Esti aici:Boli / Afectiuni / Fisura anala


Fisura anala


Generalitati

Ce este fisura anala?
Fisura anala este o ulceratie triunghiulara sau ovala care apare la nivelul anusului ( orificiul prin care materiile fecale trece sunt eliminate).
Fisurile sunt o afectiune frecventa a anusului si a canalului anal si sunt responsabile de 6-15% din consulturile chirurgicale colorectale. Acestea afecteaza barbatii si femeile in mod egal, atat la tineri cat si la persoanele in varsta. Fisura anala este cea mai frecventa cauza de rectoragie (sangerare rectala) la copii.

Care sunt cauzele fisurii anale?
Fisurile anale sunt datorate unui traumatism la nivelul anusului si canalului anal. Cauza traumatismului este ,de obicei, eliminarea scaunului, iar majoritatea pacientilor coreleaza debutul durerii cu perioada defecarii. Fisura anala poate fi cauzata de constipatie sau episoade repetate de diaree. Ocazional, inserarea unui termometru rectal, clisme, endoscop sau sonda de ecografie (pentru examinarea prostatei) poate duce la un traumatism suficient pentru a produce o fisura anala. In timpul nasterii naturale, traumatismul la nivelul perineului (zona dintre vagin si anus) pot provoca o fisura anala.
Localizarea cea mai frecventa pentru o fisura anala atat la barbati cat si la femei (90% din fisuri) este pe linia mediana la nivelul comisurii posterioare a canalului anal. Fisurile sunt mai frecvent localizate posterior din cauza configurarii musculaturii din jurul anusului. Acest complex muscular este reprezentat de sfincterele anale extern si intern. Sfincterele au forma ovala si sunt mai slabe posterior, astfel atunci cand apare o fisura anala cel mai probabil aceasta este localizata posterior. La femei datorita prezentei in fata canalului anal a vaginului, exista de asemenea o zona slaba in partea anterioara a canalului anal. Din acest motiv, 10% din fisurile anale la femei sunt anterioare, in timp ce doar 1% din fisurile anale la barbati sunt anterioare.
Atunci cand apar fisuri anale in alte localizari decat linia mediana (posterior sau anterior), ar trebui sa se ridice suspiciunea unei alte etiologii decat traumatismul. Alte cauze ale fisurilor anale sunt: cancerul, boala Crohn, leucemie, boli infectioase, inclusiv tuberculoza, infectii virale (citomegalovirus sau herpes), sifilis, gonoreea, chlamydia si virusul imunodeficientei umane (HIV). Dintre pacientii cu boala Crohn , 4% au o fisura anala ca prima manifestare a bolii Crohn.

Cum apar fisurile anale?
S-a constatat ca la pacientii cu fisuri anale, muschii din jurul canalului anal se contracta prea puternic ( spasme musculare), generand astfel o presiune in canalul anal care este anormal de mare. Cei doua muschii care inconjoara canalul anal sunt sfincterul anal extern si sfincterul anal intern. Sfincterul anal extern este un muschi striat controlat voluntar, adica poate fi controlat constient. Pe de alta parte, sfincterul anal intern este un muschi neted, care este nu poate fi controlat. Atunci cand o fisura anala este prezenta, sfincterului anal intern este in spasm muscular(ramane sub stres sau in tensiune tot timpul). Se considera ca presiunea crescuta din canalul anal si  contractia permanenta a  sfincterului anal intern trage de marginile fisurii si previne vindecarea acesteia.
Fluxul de sange la nivelul canalului anal si a anusului, de asemenea, joaca un rol in aparitia fisurilor anale. Studiile au constatat ca ,la 85% din persoane, partea posterioara a canalului anal (locul unde apar cele mai multe fisuri) primeste mai putin sange decat alte parti ale canalului anal. Studiile ecografie au aratat ca fluxul de sange la nivelul canalului anal posterior este mai putin de jumatate din fluxul de sange din alte parti ale canalului anal. Acest flux relativ scazut de sange poate fi un factor in aparitia fisurile anale. De asemenea, este posibil ca cresterea presiunii din interiorul canalului anal, datorita spasmului sfincterului anal intern, sa comprime vasele de sange ale canalului anal si sa reduca si mai mult fluxul de sange.

