portiunea de colon afectata. Constipatia este mai putin frecventa ca diareea
• scaderea apetitului
• febra. In anumite cazuri apar simptome care afecteaza intreg organismul si febra
• scaderi ponderale. Simptomele cronice de tipul diareei determina scaderi in greutate
• anemie (scaderea numarului de globule rosii in sange). Anumite perosane dezvolta anemie din cauza pierderii de fier prin sindromul inflamator intestinal sau sangerari
• pot aparea de asemenea simptome generale si complicatii in afara tractului digestiv: dureri articulare, probleme la nivelul ochilor, rash cutanat, boli hepatice. Aceste manifestari sunt mai frecvnete in boala Crohn decat in colita ulcerativa.

Complicatii
Colangita sclerozanta primitiva se produce prin inflamatia si cicatrizarea ductelor biliare. Ductele biliare sunt cai ce transporta bila, produsul de secretie al ficatului, la nivelul intestinului subtire.
Megacolonul toxic se produce datorita inflamatiei si ulceratiilor colonului. Acestea produc iritatii ale muschilor colonului cauzand intinderea musculaturii. Colonul se poate dilata foarte mult. Aceasta modificare este severa si necesita terapie de urgenta.
Pot aparea stricturi (parti mai ingustate ale colonului), ce fac dificil pasajul intestinal.
Comunicari anormale (fistule) intre anumite parti ale intestinului sau intre intestin si alte organe sunt rare deoarece colita ulcerativa nu afecteaza tesuturile profunde ale intestinului.
Riscul de cancer intestinal este mai mare decat la alte persoane, la cei cu colita ulcerativa aparuta de 8-10 ani sau mai mult. In cazul in care se efectueaza screening anumite cancere pot fi detectate precoce si tratate cu succes.
Colita ulcerativa poate produce complicatii rare de genul cicatrizarilor la nivelul pancreasului sau inflamatia foitelor ce invelesc inima (pericardita).
O parte dintre persoanele cu colita ulcerativa au si sindrom de intestin iritabil, ce nu este la fel de sever ca si colita. Sindromul de intestin iritabil se insoteste de dureri abdominale si diaree sau constipatie.
Majoritatea femeilor ce au colita ulcerativa pot ramane insarcinate, avand copii sanatosi. Simptomele colitei ulceatrive se inrautatesc in primele 3 luni de sarcina. Majoritatea medicamentelor folosite in terapia colitei ulceartive pot fi administrate in timpul sarcinii.

Diagnostic

Colita ulcerativa este o boala relativ usor de diagnosticat, deoarece afecteaza in mod normal numai colonul si rectul si cauzeaza modificari obiective ale scaunului, de genul scaunelor cu sange sau mucus.
Colonul si rectul pot fi investigate prin sigmoidoscopie sau colonoscopie, examinari prin care se vizualizeaza interiorul intestinului gros cu ajutorul unei camere de luat vederi. In general colonoscopia este de preferat deoarece permite examinarea intregului colon. Sigmosidoscopia poate fi utila in dignosticul colitei ulcerative. Ambele procedee pot fi folosite pentru a recolta o proba de biopsie a tesutului intestinal. Diagnosticul de colita ulcerativa se face prin eliminarea altor cauze de diaree si prin interpretarea rezultatelor acestor analize.
Alte examinari utile in diagnosticarea colitei ulcerative sunt:
- radiografie abdominala (abdomen pe gol) ce permite vizualizarea organelor abdominale
- examinare radiologica a colonului prin clisma baritata
- tomografie computerizata (CT)
- rezonanta magnetica nucleara (RMN)
- culturi si analiza microscopica a scaunului sunt efectuate pentru a demonstra urmele de sange, leucocite, paraziti, prezenta hematiilor. Acest test este utilizat pentru a face diagnosticul diferential intre colita ulcerativa si sindromul de intestin iritabil, o boala mai putin grava dar cu simptome asemanatoare. Prezenta leucocitelor in scaun indica inflamatie si infectie, dar nu este neaparat un semn de colita ulceartiva. Totusi, prezenta lor exclude sindromul de intestin iritabil. Analiza scaunului se face in cazul episoadelor acute de colita ulcerativa atunci cand se suspecteaza alta cauza pentru aparitia simptomelor. Se colecteaza o mostra de scaun care se poate obtine in timpul sigmoidoscopiei sau colonoscopiei
- sedimentul urinar este investigat pentru determinarea anemiei, inflamatiei sau malnutritiei
- in functie de simptome se pot doza proteina C reactiva sau viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) pentru investigarea sindromului inflamator. Proteina C reactiva este o substanta produsa de ficat ca rezultat al inflamatiei din organism
- biopsia intestinala. Fragmentele de biopsie sunt recoltate in timpul sigmoidoscopiei sau colonoscopiei, pentru confirmarea colitei ulcerative. Biopsia poate fi efectuata de asemenea si pentru a investiga prezenta unei tumori la acest nivel. Fragmente bioptice multiple sunt recoltate pentru a investiga transformarile maligne la persoanele cu colita ulcerativa de 8-10 ani. Biopsiile intestinale sunt nedureroase (doar procedeele imagistice sunt insotite de diconfort) si se recolteaza doar o mica portiune de tesut.
Aproximativ 10% din pacientii simptomatici nu sunt diagnosticati nici cu boala Crohn nici cu colita ulceartiva. Acestia au o forma de boala numita colita neclasificata, despre care se crede ca este o combinatie intre boala Crohn si colita ulceroasa.

