Termen cautat
Categorie

Encoprezis sau tulburarea instalarii controlului sfincterului anal

GENERALITATI:

Ce este encoprezisul?

Encoprezisul este o afectiune care se manifesta prin absenta autocontrolului asupra anusului la o varsta la care, in mod obisnuit, copilul nu mai face pe el. Totusi, nu se poate vorbi de encoprezis inainte de varsta de 4-5 ani. Cei mai multi copii isi pot controla defecatia si pana la varsta de 3-4 ani sunt invatati cu toaleta. Problemele de control intestinal pot duce la murdarirea patului, ceea ce cauzeaza frustrare si manie copilului, parintilor, profesorilor si altor persoane importante din viata copilului. In plus, dificultatile sociale in cazul acestei probleme pot fi severe- adesea copilul este batjocorit de prieteni si evitat de adulti. Encoprezisul poate duce la scaderea stimei de sine la copil.
Encoprezisul este destul de frecvent, desi multe cazuri nu sunt raportate datorita sentimentelor de rusine ale copilului sau ale parintilor. Se estimeaza ca intre 1,5 si 10% dintre copii au encoprezis. Afectiunea este mai frecventa la baieti decat la fete. Tulburarea instalarii controlului defecarii este intalnita la doua categorii de copii:

  • Copiii care la varsta obisnuita au dobandit controlul adecvat al eliminarii fecalelor, dar care ocazional elimina scaunul in locuri nepermise. Se constata ca ei fac acest lucru cand sunt confruntati cu situatii evaluate ca stres psihologic, cum ar fi internarea in spital, nasterea unui alt frate, separarea de mama, inceputul scolii. In alte cazuri este vorba de o dizarmonie familiala, pedepsire fizica brutala. In toate situatiile evacuarea scaunului are loc cu sensul de protest.
  • Copiii care nu au demonstrat niciodata controlul voluntar al sfincterului anal si care evacueaza scaunul in pantaloni atat acasa cat si la scoala, pretizand ca nu sunt "avertizati" de iminenta evacuarii scaunului ca sa poata folosi la timp olita. Acest simptom este cunoscut sub numele de encoprezis si apare exclusiv din motive psihologice.

Care sunt cauzele?

Cel mai frecventa cauza a encoprezisului este constipatia cronica, inabilitatea de a elimina scaunul din intestin. Aceasta poate apare din mai multe motive, incluzand stresul, ingerarea unei cantitati insuficiente de apa (ceea ce face ca fecalele sa aiba consistenta crescuta si sa treaca mai greu prin intestin) sau o durere determinata de o leziune la nivelul anusului (orificiul de deschidere al rectului prin care se elimina scaunul).
Cand un copil este constipat, se dezvolta o masa mare de fecale care destind rectul. Aceasta intindere a rectului determina o functionare precara a terminatiilor nervoase din zona rectului si copilul nu mai simte nevoia sa mearga la toaleta sau nu mai realizeaza cand iese scaunul. Masa de fecale poate deveni compactata - prea mare sau prea dura pentru a se elimina fara durere. In final, musculatura care tine fecalele in rect nu mai face fata. Desi masa mare si dura de fecale nu poate trece, se poate scurge o cantitate de lichid pe langa masa compactata determinand murdarirea lenjeriei.
Factori care pot contribui la aparitia constipatiei:

  • dieta saraca in fibre
  • lipsa exercitiilor fizice
  • teama sau repulsia de a folosi toalete straine, cum ar fi cele publice
  • modificarea rutinei de toaleta; spre exemplu, cand copilul merge la scoala si exista un anumit program de folosire a toaletei.

Alta cauza posibila a encoprezisului o reprezinta problemele fizice legate de peristaltismul intestinal. Un copil poate dezvolta encoprezis datorita fricii sau frustrarii legate de invatarea folosirii olitei sau toaletei. Copiii cu encoprezis pot avea si alte probleme, cum sunt dificultatile de concentrare, toleranta scazuta la frustrare, hiperactivitatea si coordonarea slaba. Ocazional, problema encoprezisului incepe atunci cand are loc o schimbare stressanta in viata copilului, cum este nasterea unui frate, separarea sau divortul parintilor, probleme familiale, sau mutarea intr-o casa sau scoala noua.

