Esti aici:Boli / Afectiuni / Displazia cervicala, neoplazie intraepiteliala cervicala sau displazia de col uterin


Displazia cervicala, neoplazie intraepiteliala cervicala sau displazia de col uterin


Generalitati

Displazia cervicala este o afectiune caracterizata de prezenta unor celule anormale la nivelul colului uterin. Aceste celule sunt considerate precanceroase, datorita faptului ca ele se pot transforma la un moment dat in celule canceroase, dand nastere cancerului de col uterin. Afectiunea este clasificata in functie de gradul modificarilor celulare in displazie de grad mic si displazie de grad inalt, diferenta dintre ele constand mai ales in modul de evolutie a leziunilor. Displazia de grad mic are o evolutie lenta si de obicei se rezolva de la sine si nu da nastere cancerului de col. Displazia cervicala de grad inalt are o progresie mult mai rapida si de regula conduce la cancer cervical. Se estimeaza ca 66% dintre cazurile de displazie cervicala se transforma intr-un cancer in decursul a 10 ani.

Care sunt factorii de risc ai displaziei cervicale

Factorii de risc cresc frecventa de aparitie. Mai multi factori de risc au fost pusi in legatura cu displazia, incluzand partenerii sexuali multiplii, debutul precoce al vietii sexuale, fumatul, bolile cu transmitere sexuala, in special virusul papiloma uman (HPV) si infectia HIV.
Infectia cu HPV
80-90% din femeile cu displazie cervicala prezinta infectie cu HPV. Virusurile papiloma umane (HPV), reunesc un grup de mai mult de 80 de tulpini. Aproape o treime sunt transmise pe cale sexuala, iar o parte din tulpini determina negii genitali. Tulpinile descoperite cel mai frecvent in leziunile precanceroase si cancerul de col uterin sunt tipurile 16 si 18. Alte tulpini cu potential crescut de malignitate includ 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58 si 68, impreuna determinand aproape 90% dintre leziunile canceroase si displazia determinata de HPV.
Majoritata infectiilor HPV se vindeca in 6 luni si femeile dezvolta imunitate. De obicei infectia cu HPV nu determina simptome, iar pacientele nici nu stiu ca sunt infectate. Infectia cu HPV netratata poate determina displazia cervicala recurenta si persistenta si cei mai multi experti considera ca virusul HPV este responsabil de modificarile celulelor in displazie.
Infectia HIV
Femeile infectate cu HIV su un risc si mai mare de a dezvolta displazie. Riscul numarul creste pe masura ce numarul celulelor CD4 (celule ce joaca rol in raspunsul imun) descreste. Deasemenea, femeile HIV pozitive au o rata mai mare de persistenta a infectiei cu HPV si pot fi infectate cu tulpini care determina displazie severa si cancer de col uterin. Femeile a caror sistem imun este supresat din alte cauze (ex. medicamente care impiedica rejectia de transplant) sunt de asemenea expuse unui risc mai mare. Aceasta sugereaza ca femeile cu un sistem imunitar slabit au sanse mai mari de a fi infectate cu HPV si sa aiba infectie recurenta care nu se vindeca de la sine.
Fumatul
Nicotina si cotinina, chimicale regasite in tigarete, au fost descoperite in tesutul cervical la femeile fumatoare. La barbatii fumatori, sperma contine, de asemenea, aceste substante, care vin in contact cu colul in timpul actului sexual. Substantele chimice din tigarete pot cauza alterari ale celulelor care conduc la displazie.
Comportamentul sexual
Partenerii sexuali multiplii, debutul vietii sexuale inainte de 18 ani reprezinta factori importanti de risc pentru displazia cervicala. Femeile din aceasta categorie prezinta un risc mai mare de infectie cu HPV sau HIV, mai ales daca nu folosesc bariere contraceptive de genul prezervativului. Aceste infectii maresc considerbil riscul de dezvoltare a displaziei cervicale.
Expunerea la DES (dietilstilbestrol)
Intre 1938 si 1971, aproximativ 5 milioane de femei insarcinate au fost tratate cu DES, un estrogen sintetic care previne avortul spontan. Administrarea sa a fost intrerupta cand s-a descoperit ca era periculos. Fiicele femeilor caroroa li s-a administrat DES au un risc mai mare de a dezvolta o forma rara de cancer de col sau vagin, denumit adenocarcinomul cu celule clare, precum si anomalii ale colului, vaginului si uterului.
Dieta deficitara
Exista dovezi ca anumite vitamine, precum acidul folic au rol in mentinerea sanatatii colului. O dieta saraca determina, de asemenea, slabirea sistemului imunitar, scazand capacitatea de a lupta impotriva HPV.
Contraceptivele orale
Unele studii arata ca femeile care folosesc contraceptive orale au un risc mai mare de a dezvolta displazie cervicala. Totusi nu se stie cu certitudine daca riscul este dat de contraceptivele in sine.
O cauza poate fi faptul ca aceste medicamente interfera cu metabolismul acidului folic din tesutul din jurul colului, iar acidul folic poate ajuta la prevenirea sau vindecarea displaziei.
O alta cauza poate fi faptul ca femeile care folosesc aceasta metoda contraceptiva pot avea o rata mai mare de expunere la bolile cu transmitere sexuala, spre deosebire de cele care folosesc prezervativul ca metoda contraceptiva.