Tratament

Nu exista un tratament curativ pentru colita ulcerativa; tratamentele existente contribuie la reducerea simptomelor atunci cand boala este activa si la diminuarea recurentei lor.

Tratament medicamentos
Medicamentele antiinflamatorii reprezinta prima optiune terapeutica in cazul colitei ulcerative.
Sulfasalazina – reduce simptomele de colita ulcerativa, dar prezinta o serie de efecte secundare, printre care greata, varsaturi, pirozis si cefalee. Medicamentul este contraindicat la pacientii cu hipersensibilitate la salicilati.
Mesalamina si olsalazina – au mai putine efecte adverse decat sulfasalazina si se pot administra pe cale orala, sub forma de tablete, sau rectala, sub forma de supozitoare. Olsalazina poate cauza sau agrava diareea la unii pacienti.
Corticosteroizii -sunt prescrisi pacientilor cu colita ulcerativa moderata sau severa, care nu raspund la alte tratamente. Corticosteroizii cei mai utilizati in tratamentul colitei ulcerative sunt prednison, metilprednisolon si hidrocortizon, administrati pe cale orala, intravenoasa sau intrarectala. Corticosteroizii prezinta numeroase efecte secundare, fapt ce limiteaza utilizarea lor atat pe termen scurt cat si pe termen lung.
Medicamentele imunosupresoare – actioneaza direct asupra sistemului imunitar, reducand raspunsul imunitar, care determina inflamatia. Imunosupresoarele sunt prescrise pacientilor care nu raspund la tratamentul cu aminosalicilati sau corticosteroizi, sau la cei care necesita doze ridicate pentru mentinerea unei remisii. Imunosupresoarele prescrise in cazurile de colita ulcerativa sunt azatioprina si mercaptopurina – reduc simptomele colitei ulcerative, dar necesita 3 -6 luni pentru a fi complet eficiente si comporta efecte secundare.
Medicamentele antidiareice – incetinesc tranzitul intestinal si previn diareea. Suplimentele de fibre solubile - psyllium (Metamucil) sau metilceluloza - contribuie la reducerea semnelor si simptomelor in cazurile usoare sau moderate de diaree, deoarece cresc volumul continutului colonului. Pentru cazuri severe, loperamida poate fi eficienta. Administrarea antidiareicelor nu trebuie sa fie lipsita de precautii, deoarece aceste medicamente riscul de megacolon toxic.
Contraindicatii: luarea de antiinflamatorii nesteroidiene – aspirina, ibuprofen sau naproxen – poate agrava simptomele colitei ulcerative. Pentru reducerea durerilor abdominale, se poate administra acetaminofen (paracetamol).

Tratamentul chirugical
La unii pacienti cu colita ulcerativa interventia chirugicala poate fi necesara atunci cand tratamentul medicamentos nu poate controla simptomele. Proctectomia, interventia chirugicala ce consta in ablatia colonului si a sfincterului anal este singura metoda de vindecare a colitei ulcerative. In functie de extinderea si de gravitatea colitei, in urma interventiei, se recurge la una din doua proceduri:
- ileostomie – consta in legarea ileonului (portiune a intestinului subtire) de un orificiu practicat in abdomen pentru a permite evacuarea continutului intestinal
- anastomoza ileoanala – in cadrul acestei interventii este indepartat colonul, dar se pastreaza anusul si muschii externi ai rectului. Ileonul este legat de rect, creand astfel un rezervor ileal, in care se acumuleaza fecalele inainte de a fi evacuate. In cazul inflamatiei rezervorului ileal, tratamentul consta in administrarea de antibiotice.