Esti aici:Ghid medical / Boli si Afectiuni / Encefalita
Encefalita
Generalitati
Prin encefalita se intelege inflamarea encefalului, provocata de obicei de un virus. Este o afectiune rara dar potential fatala. Atunci când creierul se inflamează devine mai mare ca volum şi iritat; circulaţia normală a sângelui este alterată, conducând la simptome precum confuzia, Febra şi cefaleea(durerea de cap severă).
Boala se prezinta sub doua forme: o forma primara, mai grava si una secundara, mai usoara. Datorita gravitatii, cele mai multe vizite la medic se datoreaza formei primare a encefalitei. Cea mai frecventă cauză a encefalitei este virusul herpes simplex, acelaşi virus care cauzează rănile ce apar la frig şi herpesul genital. Uneori, această boală poate fi cauzată de viruşii care determină apariţia oreionului, rubeolei, rujeolei, gripei şi a mononucleozei (virusul Epstein-Barr).
Un alt grup de viruşi, denumiţi arboviruşi, pot împrăştia encefalita mai ales prin înţepă turile ţânţarilor şi căpuşelor. Doar un număr mic de persoane înţepate de căpuşe sau de ţânţari infectaţi dezvoltă simptomele encefalitei. Boala cauzată de arboviruşi apare, de regulă, vara şi toamna timpuriu, când că- puşele şi ţânţarii înţeapă persoanele care petrec mai mult timp în aer liber. Deşi este foarte rară, infectarea cu virusul rabic (virusul turbării) poate conduce la encefalită.
Simptomele acestei boli:
- Febra si durerea de cap sunt simptomele esentiale
- Lipsa energiei
- Ameteala, Greata si varsaturile
- Fotosensibilitatea
- Schimbari ale personalitatii
- Pierderi de memorie
- Vorbire confuza
- Halucinatii
- Delirul, comportamentul neobisnuit
Encefalita in sine nu este contagioasa, insa in functie de microbi, si infectia se poate raspandi prin mai multe feluri. O forma severa a encefalitei poate duce la coma sau la moarte. Sansele pentru o recuperare completa scad daca apar simptome severe, cum ar fi convulsiile, sau daca tratamentul este intaziat. In cazul encefalitei acute, aceasta poate dura pana la o saptamana, iar recuperarea totala se poate intinde pe o durata de mai multe saptamani, poate chiar luni, depinde de stadiul de avansare al acesteia.
Diagnostic
• Teste de laborator
Testele de laborator care pot fi folosite pentru a diagnostica encefalita includ urmatoarele:
- analiza fluidului din maduva spinarii (lichidul cefalorahidian): acesta e unul din cele mai importante teste diagnostice; mostrele sunt prelevate in timpul unei punctii spinale, in care un ac e introdus in partea inferioara a coloanei vertebrale printre vertebre; lichidul cefalorahidian e examinat pentru a cauta dovezi de infectie, cum ar fi cresterea numarului de leucocite si a cantitatii de proteine
- in cazul encefalitei cauzata de virusul herpes simplex, se pot cauta urme ale materialului genetic viral; se poate efectua o cultura virala pentru a identifica virusul care a cauzat encefalita; pentru o cultura virala, o cantitate mica de lichid cefalorahidian e plasat intr-un container care contine anumite celule pe care sa creasca virusul; poate dura mai multe saptamani pana cand rezultatele culturilor virale sunt gata.
• Teste imagistice
Imagistica prin rezonanta magnetica (IRM) in zona capului, poate fi folosita pentru detectarea zonele specifice de inflamatie sau Sangerare ale creierului cauzate de encefalita. Totusi, multi pacienti cu encefalita au IRM-uri normale. Alt test imagistic, CT (tomografia computerizata) al fetei si capului, poate fi folosit pentru a vedea aceste schimbari in creier. CT foloseste razele X pentru a "fotografia" creierul.
• Teste sangvine
Testarea sangelui pentru gasirea de anticorpi poate identifica unele cauze de encefalita, inclusiv virusurile transmise de tantari si virusurile care cauzeaza mononucleoza (Epstein-Barr virus), citomegalovirus si toxoplasmoza.
• Electroencefalograma (EEG)
O electroencefalograma (EEG) poate ajuta la confirmarea unui diagnostic de encefalita. Un EEG inregistreaza activitatea electrica a creierului prin intermendiul unor fire (electrozi) montati pe cap si atasati unui computer. In cazul unei encefalite, EEG-ul va arata o crestere sau scadere anormala a activitatii electrice; totusi, EEG-ul nu poate arata daca activitatea electrica anormala e cauzata de encefalita.