Cum se manifesta displazia cervicala

In general displazia nu produce nici un fel de simptome, ea fiind descoperita in cadrul consultatiilor ginecologice, in urma unui test Papanicolau. In unele cazuri, displazia cervicala poate fi insotita de:
• veruci genitale
• sangerari anormale in afara ciclului
• mici sangerari dupa contactul sexual
• secretie vaginala
• durere lombara joasa
Este important de retinut ca aceste semne nu sunt specifice displaziei, ele putand indica si alte probleme de sanatate din sfera ginecologica. Oricum, prezenta lor trebuie sa fie un semnal de alarma si sa grabeasca prezentarea la medic.

Diagnostic

Frotiul Pap (examenul citologic cervico-vaginal Babes Papanicolau) – este
metoda cea mai importanta de diagnostic a displaziei cervicale. Este simplu de efectuat, nedureros, poate cauza doar un disconfort minor. Scurgerile vaginale normale contin celule care provin din col si uter. Medicul ginecolog preleva cateva celule prin periaj sau razuirea colului cu un instrument mic conceput in acest scop. Celule sunt puse pe o lama si trimise la laborator, unde sunt examinate la microscop.
Frotiul Pap nu are o acuratete de 100%. Rezultate incorecte apar in 15-25% din cazuri. Cancerul de col uterin nu este diagnosticat in 5% din cazuri.

Cauzele acestor rezultate incorecte includ:

  • eroarea umana (testul trebuie efectuat de specialisti experimentati, la un laborator de referinta);
  • numar insuficient de celule in proba;
  • prezenta sangelul menstrual in proba;
  • modificari temporare ale tesutului prelevat datorita medicatiei, infectiilor, sarcinii.

