Diabet zaharat

Generalitati

Ce este diabetul zaharat?
Diabetul zaharat este o afectiune cronica ( odata aparuta dureaza toata viata ) care se caracterizeaza prin cresterea glucozei in sange peste valorile normale ( 80-110mg % ), cu sau fara eliminarea ei prin urina. Boala find cronica si in acelasi timp progresiva necesita o monitorizare permanenta, intrucat netratata la timp sau incorect tratata poate conduce la instalarea rapida a unor complicatii acute ( coma diabetica ), ce pun viata in pericol imediat, sau instalarea lenta a unor complicatii cronice care scad durata si calitatea vietii.
Frecventa bolii creste odata cu varsta, dar boala poate sa apara si la copil. In Romania diagnosticul de diabet este pus la 1-2% din populatie, indiferent de sex dar variind in functie de zonele geografice, considerandu-se ca un numar egal de diabetici nu a fost inca diagnosticat.

Exista mai multe tipuri de diabet zaharat :
• Diabet zaharat tip 1 - este tipul de diabet care apare cel mai frecvent la copii sau tineri si se caracterizeaza printr-o distrugere de catre sistemul imunitar a celulelor pancreatice care secreta insulin ; persoanele cu diabet zaharat tip 1 produc putina sau deloc insulina si necesita injectii cu insulina pentru a supravietui
• Diabet zaharat tip 2 - este tipul de diabet zaharat care apare cel mai frecvent la varsta adulta; aceste persoane produc insulina, dar ea nu poate fi utilizata corect de catre tesuturi ; o modificare in stilul de viata in scurt timp de la declansarea diabetului ( slabit, alimentatie sanatoasa etc.) poate duce la regresia bolii
• Diabet zaharat gestational - este tipul de diabet care apare in timpul sarcinii; adesea revine la normal dupa sarcina, dar trebuie tinut sub observatie; pacienta are apoi risc cu 50% mai mare sa dezvolte un diabet zaharat tip 2 ;se trateaza cu regim alimentar si insulina deoarece in timpul sarcinii nu se iau antidiabetice orale.

Cauze
Deobicei este necesar un cumul de factori:
Factori genetici - au rol important dar nu decisiv. Viitorul pacient diabetic se naste sanatos, boala instalandu-se rareori in copilarie sau adolescenta.
Factori de mediu
- Obezitatea - creste riscul aparitiei diabetului zaharat, in special grasimea depusa in jumatatea superioara a corpului.
- Supraalimentatia - cu consum excesiv caloric prin aport de grasimi animale si dulciuri concentrate ( zahar, ciocolata, prajituri, bomboane, rahat, etc. )
- Stresul - prin traume psihice prelungite, repetate.
- Medicamentele - cu administrare prelungita ( prednison, diuretice, anticonceptionale, etc. )
- Alcoolul
- Fumatul
- Sedentarismul si urbanismul - lipsa efortului fizic.
- Sexul - Femeile prezinta doua momente diabetogene: sarcina (diabet gestational) si menopauza .
- Varsta - Mai frecvent la adult ( de 50 de ori ) decat la copil, cu incidenta maxima dupa 60 de ani.
- Infectiile virale -( oreion , rujeola , rubeola , etc. ) care ataca pancreasul distrugand celulele care produc hormonul numit insulina , indispensabil pentru arderea glucidelor.
Afectiuni organice - care duc la instalarea secundara a diabetului zaharat ( boli endocrine, boli ale pancreasului si ficatului,etc. )

Cum se manifesta?
Simptomatologia variaza in functie de tipul de diabet.
In diabetul de tip 1 debutul este relative brusc cu :
- Polidipsie - bea 3-10 l pe zi, cu senzatia permanenta de sete
- Poliurie - urineaza peste 3-15 l pe zi
- Polifagie – o foame exagerata mai ales pentru dulciuri
- Dureri abdominale – sugerand un fals abdomen acut
- Respiratii frecvente si profunde cu miros de mere putrede ( acetona )
- Stare confuzionla, urmata de coma inaugurala
Diabetul zaharat de tip 2 apare la peste 35-40 de ani, debutul este lent mult timp evoluand asimptomatic.