Care sunt simptomele fisurii anale?
Pacientii cu fisuri anale aproape intotdeauna acuza dureri anale care se agraveaza in timpul defecatiei (in sensul ca incepe in timpul defecatiei cu senzatie de arsura, mai mult sau mai putin vie; dupa defecatie urmeaza o perioada de liniste de cateva minute, apoi durerea reapare cu o intensitate sporita, uneori paroxistica). Durerea dupa defecatie poate fi de scurta sau lunga durata (in medie 15-30 minute); cu toate acestea, durerea dispare de obicei intre scaune. Durerea poate fi atat de puternica, incat pacientii refuza sa elimine scaunului, ceea ce duce la constipatie care determina traumatisme suplimentare si agraveaza fisura.
Durere poate afecta mictiunea provocand disconfort la urinare (disurie), urinare frecventa sau incapacitatea de a urina. Sangerarea in cantitati mici, mancarime (prurit anal), precum si eliminarea unei secretii urat mirositoare pot apare ca urmare a eliminarii de puroi din fisura. Trebuie mentionat doctorului daca exista asemenea sangerari in timpul defecatiei. Sangele combinat cu scaunul este de obicei un semn al altei maladii, posibil o boala inflamatoare a intestinului sau cancerul colorectal.

Diagnostic

Examenul clinic
Istoricul medical (anamneza) sugereaza de obicei prezenta fisurii anala si inspectia regiunii anale confirma prezenta acestei. Pentru a pune in evidenta fisura se recomanda ca bolnavul sa execute un efort mic de defecatie in timp ce examinatorul indeparteaza pliurile mucoase ale marginii anusului. Daca indepartarea marginilor anusului nu evidentiaza prezenta fisurii, poate fi necasara o examinare mai atenta dupa aplicarea unui anestezic local. Un tampon de bumbac este introdus la nivelul anusului pentru a localiza sursa durerii.
Tuseul rectal (sub anestezie) cu eversiunea mucoasei anale precizeaza existenta ulceratiei, dimensiunile sale si eventualele leziuni asociate. Pentru tuseul rectal medicul va folosi o manusa chirurgicala nesterila, de unica folosinta iar index-ul va fi lubrefiat pentru ca manevra sa fie cat mai putin suparatoare.
O fisura anala acuta are aspect liniar, este superficiala situata cel mai frecvent in partea posterioara a canalului anal. Fisura anala cronica (veche) apare sub forma unei ulceratii (rupturi) profunde, in forma triunghiulara sau ovalara. Spre partea externa a canalului anal poate apare o proeminenta tegumentara numita impropriu “hemoroid santinela”, iar pe partea interna o alta proemineta numita papila anala hipertrofica.

Anuscopia
Aceasta examinare inseamna folosirea unui instrument ca un tub subtire si scurt si dotat cu iluminatie pentru a analiza canalul anal.

Sigmoidoscopia si colonoscopia
Daca este prezenta sangerarea rectala, o evaluare endoscopica folosind un tub rigid sau flexibil este necesara pentru a exclude posibilitatea unei boli mai grave a anusului si rectului. Sigmoidoscopia care examineaza partea distala a colonului se recomanda pacientilor mai tineri de 50 de ani care au fisura anale tipice (localizate posterior sau anterior). La pacientii cu istoric familial de cancer de colon sau cu varsta mai mare de 50 de ani (si, prin urmare, un risc mai mare pentru cancerul de colon), se recomanda o  colonoscopie care examineaza intregul colon. Fisurile anale atipice (localizate lateral) care sugereaza prezenta altor boli,  necesita investigatii suplimentare, inclusiv  colonoscopie, gastroscopie, explorari radiologice si analize de sange.

Tratament

In fisurile acute tratamentul medicamentos este util la majoritatea pacientilor. Tratamentul initial presupune utilizarea de laxative si un aport crescut de fibre. In plus pacientii sunt sfatuiti sa evite produsele alimentare care nu poate fi bine digerate (de exemplu, nuci, popcorn, chips-uri, etc) si cresterea aportului de lichide. Baile de sezut (in apa calduta) timp de 20 de minute sunt recomandate, in special dupa eliminarea scaunului avand ca efect relaxarea spasmului muscular, cresterea fluxului de sange la nivelul anusului si curatarea regiunii anale.

