Esti aici:Boli / Afectiuni / Dermatita atopica


Dermatita atopica


Generalitati

Ce este dermatita atopica?
Dermatita atopica (AD) este o boala inflamatorie a pielii caracterizata prin roseata si mancarime.Dermatita atopica este cauzata de o anomalie a sistemului imunitar, care provoaca leziuni ale pielii. Este o boala cronica si evolueaza, de obicei, cu perioade de remisiune si perioade de exacerbare.Evolutia se intinde pe mai multi ani sau chiar pe tot parcursul vietii.
Principalele caracteristici ale dermatitei atopice sunt pielea uscata ,foarte pruriginoasa (provoaca mancarime)si ingrosarea pielii ca urmare a scarpinarii. La copilul mic, de obicei, leziunile se gasesc pe obraji, scalp si membre. La copilul mare si adulti, leziunile sunt in principal, pe suprafetele de flexie, cum ar fi coatele si genunchii. In cele mai multe cazuri, dermatita atopica afecteaza persoanele cu antecedente personale sau familiale de tulburari atopice cum ar fi astmul, febra de fan ,rinita alergica,etc.
Exista doua tipuri diferite de dermatita atopica.

Care sunt tipurile de dermatita atopica?
1)Cea mai comuna forma de dermatita atopica,care afecteaza aproximativ 70% din pacientii cu dermatita atopica , este dermatita atopica alergica. Ea este asociata cu o anumita anomalie a sistemului imunitar: pacientii au nivele mai mari de  anticorpi de tip IgE. Acest anticorp este implicat in reactii alergice si actioneaza ca un mediator intre sistemul imunitar si factorii de mediu. In dermatita atopica ,contactul IgE specifice cu alergenul activeaza sistemul imunitar si determina stimularea mai multor tipuri de celule. Dintre aceste celule ,celulele T (globule albe), actioneaza ca factor cheie in dezvoltarea bolii. Odata activate, aceste celule T elibereaza citokine( molecule mesager). Citokinele intervin in raspunsul alergic,iar in cazul dermatitei atopice duce la aparitia leziunilor cutanate.
2)Cel de-al doilea tip de dermatita atopica este numita dermatita atopica non-alergica si afecteaza aproximativ 30% din pacientii cu dermatita atopica. In aceasta forma de dermatita atopica apar aceleasi manifestari clinice ca in dermatita atopica alergica, dar fara a se produce un nivel ridicat de IgE. Dermatita atopica alergica si non-alergica, sunt asociate cu multe anomalii imunologice similare, cea mai importanta fiind o crestere a activarii celulelor T. Dermatita atopica afecteaza copiii si adultii.In 70% din cazuri debutul bolii se produce in cursul primilor cinci ani de viata.La majoritatea copiilor boala dispare in timpul adolescentei.

Care sunt cauzele?
Cauzele exacte ale dermatitei atopice nu sunt cunoscute. La fel ca alte tulburari atopice, dermatita atopica rezultata dintr-o combinatie de factori de mediu si factori genetici.
•    Factori de mediu
Schimbarile din mediul inconjurator si stilul de viata ofera cea mai plauzibila explicatie pentru cresterea prevalentei dermatitei atopice. Sensibilizarea,care creste riscul de aparitie a dermatitei atopice,poate fi indusa de mai multi factori, inclusiv infectiile, stresul si  factori iritanti. Umiditatea scazuta si alti factori care determina uscarea pielii pot, de asemenea,favoriza aparitia dermatitei atopice. Presiunea poate fi cauza directa a dermatitei atopice ,deoarece induce o reactie de hipersensibilitate la nivelul pielii, care produce prurit si inflamatie. Contactul cu animale, polenul, acarienii din praf, produsele alimentare(lapte, oua, peste, nuci,arahide, ciocolata, etc),imbracamintea din lana sau fibre sintetice, sapunurile, produsele pentru curatarea hainelor  si toxinele produse de anumite bacterii care traiesc pe piele poate declansa sau agrava boala.Starea psihica proasta si nervozitatea mentin si contribuie la agravarea simptomatologiei.
•    Factorii genetici
Multe studii au aratat ca dermatita atopica  este mostenita. Se pare ca exista mai multe gene anormale asociate cu dermatita atopica. Conform studiilor realizate in intreaga lume, factorii genetici (febra de fan sau astmul bronsic ,alergia la anumite alimente,istoricul familial de dermatita atopica sau de alte afectiuni alergice ) cresc considerabil sansele aparitiei dermatitei atopice.