Daca sunt descoperite celule atipice, medicul poate recomanda alte testari.
Testarea pentru HPV – datorita asocierii dintre virusul papiloma uman (HPV) si
cancerul de col uterin acest test ajuta stabilirea conduitei pentru femeile cu celule atipice. Astfel se testeaza prezenta materialului genetic HPV sau a ADN-ului viral in celulele tesutului cervical. Daca testarea este pozitiva pentru o tulpina cu risc inalt, leziunile sunt cel mai probabil precanceroase. Daca testul este negativ, cel mai probabil leziunile sunt benigne.
Colposcopia – in functie de severitatea displaziei, rezultatul la testarea HPV si alti
factori de risc, colposcopia reprezinta urmatorul pas in diagnosticare. In general coposcopia se practica daca tesutul cervical este vizibil afectat. Aceasta procedura relativ simpla dureaza 10-15 minute. O solutie de acid acetic diluat este aplicata pe col pentru a indeparta mucusul si pentru vizualizarea celulelor atipice. Utilizand o lumina intensa si un microscop special (denumit colposcop), medicul poate vedea arii mici din col si vagin. Acidul acetic si lentilele colposcopului fac ca celulele anormale sa apara colorate in alb, iar cele normale in roz. Daca se observa celule atipice se practica biopsia.
Biopsia – o biopsie cervicala se practica atunci cand la colposcopie se vizualizeaza tesut anormal. Folosind un forceps mic de biopsie, un fragment subtire de tesut anormal este prelevat din col si trimis la laborator pentru examinare. Pot fi prelevate una sau mai multe probe, functie de cantitatea de tesut anormal descoperita la colposcopie. Un alt tip de biopsie denumit conizatie (chiuretaj endocervical) poate fi efectuat. Acesta se realizeaza atunci cand medicul nu a putut stabili daca celulele anormale se gasesc si dincolo de suprafata colului. Folosind o mini-chiureta (un instrument an forma de lingura mica, ascutita), celule din interiorul colului sunt prelevate. Procedura dureaza 10-15 secunde, dar poate declansa o mica durere sub forma de crampe.
• O procedura denumita dilatatie si chiuretaj (D&C) poate fi efectuata daca medicul suspecteaza prezenta celulelor anormale peste limitele colului. Procedura necesita anestezie locala. Tratamentul se face pe baza rezultatelor biopsiei.

Stadializare
• In displazia de grad mic (CIN I) doar cateva celule sunt anormale. Acest tip de displazie cevicala de obicei dispare fara tratament. Daca este depistata la un test de rutina, majoritatea medicilor recomanda tratarea ei in acest stadiu, pentru a-i preveni progresia.
• In displazia moderata (CIN II) masa de celulele anormale cuprinde aproximativ jumatate din grosimea mucoasei cervicale.
• In displazia severa (CIN III), denumita si carcinom in situ, intreaga grosime a mucoasei este formata din celule modificate, insa acestea nu au depasit inca membrana bazala. Tratamentul in acest stadiu este obligatoriu pentru ca de cele mai multe ori se transforma in cancer invaziv. In toate cele trei forme de displazie, celulele anormale din mucoasa uterina se gasesc deasupra membranei bazale. Acesta este un reper deosebit de important pentru ca diferentiaza o displazie de un cancer invaziv.
• In cancerul invaziv, celulele anormale nu se gasesc doar in grosimea mucoasei cervicale, ci ele invadeaza si membrana bazala.

Tratament

Tratamentul displaziei cervicale depinde de severitate, de prezenta HPV, a factorilor de risc si de preferintele pacientei. Pentru stadiul ASCUS si displazia usoara, medicul poate efectua tiparea HPV. Daca virusul nu este prezent, sau tulpina este cu risc scazut, testul Pap se poate efectua la 4-6 luni interval deoarece aceste modificari pot regresa fara tratament. Daca este prezenta o tulpina de HPV cu risc crescut , sunt indicate colpscopia si biopsia, iar tratamentul depinde de rezultat. Leziunile de grad inalt necesita tratament. Se folosesc mai multe metode de indepartare a tesutului anormal, incluzand electrocauterizarea, criochirurgia, vaporizarea cu laser si chirurgia.

Electrocauterizarea
Tehnica LEEP (loop electrosurgical excision procedure) - foloseste un curent de inalta frecventa printr-o sarma in forma de bucla. Curentul electric indeparteaza sigur si rapid tesutul anormal. Procedura dureaza intre 10-30 de minute. Conizatia permite deasemenea prelevarea de tesut pentru examenul anatomo-patologic pentru a avea certitudinea ca tesutul anormal a fost complet indepartat.