Diagnostic

Diagnosticul diabetului zaharat are la baza determinarea glicemiei (concentratia zahararului in sange) din sangele venos (plasma venoasa mai exact). Exista 3 modalitati de a pune diagnosticul:
1. Prezenta simptomelor clasice de diabet (sete mare, urinat des si mult, pierdere in greutate neexplicata, foame) SI o glicemie ≥ 200mg/dl recoltata oricand in timpul zilei, indiferent de timpul trecut de la ultima masa sau cat de copioasa a fost aceasta.
2. Daca glicemia pe nemancate, dimineata, dupa 8 ore de post este ≥126 mg/dl atunci se pune diagnosticul de diabet zaharat. Se va repeta insa determinarea si in zilele urmatoare pentru confirmarea diagnosticului.
3. Daca glicemia pe nemancate, dimineata, dupa 8 ore de post este mai mica de 126 mg/dl atunci se face un asa numit test de toleranta la glucoza. Astfel, dimineata pe nemancate (post de 8 ore) se recolteaza o glicemie pe vena, se beau 75 g de glucoza (in 300 ml apa, preferabil cu putina lamaie) si se testeaza din nou glicemia peste 2 ore (intre timp nu se mananca, nu se fumeaza, nu se face efort, etc.). Daca la 2 ore de la ingerarea glucozei glicemia este mai mare de 200 mg/dl se pune diagnosticul de diabet zaharat.

Tratament

Orice pacient cu DZ aflat sub tratament trebuie sa mentina o glicemie normala pe parcursul a 24h.

Medicatia in diabet
Sunt doua mari clase de medicamente pentru diabetul zaharat:
- Insulina
- Antidiabeticele orale

Insulina
Insulina este necesara pentru tratamentul tuturor pacientilor cu DZID si la multi dintre pacientii cu DZNID (care nu raspund la dieta si/sau la tratamentul cu agentii orali).
Insulina poate fi: rapida, intermediara sau lenta, în functie de durata intrarii în actiune si de perioada de actiune. De exemplu insulina rapida începe sa actioneze la aproximativ 1h, are efect maxim la 6h si efecte masurabile în medie la 16h dupa administrare, în timp ce insulina intermediara începe sa actioneze la 2,5h, are un vârf la 11h si odurata totala de actiune de 25h.
Terapia conventionala implica administrarea a 1-2 injectii de insulina intermediara pe zi (+/- insulina rapida). Cei mai multi pacienti sunt tratati cu un astfel de amestec de insulina. Insulina extrarapida poate fi administrata înainte de o masa care contine un supliment caloric sau alimente nepermise în mod obisnuit.
Terapia insulinica intensiva se realizeaza prin administrarea insulinei cu actiune intermediara sau lunga seara, alaturi de insulina rapida înainte de fiecare masa.
Administrarea continua subcutanata de insulina presupune folosirea unei pompe actionata de un acumulator electric, cu eliberarea subcutanata a insulinei în peretele abdominal. Insulina este eliberata într-un flux bazal continuu pe parcursul zilei, cu cresteri programate înainte de mese.
Este de mentionat faptul ca înaintea unui efort fizic sustinut este necesara scaderea dozei de insulina administrate.

Antidiabetice orale
Principalele clase de medicamente orale sunt:
• Derivatele de sulfoniluree
• Metformin
• Derivati de tiazolidindione
Aparitia hipoglicemiei dupa tratamentul cu agenti orali este mai rara decat in cazul insulinei, dar tinde tinde sa fie mai severa si mai prelungita, iar spitalizarea este obligatorie în acest caz.
La pacientii cu boala relativ blanda agentii orali pot aduce nivelul glicemiei la normal, iar la cei cu boala mai severa glicemia tinde sa se îmbunatateasca, dar nu poate atinge nivelul normal. De aceea multi pacienti cu DZNID sunt acum tratati cu insulina.

Regimul alimentar
Tratamentul diabetului constă înainte de toate din regimul alimentar cu glucide reduse cantitativ şi în cantitate fixă. Cantitatea de glucide este stabilită de medic şi oscilează între 120 şi 200 de g/zi (faţă de 300–350 g cât reprezintă de obicei consumul zilnic pentru un adult nediabetic). Restricţia făcută la glucide se compensează caloric cu alte alimente .care nu conţin glucide (albumine, grăsimi, verdeţuri) şi din care bolnavul poate mânca atât cât să se sature.
Când boala nu permite corpului să asimileze cantităţi <150 g glucide se intervine cu tratamentul medicamentos: insulina sau tablete antidiabetice, numai după caz şi la prescripţia medicului.
Pentru a fi sigur că respectă regimul alimentar, diabeticul este obligat să cântărească zilnic alimentele care conţin glucide. Orice depăşire a prescripţiei medicului la alimentele din această categorie, duce la decompensarea diabetului. În schimb, respectarea regimului permite diabeticului să-şi continue activitatea la fel ca orice om normal.
Regimul alimentar în diabet este format din două grupe de alimente, după cum urmează:

Alimente care nu conţin glucide şi nu trebuie cântărite zilnic
Carne: vacă, viţel, pasăre, miel, porc, şuncă, piftie, mezeluri, conserve de carne (300 g).
Peşte: proaspăt sau conservat.
Brânzeturi: brânză de vaci, caş, şvaiţer, caşcaval (200-300 g).
Ouă: proaspete (1/zi).
Grăsimi: unt, untdelemn, margarină, slănină (60-100 g).
Smântână: proaspătă (50-150 g).
Nuci, alune: (4-5 bucăţi).
Băuturi: ceai, cafea, apă minerală. De asemenea vin alb, ţuică sau coniac, dar cu moderaţie, abuzul fiind dăunător oricui şi cu atât mai mult diabeticului.
Zarzavaturi: roşii, vinete, spanac, ciuperci, ardei gras, varză albă, bame, varză roşie, conopidă, castraveţi, dovlecei, fasole verde, ridichi, andive, ştevie, lobodă, păpădie, untişor, salată verde (800 – l 000 g).