Care sunt simptomele?

In plus fata de eliminarea scaunului in locuri nepotrivite, copilul cu encoprezis poate avea si alte simptome:

  • lipsa apetitului
  • dureri abdominale
  • diaree
  • mancarimi in regiunea anala datorita scaunelor diareice frecvente
  • scaderea interesului pentru activitati fizice
  • retragerea din interactiunea cu parintii si prietenii
  • Modificarea comportamentului datorat cresterii peristaltismului intestinal.

Encoprezisul se amelioreaza odata cu cresterea copilului, desi problema poate apare si dispare pe parcursul mai multor ani. Cele mai bune rezultate apar cand sunt abordate in tratament toate aspectele: educational, comportamental si emotional. Copilul poate avea accidente ocazionale pana cand musculatura intestinala isi reia tonusul si controlul asupra miscarilor intestinale.

DIAGNOSTIC:

Daca sunt prezente simptome, medicul va incepe o evaluare prin obtinerea unui istoric medical complet si o examinare fizica. Medicul poate folosi anumite teste, cum ar fi radiografiile, pentru a elimina cauze posibile ale constipatiei, cum ar fi o afectiune a intestinului. Daca nu se identifica nici o afectare fizica medicul va pune diagnosticul pe baza simptomelor prezente si a obiceiurilor de defecatie.

TRATAMENT:

Scopul tratamentului este prevenirea aparitiei constipatiei. Educarea copilului si a familiei despre aceasta afectiune este, de asemeni, o parte importanta a tratamentului.
Tratamentul incepe cu evacuarea oricaror urme de fecale ce ar putea fi compactate la nivelul colonului (intestinul gros). Urmatorul pas este incercarea de a mentine continutul intestinal moale si usor de eliminat. In cele mai multe cazuri, acest lucru poate fi obtinut prin modificarea dietei copilului, programarea de momente de-a lungul zilei in care copilul sa folosesca toaleta, incurajarea si rasplatirea schimbarilor in bine ale obiceiurilor de folosire a toaletei. In cazurile mai severe, medicul poate recomanda folosirea de laxative pentru a reduce constipatia. Psihoterapia (o forma de consiliere) poate fi folosita pentru a ajuta copilul sa treaca peste rusine, vinovatie sau stima de sine scazuta asociate cu aceasta tulburare.
Daca nu sunt gasite cauze fizice si problemele continua urmatorul pas este evaluarea copilului de catre psihiatru/ psiholog/ psihoterapeut. Psihoterapeutul sau psihiatrul vor trece in revista rezultatele evaluarilor medicale si astfel pot decide ce probleme emotionale contribuie la encoprezis.
Encoprezisul poate fi tratat printr-o combinatie de metode educationale, psihoterapeutice si comportamentale. Cei mai multi copii cu encoprezis pot fi ajutati, dar progresul poate fi lent si psihoterapia poate fi de durata. Tratamentul cat mai timpuriu al encoprezisului poate impiedica si reduce suferinta sociala si emotionala a copilului si familiei.

Comentarii

Va recomand sa va adresati unui psihiatru/ psiholog/ psihoterapeut. Encoprezisul poate fi tratat printr-o combinatie de metode educationale, psihoterapeutice si comportamentale. Cei mai multi copii cu encoprezis pot fi ajutati, dar progresul poate fi lent si psihoterapia poate fi de durata. Tratamentul cat mai timpuriu al encoprezisului poate impiedica si reduce suferinta sociala si emotionala a copilului si familiei. Multa sanatate!

buna seara. am si eu o problema cu baietelul meu de 4 ani care sufera de encoprezis. vreau si eu sa stiu daca se trateaza aceasta boala si cat timp dureaza? noi avem aceasta problema de 6 luni si parca tot mai rau e.are si tratament cu depakine din cauza unor probleme cu convulsii in trecut fiiind diagnosticat cu criza hemicorp stang. va rog ajutati-ma cu un sfat. doctorita i-a prescris si medicament pt depresie si nu s-a schimbat nimic

Va recomand sa va adresati unui psihiatru/ psiholog/ psihoterapeut. Encoprezisul poate fi tratat printr-o combinatie de metode educationale, psihoterapeutice si comportamentale. Cei mai multi copii cu encoprezis pot fi ajutati, dar progresul poate fi lent si psihoterapia poate fi de durata. Tratamentul cat mai timpuriu al encoprezisului poate impiedica si reduce suferinta sociala si emotionala a copilului si familiei. Multa sanatate!