Crioterapia si criocauterizarea
Acestea sunt proceduri relativ simple si sigure. Crioablatia foloseste dioxidul de carbon racit pentru a ingheta si distruge celulele anormale. tesutul este apoi indepartat. Poate fi efectuata la cabinet. In cazul criocauterizarii, o sonda electrica este folosita pentru a cauteriza celulele anormale. Aceste proceduri nu pot preleva tesut pentru examinarea patologica.

Vaporizarea laser sau ablatia
Acesta procedura se face in spital, sub anestezie locala. O unda laser este folosita pentru a distruge celulele anormale de suprafata. La fel ca si criocauterizarea, este imposibil de obtinut specimen pentru examenul anatomo-patologic. Aceasta metoda produce mai putine cicatrici pe col decat crioterapia. Cicatricile cervicale fac mai greu de vizualizat colul.

Conizatia
Aceasta metoda terapeutica este folosita pentru diagnostic si indepartarea tesutului anormal. Un specimen de tesut in forma de con este indepartat cu bisturiul sub anestezie generala sau spinala in sala de operatie. Proba este trimisa la anatomo-patolog pentru exminare microscopica detaliata. Daca se descopera displazie, procedura se opreste aici daca tot tesutul afectat a fost indepartat. Daca se descopera neoplazia, sunt indicate tratamente aditionale. Conizatia se realizeaza de obicei pentru grade inalte de displazie, pentru displazia recurenta sau in cazul suspiciunii de cancer.

In ce consta screeningul pentru modificarile colului uterin

Frotiul Pap este folosit pentru screeningul modificarilor colului. Desi acest test reduce efectiv incidenta cancerului de col uterin, exista o controversa cu privire la frecventa efectuarii sale. Ghidurile sunt variate i acest sens.Un frotiu Pap este recomandat la toate femeile care au implinit 18 ani sau au devenit active sexual. Dupa acesta, o serie de factori dicteaza frecventa screeningului. Societatea Americana de Cancer recomanda ca femeile care au avut 3 teste negative in 3 ani consecutivi pot sa reduca testarile, functie de starea generala de sanatate si de activitatea sexuala.
Un istoric de displazie cervicala, negi genitali, infectie cu HIV necesita repetarea fotiului Pap la intervale mai mici. Femeile trebuie sa discute cu medicul specialist conduita de screening.

Prognostic

Prognosticul pentru displazia cervicala este excelent. Aproximativ 70% din cazurile de displazie usoara regreseaza de la sine si majoritatea modificarilor displazice ale colului sunt vindecabile cu tratament adecvat si monitorizare.

Cum poate fi prevenita displazia de col uterin

Desi nu exisa o strategie eficienta de preventie a displaziei cervicale in afara vaccinului anti HPV, efectuarea unor teste Papanicolau in mod regulat reprezinta metoda cea mai buna de a identifica afectiunea intr-un stadiu incipient. De fapt, detectarea precoce a acestei afectiuni este cheia prevenirii trecerii intr-un stadiu mai avansat sau chiar transformarii in cancer de col. Fiecare femeie trebuie sa inceapa sa-si faca un test Papanicolau anual, din momentul debutului vietii sexuale, sau nu mai tarziu de 21 de ani. Persoanele ale caror mame au luat dietilstilbestrol in timpul sarcinii sunt sfatuite sa faca testul Papanicolau incepand cu varsta de 14 ani sau la instalarea primei menstruatii sau la debutul vietii sexuale.
Folosirea prezervativelor poate oferi un anumit grad de protectie fata de displazia cervicala. Alte masuri care pot scadea riscul de displazie cervicala includ practicarea sexului protejat, renuntarea la fumat, diete bogate in beta-caroten, vitamina C, acid folic.