Alimente care conţin glucide şi trebuie socotite şi cântărite zilnic pe cântar
Fructe proaspete: fragi, căpşuni, zmeură, agrişe, mure, piersici, mere, cireşe timpurii, caise, vişine, portocale (fără coajă, gutui, prune nu prea dulci (conţin 10% glucide).
Lactate: brânză de vaci, iaurt (conţin 4% glucide).
Făinoase: paste făinoase, cartofi, orez sau griş, toate cântărite fierte (conţin 20% glucide).
Pâine: proaspătă, indiferent de calitate (conţine 50% glucide).
Mămăliga pripită, la fel şi fasolea boabe cântărită fiartă (conţin 12% glucide).

Indicaţii privind echivalenţa unor alimente
Alimentele cu conţinut glucidic permise diabeticului se pot înlocui unele cu altele ( în cantităţi echivalente).
Astfel: 20 g pâine = 250 g lapte (iaurt, brânză de vaci) = 50 g cartofi (o lingură) = 50 g orez sau griş fiert = 50 g paste făinoase fierte = 100 g fructe permise = 80 g mămăligă pripită = 100 g morcovi.
După cum se vede, greutatea pastelor făinoase, a grişului şi a orezului se socoteşte după fierbere.

Alimentele interzise
Diabeticului îi sunt oprite făinurile, biscuiţii, legumele uscate, castanele, zahărul, ciocolata, bomboanele, prăjiturile, rahatul, dulceaţa, îngheţata, berea, vinul dulce, mustul, siropurile, lichiorurile, strugurii, prunele uscate, perele pergamute.

Fitoterapia
Plantele cu actiune hipoglicemianta, care si-au dovedit eficacitatea de-a lungul timpului sunt:
• Radacina proaspata de brusture, in care s-a evidentiat o substanta hipoglicemianta de tipul vitaminei B2; se administreaza 3 cani pe zi, dintr-un decoct preparat din 60 g radacina proaspata la un litru de apa.
• Frunzele de afin contin mirtyllina, supranumita "insulina vegetala". Se recomanda 2 cani pe zi, dintr-o infuzie preparata din 5 grame de frunze la o cana cu apa.
• Frunzele de nuc diminueaza glicozuria si scad setea; se administreaza ca infuzie din 20 g la un litru apa; se beau 3-4 cani pe zi.
• Frunzele de dud negru diminueaza glicemia si glicozuria. Se beau 3 cani pe zi inainte de mese, infuzie preparata din 60 g frunze la un litru de apa.
• Frunzele de anghinare se recomanda ca infuzie dintr-o lingurita de planta la o cana cu apa; se beau 2 cani pe zi.
• Radacina si frunzele de cicoare, prin stimularea functiei de transformare a zaharurilor in glicogen si depozitarea lui la nivelul ficatului, scad glicemia. Se beau 2 cani pe zi, preparate ca infuzie, cu 2 lingurite din componentele plantei la o cana cu apa.
• Tecile de fasole diminueaza glicozuria. Se prepara un decoct, din 250 g de teci uscate la 1 litru apa, care se fierb pana scade cantitatea la 3/4 din litru. Se bea aceasta cantitate in fiecare zi, 4 zile pe saptamana.
• Zgrabuntica sau scaiul, pe langa faptul ca este hipoglicemiant, calmeaza pruritul diabeticului (mancarimile de piele). Se administreaza de preferinta ca suc proaspat, 3-4 linguri pe zi; daca nu este posibil, se poate administreaza si ca infuzie, din 5 g planta la o cana cu apa; se recomanda 2-3 cani pe zi.
• Frunzele si radacina de troscot se recomanda la diabeticii care prezinta albuminurie, Diaree si frecvente hemoragii. Se administreaza ca decoct, preparat din 30 g frunze si radacina la 1 litru de apa; se indica 2-3 cani pe zi. Planta proaspata, maruntita si pusa pe plagi ajuta la cicatrizarea lor rapida.
• Sovarful diminueaza glicozuria. Se beau 3-4 cani pe zi, dintr-o infuzie preparata din 20 g planta la un litru de apa.
• Frunzele de salvie se pot folosi sub forma de macerat la rece.
• Frunzele de urzica se folosesc sub forma de infuzie, preparata din 60 g frunze la un litru de apa din care se beau 2 cani pe zi.