Termen cautat
Categorie

Dermatita atopica

GENERALITATI:

Ce este dermatita atopica?

Dermatita atopica (AD) sau atopia este incadrata in randul bolilor inflamatorii de piele. Atopia reprezinta, de fapt, o reactie de hipersensibilizare de tip I, declansata de predispozitia genetica a unor persoane de a produce excesiv imunoglobuline E si imunoglobuline D specifice, fata de alergeni banali inhalati, absorbiti transcutanat sau pe cale digestiva. Principalele manifestari ale acestei patologii sunt roseata cutanata si pruritul la acet nivel. Dermatita atopica evolueaza cronic, perioadele de remisiune fiind intercalate cu perioade de exacerbare a manifestarilor specifice. Indivizii afectati de atopie manifesta simptomele timp de cativa ani sau chiar intreaga viata. Pielea persoanelor afectate devine uscata, pruriginoasa si se ingroasa datorita gratajului sau a scarpinatului excesiv. Copiii mici prezinta leziuni la nivelul obrajilor, scalpului si a membrelor. Pe masura ce inainteaza in varsta, leziunile se manifesta predominant in regiunile de flexie precum zona coatelor sau a genunchilor. In majoritatea cazurilor, atopia se manifesta la persoane care prezinta antecedente personale sau in cadrul familiei, de tulburari precum astmul, rinita alergica sau febra de fan.

Tipuri de dermatita atopica

Dermatita atopica alergica afecteaza 70% din persoanele care sufera de atopie, fiind forma cel mai frecvent manifestata. Pacientii prezinta un titru ridicat de imunoglobuline de tip E. Acesti anticorpi sunt implicati in desfasurarea reactiilor de tip alergic si actioneaza ca agenti mediatori intre sistemul imunitar al indivizilor si factorii de mediu cu care acestia intra in contact. La contactul dintre imunoglobulinele E si factorii alergeni, sistemul imunitar este activat, stimuland activitatea unui numar mare de celule. Celulele T sau globulele albe au un rol principal in declansarea afectiunii. Atunci cand sunt activate, acestea elibereaza niste molecule care actioneaza ca mesageri, numite citokine. Aceste citokine conduc la manifestarea eruptiilor de la nivelul pielii.

A doua forma de atopie intalnita la pacienti este dermatita atopica non-alergica, care prezinta o incidenta de 30% intre pacienti. Manifestarile clinice nu difera fata de prima forma de atopie, insa nivelul de imunoglobuline E produs de pacienti nu este la fel de ridicat.

Ambele tipuri de atopie pot afecta atat copiii, cat si adultii. Debutul bolii are loc, in 70% din cazuri, in primii cinci ani din viata, manifestarile disparand, in cele mai multe cazuri, in perioada adolescentei.

Etiologie

Cauzele exacte care determina aparitia dermatitei atopice nu sunt inca pe deplin cunoscute. Se stie insa ca manifestarile atopice se produc in urma unei combinatii de factori genetici si de mediu. Cresterea prevalentei acestei afectiuni se explica prin multitudinea de schimbari survenite in mediu si in modul de viata al oamenilor. Reactia de hipersensibilizare poate fi indusa de o gama larga de factori precum infectii, stres, umiditate scazuta sau alti factori iritanti ce pot determina uscarea pielii. Presiunea poate reprezenta, de asemenea, un factor determinant al dermatitei atopice, aceasta inducand manifestarea unei reactii hipersensibilizante cutanate, care are ca si mecanism aparitia senzatiei de prurit si a inflamatiei. Animalele, polenul, praful, acarienii, produsele de natura alimentara, diverse materiale textile, produsele de igiena personala, produsele pentru igienizarea hainelor, toxinele bacteriene epifite ale pielii pot determina agravarea afectiunii. Dintre produsele alimentare, cele cu potential alergic hipersensibilizant crescut sunt considerate laptele, ouale, pestele, nucile sau ciocolata, iar in cazul materialelor textile, articolele ce contin lana sau fibre sintetice sunt cele care determina cele mai multe reactii alergice. Starea generala psihica, in principal starea de nervozitate, intretine si agraveaza simptomatologia deja prezenta.

Studiile efectuate pana in prezent au demonstrat ca atopia este de fapt o afectiune mostenita din familie. S-a concluzionat ca antecedentele familiale de febra de fan, astm bronsic, alergii alimentare, dermatita atopica sau alte afectiuni de natura alergica, cresc cu mult riscul manifestarii dermatitei atopice.

Simptomatologie

Simptomele dermatitei atopice apar, in general, in intervalul de varsta cuprins intre 3 luni si 2 ani. Eruptiile cutanate aparute, determina prurit si au aspectul unor placarde eritematoase, rosiatice, la suprafata pielii. Leziunile nu au o forma circumscrisa, iar suprafata lor este acoperita de vezicule mici care, pe parcursul evolutiei afectiunii, se usuca si se detaseaza de piele. Locurile de selectie predominante sunt: obrajii, fruntea si pielea din zona urechilor copiilor. In general, nu apar leziuni la nivelul nasului sau al barbiei, insa exista cazuri in care localizarea leziunilor nu este caracteristica, acestea putand sa apara chiar si in regiunea din spatele genunchiului, denumita si fosa poplitee.