Cum se manifesta?
Dermatita atopica debuteaza deobicei dupa varsta de 3 luni si inainte de 2 ani.Eruptia cutanata este pruriginoasa (determina mancarime ) si consta in aparitia de placarde cutanate eritematoase (rosii) prost limitate, cu o suprafata acoperita cu mici vezicule care se usuca si cad.Eruptia predomina pe obraji si frunte.Pielea de la nivelul urechilor este adesea afectata.Nasul si barbia  de obicei, nu sunt interesate.Uneori, topografia leziunilor este mai putin caracteristica ,interesand fosa poplitee (regiunea din spatele genunchilui).
Pielea devine uscata si isi pierde elasticitatea, incepand deobicei cu obrajii. Pruritul intens predomina la nivelul genunchilor, coatele, spatele urechilor, etc.Starea generala este buna, nu prezinta febra,apetitul este normal.
Cu tratament corect, eruptia cutanata dispare in zece zile. La inceput leziunea devine uscata,apoi devine scuamoasa,ulterior pielea isi va relua aspectul normal.Remiterea poate fi completa sau pot ramane sechele.Recaderea bolii debuteaza cu piele inflamata si infiltrata,insotita de prurit,ulterior apar primele semne ale bolii(placarde eritematoase acoperite cu vezicule umplute cu lichid).Recaderile sunt favorizate de infectii dentare, diaree si rinofaringite.In timp,boala scade treptat in intensitate sau dispare complet.
Alte manifestari cutanate:
•    Xeroza pielii - uscaciunea pielii prin scaderea secretiei glandelor sudoripare si sebacee explica aparitia pielii lipsite de elasticitate.
•    Keratosis pilaris (mici umflaturi aspre) la nivelul bratelor si coapselor este prezenta
•    Ichtioza vulgara -solzi uscati pe piele
•    Cheilita (inflamatia buzelor) apare pe buza superioara si in jurul gurii.
•    Pitiriazisul (dermatoza caracterizata printr-un roseata difuza si printr-o foarte fina descuamare) este frecvent
•    Mici depigmentari solzoase pot aparea pe zonele expuse la soare. Aceste pete de culoare alba sunt uneori confundate cu infectii cutanate fungice.
•    Papule : mici ridicaturi care se pot deschide cand sunt zgariate, capatand crusta si infectandu-se
•    Palme hipercutate : un numar crescut de incretituri ale pielii pe palme.
•    Urticaria : eruptie (umflaturi rosii) adesea dupa expunerea la un alergen, la inceputul puseelor sau dupa sport sau o baie fierbinte.
•    Peoapele hiperpigmentate
•    Exista de multe ori una sau doua pliuri in partea de jos a pleoapelor (cuta Dennie- Morgan).
•    Alte simptome care pot fi: fata palida, transpiratie ,dermografism , conjunctivita etc

Care sunt complicatiile?
Principalul risc este infectia. Streptococii si stafilococii sunt bacteriile cel mai frecvent implicate. Aceste bacterii pot determina boli grave precum: stafilococia pleuro-pulmonara, osteomielita, insuficienta renala si complicatii cardiace.
Varicela (varsatul de vant) este mult mai severa la persoanele atopice, dar contribuie, de a asemenea,la agravarea dermatitei atopice.Molluscum contagiosum si veruca vulgaris sunt foarte frecvent la aceste persoane.
Complicatiile tratamentului cu corticosteroizi sunt destul de des intalnite.
O boala rara care afecteaza predominat baietii (sindromul Wiskott-Aldrich) asociaza eczeme,purpura trombocitopenica (scaderea trombocitelor in sange) si un deficit de IgM (o varietate de anticorpi) care cauzeaza infectii repetate.