Va recomand sa va adresati unui psihiatru/ psiholog/ psihoterapeut. Encoprezisul poate fi tratat printr-o combinatie de metode educationale, psihoterapeutice si comportamentale. Cei mai multi copii cu encoprezis pot fi ajutati, dar progresul poate fi lent si psihoterapia poate fi de durata. Tratamentul cat mai timpuriu al encoprezisului poate impiedica si reduce suferinta sociala si emotionala a copilului si familiei. Multa sanatate!

Nu am inteles exact, dar cred ca in cazul copilului dumneavoastra nu este vorba despre encoprezis real , ci doar o manifestare specifica crizelor convulsive in care pacientul pierde materiile fecale in timpul convulsiei; deci tratamentul ar trebui sa fie axat pe tratamentul convulsiilor. Multa sanatate!

Nu am inteles exact, dar cred ca in cazul copilului dumneavoastra nu este vorba despre encoprezis real , ci doar o manifestare specifica crizelor convulsive in care pacientul pierde materiile fecale in timpul convulsiei; deci tratamentul ar trebui sa fie axat pe tratamentul convulsiilor. Multa sanatate!

Nu am inteles exact, dar cred ca in cazul copilului dumneavoastra nu este vorba despre encoprezis real , ci doar o manifestare specifica crizelor convulsive in care pacientul pierde materiile fecale in timpul convulsiei; deci tratamentul ar trebui sa fie axat pe tratamentul convulsiilor. Multa sanatate!

Sunt asistent maternal si am in ingrijire o fetita in varsta de aproape 9 ani. Este la mine de la varsta de 1an si 9 luni. Are enurezis si face tratament cu minirin de o luna, a mai facut tratamente cu Noni (dr. Ionut Moraru). De aproximativ doua luni face , foarte rar, ziua, scaun in haine. Ea spune ca nu "simte" ca are nevoie la toaleta.Provine din mama diagnosticata oligofrenica si bunici cu debilitate mintala.Este posibil la aceasta varsta sa apara probleme si ce am de facut? Este o fetita isteata, care nu creaza in general probleme, uneori are crize de ras fara motiv .Va multumesc.

 

 

In primul rand este important daca problemele cu scaunul au aparut acum sau nu. Copiii care au dobandit controlul adecvat al eliminarii fecalelor, dar care ocazional elimina scaunul in locuri nepermise se considera ca fac acest lucru cand sunt confruntati cu situatii evaluate ca stres psihologic ( ar trebui sa discutati cu un psiholog). Totusi trebuie tinut cont ca principala cauza a encoprezisului este constipatia. Ar trebui sa va adresati un medic. Daca nu sunt gasite cauze fizice si problemele continua urmatorul pas este evaluarea copilului de catre psihiatru sau psiholog. Multa sanatate!

In primul rand este important daca problemele cu scaunul au aparut acum sau nu. Copiii care au dobandit controlul adecvat al eliminarii fecalelor, dar care ocazional elimina scaunul in locuri nepermise se considera ca fac acest lucru cand sunt confruntati cu situatii evaluate ca stres psihologic ( ar trebui sa discutati cu un psiholog). Totusi trebuie tinut cont ca principala cauza a encoprezisului este constipatia. Ar trebui sa va adresati un medic. Daca nu sunt gasite cauze fizice si problemele continua urmatorul pas este evaluarea copilului de catre psihiatru sau psiholog. Multa sanatate!

In primul rand este important daca problemele cu scaunul au aparut acum sau nu. Copiii care au dobandit controlul adecvat al eliminarii fecalelor, dar care ocazional elimina scaunul in locuri nepermise se considera ca fac acest lucru cand sunt confruntati cu situatii evaluate ca stres psihologic ( ar trebui sa discutati cu un psiholog). Totusi trebuie tinut cont ca principala cauza a encoprezisului este constipatia. Ar trebui sa va adresati un medic. Daca nu sunt gasite cauze fizice si problemele continua urmatorul pas este evaluarea copilului de catre psihiatru sau psiholog. Multa sanatate!