Elasticitatea pielii scade, aceasta devenind din ce in ce mai uscata. La nivelul coatelor, genunchilor sau in spatele urechilor, pacientii manifesta o senzatie de prurit intens, insa starea lor generala este nemodificata. Eruptiile cutanate pot disparea in decurs de zece zile daca sunt tratate corect. Dupa etapa scaderii elasticitatii si a uscarii pielii, incep sa apara scuame la suprafata acesteia. Dupa detasarea scuamelor, aspectul pielii incepe sa revina la normal. Leziunile cutanate se pot remite cu sau fara sechele. In cazul recidivei, pielea devine inflamata, pruriginoasa, infiltrata si se acopera, treptat, de placi eritematoase cu vezicule pline cu lichid. Infectiile dentare, diareea sau rinofaringitele pot determina reaparitia manifestarilor atopice. Treptat, simptomele pot scadea in intensitate sau pot disparea complet.

Manifestari cutanate

  • Xeroza reprezinta uscarea pielii, determinata de o secretie din ce in ce mai scazuta a glandelor sudoripare si sebacee. Uscarea pielii determina scaderea elasticitatii acesteia.
  • Ichtioza vulgara consta in aparitia unor formatiuni uscate cu aspect de solzi la nivelul pielii.
  • Keratosis pilaris se manifesta prin aparitia unor mici tumefactii la nivelul bratelor si a coapselor.
  • Pitiriazisul este o dermatoza frecventa, cu aspect de roseata difuza si tendinta de descuamare a pielii.
  • Depigmentarile cu aspect solzos de la nivelul zonelor expuse la soare pot fi confundate cu infectiile fungice cutanate.
  • Papulele sunt mici umflaturi care sub actiunea traumatizarii pielii, se pot deschide, capata crusta sau se infecteaza.
  • Palmele hipercutate determina un aspect de piele incretita la nivelul palmelor.
  • Urticaria se manifesta ca o eruptie cutanata rosiatica, aparuta in urma contactului cu un alergen, la inceputul unui acces, dupa efectuarea exercitiilor fizice sau dupa o baie calda.
  • Pleoape hiperpigmentate.
  • Cutele Dennie-Morgan definite de existenta unuia sau a doua pliuri cutanate in partea de jos a pleoapelor.
  • Cheilita sau inflamatia buzelor, apare pe buza superioara si in regiunea peribucala.
  • Alte posibile simptome sunt transpiratia, dermografismul, conjunctivita sau paliditatea pielii.

Complicatii

Principala complicatie intalnita este infectia pielii, declansata in urma contaminarii leziunilor existente, cu streptococi sau stafilococi. In acest fel pot fi declansate boli precum stafilococia pleuro-pulmonara, insuficienta renala, osteomielita sau diverse complicatii de natura cardiaca. Varsatul de vant are o manifestare mult mai grava la persoanele care sufera de atopie, in acelasi timp si atopia capatand manifestari mai severe in aceasta situatie. Alte complicatii posibile sunt infectia cu Molluscum contagiosum sau Veruca vulgaris. In urma tratamentul cu corticosteroizi administrat pentru ameliorarea simptomatologiei dermatitei atopice sunt inregistrate destul de des complicatii. Persoanele de sex masculin pot prezenta semnele unai boli rare numite Sindromul Wiskott - Aldrich. Aceste semne constau in eczeme, scaderea numarului de trombocite si deficit de imunoglobuline M, care pot determina aparitia infectiilor repetate.

TRATAMENT:

Corticosteroizii topici

Formele comerciale sub care se gasesc corticosteroizii topici sunt unguentele, cremele si gelurile. Siguranta folosirii acestor produse este influentata de aplicarea corecta sau gresita a acestora. Produsele pot avea actiune usoara, moderata, puternica sau foarte puternica, in functie de concentratia substantei active proprie fiecarui produs in parte. Preparatele ce contin corticosteroizi pot favoriza dezvoltarea de infectii microbiene sau fungice, aparitia atrofiei cutanate, a acneei, a dermatitei periorale sau a hipertricozei.