Diagnostic

In general, dermatita atopica este diagnosticata pe baza aspectului clinic (aparitia eruptiei cutanate) asociate cu istoricul pacientului si al familiei sale (antecedente alergice)
Caracteristicile dermatitei atopice poate fi folosite ca si criterii diagnostice : pacientul sufera de o afectiune a pielii pruriginoasa ( in cazul copiilor aceasta este indicata de faptul ca se scarpina-leziuni de grataj) asociata cu trei (sau mai multe ) din urmatoarele criterii:
•    Istoric de prurit (mancarime) la nivelul pliurilor de flexie( cum ar fi fosa antecubitala, fosa poplitee), in partea din fata a gleznelor,gatului si obrajilor (in special la copiii sub patru ani)
•    Istoric de astm bronsic sau febra fanului sau antecedente de boala alergica la parinti(in special la copiii sub patru ani)
•    Piele uscata pe zone intinse
•    Eczeme vizibile la nivelul marilor pliuri (la nivelul  obrajilor sau fruntii la copiii sub patru ani)
•    Debutul inainte de varsta de doi
In general, o biopsie cutanata nu este necesara. In caz de dubiu cu privire la diagnostic trebuie sa se ia in considerare alte boli, cum ar fi scabia (raia) sau imunodeficiente (infectii sistemice ,otite frecvente, petesii).
Anamneza urmareste:
-Factorii agravanti, cum ar fi expunerea la substante iritante
-Tulburari ale somnului
-Boli alergice asociate
-Istoric de boli alergice in familie
-Vaccinarea la copii(cum ar fi cele impotriva oreionului, rujeolei, rubeolei si pertussis)
-Tratamentele anterioare
-Utilizarea de corticoizi, altfel decat topic(local)
-Influenta anumitor alimente
Examenul clinic
Urmareste stabilirea stadiului eczemei,a localizarii si a severitatii.Prezenta crustelor sau a edemului poate indica o infectie bacteriana. Eroziuni asociate cu formarea de vezicule pot fi semne de infectie cu virusul herpes simplex.
Teste de laborator
Pana in prezent, nu exista date care sa demonstreze avantajul determinarilor de rutina a concentratiilor plasmatice de IgE totale sau identificarea anticorpilor IgE specifici impotriva alergenilor comuni , cum ar fi praful, polenul sau produsele alimentare, utilizand un test cutanat sau testul Rast (radio-allergo-sorbent test). 15% din persoanele aparent sanatoase au un nivel ridicat de IgE, in timp ce 20% dintre pacientii cu semne clinice clare de dermatita atopica nu au niveluri ridicate de IgE sau test Rast pozitiv.La pacientii varstnici,la care diagnosticul este dificil de stabilit, determinarea IgE totale serice poate fi utila.
Agravarea unei dermatite atopice poate fi cauzata de o infectie bacteriana sau virala supraadaugata.Frotiurile bacteriologice nu sunt indicate de rutina. Cu toate acestea, in cazul in care se suspecteaza o infectie cu herpes simplex ,trebuie sa se faca testarea virusologica.

Tratament

Corticosteroizi topici
Corticosteroizii sunt disponibili sub forma de unguente, creme sau geluri. Aceste tratamente sunt  sigure daca sunt aplicate corect.Corticosteroizii au o gama variata de actiune (usoara, moderata,puternica si foarte puternica). Medicul dumneavoastra decide care este potrivit pentru dumneavoastra. Dintre efectele secundare ale corticosteroizilor topici amintim:favorizarea dezvoltarii infectiilor microbiene si fungice, atrofia la nivelul pielii, acnee, dermatita periorala, hipertricoza.

Antibiotice
In puseul de dermatita atopica riscul de infectie bacteriana este mare. Sistemul de aparare al persoanelor cu dermatita atopica  este redus, astfel bacteriile, virusurile si fungii pot usor determina infectii.La nivelul pielii pacientilor cu dermatita atopica se gaseste frecvent o cantitate mare de Stafilococi aurii, chiar si in absenta simptomelor de infectie.
Absenta tratamentului antibiotic asociat este o cauza de esec al tratamentului. Antibioticele  ar trebui sa fie aplicate in plus fata de tratamentul cu steroizi pentru a preveni sau a lupta impotriva infectiilor bacteriene. Aplicarea antibioticelor local imbunatateste rapid starea pielii.
Tratamentul cu corticosteroizi reduce inflamatia si pruritul(mancarimea), in timp ce antibioticul previne infectiile bacteriene.In formele usoare se prefera asociera acidului fuxidic cu hidrocortizonul. In cazurile severe,combinatia de antibiotic cu corticosteroid mai puternic (acid fuxidic / betametazona) poate fi necesara.