• Biopsia cerebrala
Biopsia cerebrala poate fi folosita pentru a gasi cauza encefalitei, mai ales daca e suspectata encefalita cu herpex simplex si pacientul nu are o stare clinica ameliorata dupa tratamentul cu acyclovir (medicatie antivirala folosita pentru tratamentul impotriva virusului herpex simplex). Un IRM poate ghida specialistii la determinarea locului de efectuare a biopsiei, in cazul in care e nevoie de o biopsie. Folosind IRM pentru a ghida acul de biopsie, se extrage un mic fragment de tesut cerebral si se examineaza pentru a gasi infectia virala. Biopsia cerebrala e folosita rareori, pentru ca testele sangvine si lichidul cefalorahidian pot pune un diagnostic precis al encefalitei cauzate de virusul herpex simplex.
Tratament
Tratamentul encefalitei se efectueaza in sectia de terapie intensiva a unui spital. Aici se monitorizeaza indeaproape semnele vitale (tensiunea arteriala, ritmul cardiac, respiratia si nivelul fluidelor corporale). Tratamentul va depinde de simptome si de cauza specifica a encefalitei, daca aceasta cauza poate fi identificata. Encefalita cauzata de virusul herpex simplex sau de virusul varicelo-zosterian este tratata cu aciclovir (medicatie antivirala), care e administrat intravenos. Pentru ca tratamentul precoce creste sansele de recuperare, este important ca terapia cu aciclovir sa fie inceputa imediat ce se suspecteaza encefalita, chiar daca nu se cunoaste cauza exacta a bolii. Cu tratament precoce, 70% din encefalitele cu herpex simplex se recupereaza. Tratamentul are cel mai mare efect daca este dat in primele 4 zile de la debutul bolii. Medicul trebuie chemat de urgenta daca se considera ca s-au instalat simptome de encefalita cum ar fi cefalee severa, Febra si confuzie, mai ales daca sunt acompaniate de rigiditatea cefei, greata, voma si ameteala. Unii medici folosesc valacyclovirul pentru encefalita cu herpex simplex, chiar daca aceasta medicatie nu a fost aprobata in mod oficial pentru tratamnetul encefalitei.
Encefalitele cauzate de arbovirusuri, care sunt transmise de tantari si capuse, nu raspund la aciclovir sau alte medicatii. In loc sa se incerce omorarea virusului, medicii vor trata simptomele astfel incat pacientul sa fie confortabil iar corpul sa se vindece singur. Febra usoara poate ajuta la vindecare si nu este de obicei tratata. Aspirina nu trebuie administrata la persoane mai tinere de 20 de ani, datorita riscului de a face sindrom Reye. Convulsiile pot fi tratate cu medicatie anticonvulsivanta cum ar fi fenitoina (dilantin) sau fenobarbital. Un ventilator (aparat de respiratie artificiala) si alte masuri suportive pot fi luate pentru a ajuta pacientul care intra in coma.
Imagini






- Infectioase
- Neurologie
- Ameteli
- ANTIEPILEPTICE
- Antiinfectioase de uz sistemic
- ANTIVIRALE DE UZ SISTEMIC
- Confuzie
- Convulsii
- Delir
- Durere de cap (Cefalee)
- Febra
- Greata
- Halucinatii
- Pierderea de memorie (Amnezie)
- PREPARATE ANTIINFLAMATOARE SI ANTIREUMATICE
- Sistemul muscular-scheletic
- Sistemul nervos
- Varsaturi (voma)











buna,eu am avut fetita de 7 luni internata in reanimare cu encefalita,a facut 41,5 febra,nu mai reactiona,varsa.mi -s-a spus ca copila a avut jumatate din creier inflamat.stie careva in cat timp s-ar recupera copila complet,care sunt conditiile in care trebuie sa fie tratata acum ca e acasa si care ar putea fi consecintele.
Sansele pentru o recuperare completa scad daca apar simptome severe, cum ar fi convulsiile, sau daca tratamentul este intaziat. Encefalita acuta dureaza de obicei de la cateva zile la 2-3 saptamani, dar recuperarea poate fi lenta, necesitand saptamani sau luni pentru revenirea la functia recuperabila maxima. Acuzele obisnuite in timpul recuperarii includ dificultati de concentrare, oboseala, tremor si modificari de personalitate. Multa sanatate!
Publică un comentariu nou