Antibioticele

Dermatita atopica este o afectiune care predispune la infectii bacteriene. Sistemul imunitar al persoanelor care sufera de atopie este foarte scazut, astfel ca agenti patogeni precum bacterii, virusuri sau fungi pot determina cu usurinta infectii la nivel cutanat. In general, in urma raclatelor efectuate la nivelul pielii persoanelor cu dermatita atopica, se depisteaza un numar mare de Stafilococi aurii, chiar si in absenta unor manifestari specifice ale unei infectii bacteriene. Tratamentele cu steroizi sunt asociate, de regula, cu tratamentele antibiotice, cu scopul prevenirii sau tratarii infectiilor bacteriene secundare. Antibioticele locale ofera rezultate rapide si vizibile. Corticosteroizii determina scaderea inflamatiei si a pruritului, iar antibioticele previn infectiile de natura bacteriana. In cazurile usoare, se recomanda asocierea hidrocortizonului cu acidul fusidic, insa in cazuri severe, poate fi necesara asocierea acidului fusidic cu betametazona, care este un corticosteroid cu actiune mai puternica.

Pansamentele medicamentoase

Pansamentele cu medicamente se aplica la nivelul eczemelor. Acestea previn gratajul si atenueaza senzatia de prurit. Aceste pansamente contribuie si la cresterea elasticitatii pielii ingrosate, aparute in urma actiunii gratajului.

Compresele umede

Aceste comprese au strict rolul de a hidrata pielea. Eficienta lor este mult crescuta la copiii mici, in special pe timpul noptii. Pe langa hidratarea pielii, compresele umede ofera o senzatie de racorire a pielii si calmeaza senzatia de prurit. Nu este recomandata folosirea compreselor umede la nivelul infectiilor cutanate sau in zonele unde au fost aplicati steroizii topici.

Imunomodulatorii topici

Imunomodulatorii topici sunt continuti de unguente sau creme care se aplica la nivel cutanat pentru stimularea imunitatii si reducerea inflamatiei. Se recomanda ca astfel de creme sa fie aplicate o perioada scurta de timp, in conditiile in care, in urma administrarii altor medicatii, nu s-a obtinut rezultatul scontat. Aceste produse pot fi aplicate la nivelul pielii infectate. Productia imunomodulatorilor topici a inceput relativ recent, astfel incat, schema de tratament trebuie avizata de un medic dermatolog. In conditiile utilizarii produselor care contin imunomodulatori topici, se recomanda evitarea expunerii la soare a zonelor tratate, din cauza potentialei cresteri a riscului de dezvoltare al cancerului de piele.

Antihistaminicele

Antihistaminicele determina atenuarea senzatiei de prurit. Acestea au efect calmant si ajuta pacientii sa beneficieze de odihna in timpul noptii. Antihistaminicele pot afecta capabilitatea de munca si de conducerea autovehiculelor, astfel ca nu este recomandata administrarea acestora pe timp de zi.

Terapia P.U.V.A

Fototerapia P.U.V.A. consta in asocierea razelor ultraviolete cu psoralenul. Tratamentul se administreaza de 2 - 3 ori pe saptamana. Terapia P.U.V.A. poate determina reactii adverse precum greata sau pruritul, insa exista si reactii pe termen lung care constau in cresterea sensibilitatii pielii la soare si complicatii precum arsuri, cancer de piele sau cataracta.

Dezinfectia locala

Dezinfectia leziunilor de la nivelul pielii se realizeaza cu permanganat de potasiu sau cu solutii antiseptice precum clorhexidina. In zona pliurilor cutanate sunt recomandate aplicatii cu azotat de argint in concentratie de 0,5 pana la 1 %. Trebuie mentionat ca azotatul de argint pateaza hainele, insa este foarte eficient in tratarea leziunilor din aceste zona pliurilor cutanate.

Hidratarea pielii

Cremele emoliente au rolul de a reface filmul hidrolipidic de la nivelul pielii. In fiecare zi se efectueaza bai cu apa calduta, baile fierbinti agravand pruritul. Gelul de dus este mai recomandat decat sapunul pentru igienizarea pielii afectate de atopie. In urma aplicarii produselor de igienizare este recomandata clatirea cu apa din abundenta a pielii. Trebuie evitata uscarea pielii cu ajutorul prosoapelor pentru prevenirea agravarii pruritului. Produsele care contin glicerina, uree, acizi grasi nesaturati sau acid lactic si-au demonstrat eficacitatea in cazul pielii afectate sau predispuse la accese de dermatita atopica.

Sfaturi, recomandari si informatii suplimentare

  • evitarea alergenilor precum polenul, mucegaiul sau parul animalelor.
  • evitarea purtarii bijuteriilor, in special a celor din nichel.
  • evitarea prafului.
  • evitarea hainelor si a accesoriilor din lana.
  • este recomandata alegerea hainelor din bumbac.
  • umidificarea aerului din incaperi este benefica.
  • este recomandata folosirea detergentilor fara fosfati.
  • curele termale pot avea efecte benefice.
  • administrarea vaccinurilor nu este contraindicata.
  • purtarea manusilor contribuie la protejarea pielii de la nivelul mainilor.
  • este recomandata respectarea unei igiene sporite a mainilor, in special in ceea ce priveste taierea frecventa a unghiilor pentru prevenirea autoprovocarii leziunilor de grataj in urma pruritului manifestat in cadrul dermatitei atopice.