Nutritia
Mai multe studii efectuate pe loturi mari de persoane au sugerat ca urmatoarele principii alimentare au rol de protectie fata de progresia displaziei si aparitia cancerului cervical:
beta-carotenul. Se pare ca persoanele cu deficit de beta-caroten fac mai frecvent leziuni precanceroase sau canceroase cervicale. Relatia dintre beta-caroten si aparitia displaziei nu este foarte concludenta, fiind necesare studii suplimentare. Alte cercetari au indicat faptul ca suplimentarea orala a beta-carotenului induce o micsoarare a gradului de displazie. In ciuda acestor rezultate promitatoare, beneficiile utilizarii de suplimente de beta-caroten pentru a preveni dezvoltarea displaziei cervicale sau cancerului cervical nu recunoscute de toata lumea medicala.
Acidul folic. Exista dovezi care sugereaza ca deficitul de acidul folic sau vitamina B9 contribuie la aparitia displaziei. Cercetarile au indicat faptul ca acidul folic preluat din dieta imbunatateste modificarile celulare evidentiate in cadrul displaziei.
Alti nutrienti despre care exista dovezi ca protejeaza de cancer de col sunt:
• Vitamina C
• Seleniul
• Vitamina E
• Vitamina A
• Vitamina B12
• Vitamina B6

Unii factori de risc pentru displazie contribuie la agravarea unor deficite de vitamine si minerale. De exemplu, fumatul accentueaza carenta de vitamina C, iar utilizarea pe termen lung a contraceptivelor orale scade nivelul de acid folic din sange.

Imagini

Displazie cervicala 1.JPGdisplazia cervical 2.jpgdisplazia cervical 3.jpgdisplazia cervical 4.jpgdisplazia cervical 5.jpgdisplazia cervical 6.JPGDisplazia cervicala 7.JPGDisplazia cervicala 8.JPGDisplazia cervicala 9.gifDisplazia cervicala 10.gifDisplazia cervicala 11.gifDisplazia cervicala 12.gifDisplazia cervicala 13.gifDisplazia cervicala 14.jpgDisplazia cervicala 15.jpg

loading...
NOTA: Inainte de a adauga comentariul te rugam sa mai petreci 20 de secunde revizuindu-l. Din dorinta de a avea o comunitate cat mai utila si cat mai placuta te rugam ca raspunsurile tale sa respecte 2 reguli minimale:
  • - o exprimare corecta gramatical (toate propozitiile incep cu litere mari si se termina cu semne de punctuatie, fara prescurtari de tipul "nush", "acm", "adik" si fara dezacorduri flagrante).
  • - sa lasam obscenitatile pentru cei mai putin inteligenti.
Multumim!
echipa i-medic.ro

Opţiuni de afişare a comentariilor

Alege modalitatea preferată de afişare a comentariilor şi apasă "Salvare opţiuni" pentru a activa modificările propuse.

Buna ziua,

In urma unui test PAP, mi-a iesil LSIL, am facut tratament cu cervucid si colpotrophine 12 zile, dupa care am repetat testul pap si mi s-au luat culturi din col. Rezultat Pap LSIL, culturi negative, am facut testare HPV care a iesit asa: ADN HPV POZITIV 16, a urmat colposcopie cu biopsie, la colposcopie surpriza 2 rani una pe buza anterioara mai mica si una pe buza posterioara mai mare, sa luat biopsie si din una si din cealalta, iar rezultatul biopsiei este urmatorul: displazie agravata CIN 3 HSIL pe buza posterioara si CIN 1 LSIL. O sa fac o conizatie pentru rana mare si o razuire pentru rana mica. Intrebarea mea este, oare e suficient? mai pot face Copii (mentionez ca nu am copii in prezent). Va multumesc

Buna ziua. Mie la testul Papanicolau mi-a iesit HSIL-CIN II (PAP III D). Ce inseamna literele astea? Mi-a facut biopsie, acum astept rezultatul. Dar doctorul mi-a zis ca colul arata bine fata de cum scrie pe rezultatul de la Papanicolau. S-ar putea sa-mi scoata uterul? Daca da, ce inseamna asta? O sa ma ingras? N-o sa mai am libido? Multumesc.

Publică un comentariu nou

Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public.
CAPTCHA
Aceasta intrebare are rolul de a preveni spam-ul.
Image CAPTCHA
Introduceti caracterele exact in forma in care apar in imagine.