Buna ziua! Sunt o mamica disperata. Copilul meu sufera de acelasi lucru. Va rog sa ma sfatuiti intr-un fel! Am mers la psiholog, apoi la pediatru si mi-au spus ca o sa isi revina. De cateva luni ii fac zilnic clisma si asa mai evitam putin. As vrea sa stiu daca este un tratament pentru asa ceva. Mentionez ca ne confruntam cu situatia asta de cativa ani: mai precis 3 in urma unui soc cand sotul meu a decedat. VA MULTUMESC SI SPER SA IMI CITEASCA MESAJUL CINEVA CARE ESTE IN TEMA!

buna seara. am si eu o problema cu baietelul meu de 4 ani care sufera de encoprezis. vreau si eu sa stiu daca se trateaza aceasta boala si cat timp dureaza? noi avem aceasta problema de 6 luni si parca tot mai rau e.are si tratament cu depakine din cauza unor probleme cu convulsii in trecut fiiind diagnosticat cu criza hemicorp stang. va rog ajutati-ma cu un sfat. doctorita i-a prescris si medicament pt depresie si nu s-a schimbat nimic

Sunt asistent maternal si am in ingrijire o fetita in varsta de aproape 9 ani. Este la mine de la varsta de 1an si 9 luni. Are enurezis si face tratament cu minirin de o luna, a mai facut tratamente cu Noni (dr. Ionut Moraru). De aproximativ doua luni face , foarte rar, ziua, scaun in haine. Ea spune ca nu "simte" ca are nevoie la toaleta.Provine din mama diagnosticata oligofrenica si bunici cu debilitate mintala.Este posibil la aceasta varsta sa apara probleme si ce am de facut? Este o fetita isteata, care nu creaza in general probleme, uneori are crize de ras fara motiv .Va multumesc.

 

 

Buna ziua! Sunt o mamica disperata. Copilul meu sufera de acelasi lucru. Va rog sa ma sfatuiti intr-un fel! Am mers la psiholog, apoi la pediatru si mi-au spus ca o sa isi revina. De cateva luni ii fac zilnic clisma si asa mai evitam putin. As vrea sa stiu daca este un tratament pentru asa ceva. Mentionez ca ne confruntam cu situatia asta de cativa ani: mai precis 3 in urma unui soc cand sotul meu a decedat. VA MULTUMESC SI SPER SA IMI CITEASCA MESAJUL CINEVA CARE ESTE IN TEMA!

buna seara. am si eu o problema cu baietelul meu de 4 ani care sufera de encoprezis. vreau si eu sa stiu daca se trateaza aceasta boala si cat timp dureaza? noi avem aceasta problema de 6 luni si parca tot mai rau e.are si tratament cu depakine din cauza unor probleme cu convulsii in trecut fiiind diagnosticat cu criza hemicorp stang. va rog ajutati-ma cu un sfat. doctorita i-a prescris si medicament pt depresie si nu s-a schimbat nimic

Sunt asistent maternal si am in ingrijire o fetita in varsta de aproape 9 ani. Este la mine de la varsta de 1an si 9 luni. Are enurezis si face tratament cu minirin de o luna, a mai facut tratamente cu Noni (dr. Ionut Moraru). De aproximativ doua luni face , foarte rar, ziua, scaun in haine. Ea spune ca nu "simte" ca are nevoie la toaleta.Provine din mama diagnosticata oligofrenica si bunici cu debilitate mintala.Este posibil la aceasta varsta sa apara probleme si ce am de facut? Este o fetita isteata, care nu creaza in general probleme, uneori are crize de ras fara motiv .Va multumesc.

 

 

Buna ziua! Sunt o mamica disperata. Copilul meu sufera de acelasi lucru. Va rog sa ma sfatuiti intr-un fel! Am mers la psiholog, apoi la pediatru si mi-au spus ca o sa isi revina. De cateva luni ii fac zilnic clisma si asa mai evitam putin. As vrea sa stiu daca este un tratament pentru asa ceva. Mentionez ca ne confruntam cu situatia asta de cativa ani: mai precis 3 in urma unui soc cand sotul meu a decedat. VA MULTUMESC SI SPER SA IMI CITEASCA MESAJUL CINEVA CARE ESTE IN TEMA!

Adaugă comentariu nou