Pansamente cu  medicamente
Acestea sunt plasate pe zonele cu eczeme severe.  Ele impiedica gratajul(scarpinatul) si reduc pruritul( mancarimea). Pansamentele ajuta, de asemenea, pentru a inmuia pielea ingrosata ( fenomen cunoscut sub denumirea de lichenifiere),care apare ca urmare a gratajului(scarpinat).

Compresele umede
Compresele umede, in general, nu contin medicamente,ele avand rolul de umezire a pielii. Sunt mult mai eficiente la copiii mici. Ele dau senzatia de racorire la nivelul pielii, calmeaza pruritul(mancarimea ) si asigura hidratarea pielii. Sunt de obicei utilizate pe timp de noapte. Nu trebuie utilizate in cazul dermatitei atopice infectate.In plus, compresele umede afecteaza cantitatea de steroizi topici aplicata la nivelul pielii.

Imunomodulatori topici
Imunomodulatorii topici sunt disponibili sub forma de creme sau unguente si sunt aplicati pe piele pentru a stimula sistemul imunitar al acesteia si contribuie la reducerea inflamatiei.Aceste medicamente sunt recomandate doar ca tratament pe termen scurt, in cazul in care corticosteroizii topici  sau alte tratamente sunt ineficiente. Ele nu pot fi utilizate in tratamentul dermatitei atopice infectate.
Avand in vedere faptul ca imunomodulatorii topici  sunt relativ noi pe piata, tratamentul trebuie sa fie initiat de un dermatolog. Imunomodulatorii topici cresc riscul de cancer de piele. La utilizarea acestor produse este important sa se evite expunerea la lumina soarelui a zonele tratate.

Antihistaminice
Antihistaminicele pot ajuta la reducerea pruritului(mancarimii).Ele au un efect calmant si va pot ajuta sa dormiti mai bine noaptea. Nu luati antihistaminice in timpul zilei, deoarece acestea pot afecta capacitatea de munca si conducere a automobilelor.

P.U.V.A.-terapia
Fototerapia PUVA se bazeaza pe asocierea ultravioletelor A  cu psoraleni. Terapia se administreaza de 2-3 ori pe saptamana. Efectele adverse pot fi: greata si prurit. Complicatiile pe termen lung includ cresterea riscului sensibilitatii tegumentului la soare: arsuri, cancer de piele si cataracta.

Dezinfectia locala
Dezinfectia locala se realizeaza prin bai cu permanganatul de potasiu (KMnO4) sau ale solutii antiseptice  (clorhexidina ).La nivelul zonelor cu dermatita atopica infectata, si in special la nivelul pliurilor cutanate, este util azotatul de argint (AgNO3) solutie de 0,5 pana la 1% ( se realizeaza tamponarea locala).Acest produs este foarte eficient,dar lasa pete pe haine.

Hidratarea pielii
Prevenirea uscarii pielii este esentiala.Cremele emoliente restabilesc filmul hidrolipidic de la suprafata pielii.
Baia de zi cu zi se face in apa calduta( la 36 ° C). Apa fierbinte agraveaza pruritul( mancarimea). Un gel de dus este mai potrivit decat sapunul. Baia trebuie sa fie urmata de o clatire intensa. Uscarea cu prosopul trebuie evitata, deoarece agraveaza pruritul.
Cremele pe baza de glicerina, uree , acid lactic sau de acizi grasi nesaturati sunt foarte eficiente.

Alte sfaturi
•    Evitati alergenii(polen,mucegai,par de animal,etc)
•    Evitati purtarea bijuteriilor (alergia la nichel)
•    Evitati praful
•    Cura termala poate avea un rol benefic
•    Vaccinurile nu sunt contraindicate
•    Umidificati aerul din incaperi
•    Evitati imbracamintea din lana si alegeti haine din bumbac
•    Purtati manusi pentru a va proteja pielea de pe maini 
•    Utilizati detergenti fara fosfati
•    Taiati-va unghiile

Imagini

dermatita atopica 1.jpgdermatita atopica 2.jpgdermatita atopica 3.jpgdermatita atopica 4.jpgdermatita atopica 5.jpgdermatita atopica 6.jpgdermatita atopica 7.gifdermatita atopica 8.jpgdermatita atopica 9.png



Urmati-ne pe Facebook

Inchideti