Tratamentul medicamentos
•    Anestezice si steroizi. Anestezicele (de exemplu, xylocaina, lidocaina, tetracaina, etc) aplicate local sunt recomandate in special inainte de defecare pentru a reduce durerea. De multe ori, o cantitate mica de steroid este combinata in crema de anestezic pentru a reduce inflamatia. Utilizarea de steroizi ar trebui sa fie limitata la 2 saptamani, deoarece utilizarea prelungita duce la subtierea (atrofia) pielii, ceea ce o face mai sensibila la traumatisme.
•    Nitroglicerina. O crema cu nitroglicerina 0,2% poate relaxa muschiul intern anal (sfincterul) si permite fisurii sa se vindece. O cantitate de crema de marimea unei boabe de mazare este masata in interiorul fisurii si in zona din jur. Nu trebuie folosita o cantitate mare odata, deoarece acest medicament poate cauza dureri de cap, ameteli sau stari de lesin din cauza hipotensiunii pe care o poate cauza.
•    Blocante ale canalelor de calciu. Ca si in cazul nitroglicerinei, unguentele pe baza de blocanti ai canalelor de calciu (de exemplu, nifedipina sau diltiazem) relaxeaza muschii sfincterului anal intern. De asemenea, blocantii canalelor de calciu determina dilatarea vaselor de sange din regiunea anala cu cresterea fluxului de sange. Nifedipina unguent (2%) se aplica in mod similar cu nitroglicerina unguent, dar produce mai putine efecte secundare. Cu toate ca vindecarea fisurilor cronice a fost raportata la pana la 67% dintre pacientii tratati cu blocante ale canalelor de calciu, acestea sunt mai eficiente in cazurile de fisuri acute.
•    Toxina botulinica. Toxina botulinica (Botox) relaxeaza (de fapt paralizeaza) muschii prin impiedicarea eliberarii de acetilcolina din nervii care controleaza contractiile musculare. Ea a fost folosita cu succes pentru a trata o varietate de tulburari in care exista spasm al muschilor, inclusiv fisurile anale. Efectul secundar principal al toxinei botulinice este slabiciunea sfincterelor anale cu diferite grade de incontinenta (scurgerea materiilor fecale), care de obicei este tranzitorie.

Tratamentul chirurgical
Sfincterotomia interna laterala este principala tehnica chirurgicala folosita pentru tratamentul fisurilor anale.Medicul face o incizie mica in sfincterul intern anal ca sa reduca presiunea anala de repaus. Dupa operatie, 30% dintre persoane pot avea dureri, sangerari sau incapacitatea de a controla gazele (incontinenta pentru gaze) mai putin de 10% dintre persoane au complicatii de lunga durata.
Este important de inteles ca, chiar si cu operatie, fisura anala trebuie sa se vindece singura. O sfincterotomie inseamna incizia muschilor sfincterieni si nu inchiderea fisurii.
In anumite cazuri riscul pentru producerea incontinentei postoperatorii este prea mare pentru a justifica o sfincterotomie interna laterala. Aceasta este valabila pentru femeile care dezvolta o fisura in timpul nasterii, deoarece, in mod tipic, ele nu au o tensiune de repaus ridicata in spincterul intern. In acest caz este necesara o anumita procedura numita suturarea de lambouri tisulare care poate fi facuta in locul sfincterotomiei. In aceasta procedura, marginile fisurii sunt inlaturate si tesuturile sanatoase restante sunt cusute pentru a inchide fisura.
Folosind o procedura mai putin obisnuita, medicul poate intinde anusul (dilatatie anala) in timp ce persoana este sub anestezie. Scopul este acela de a intinde fibrele muschiilor ca sa opreasca spasmele si cicatrizarea defectoasa provocate de fisura. Oricum, este dificil sa se controleze masura intinderii iar riscul de incontinenta este mare. Majoritatea doctorilor sugereaza ca dilatatia anala sa fie abandonata ca tratament pentru fisura anala.

Imagini

fisura anala 1.jpgfisura anala 2.jpg

NOTA: Inainte de a adauga comentariul te rugam sa mai petreci 20 de secunde revizuindu-l. Din dorinta de a avea o comunitate cat mai utila si cat mai placuta te rugam ca raspunsurile tale sa respecte 2 reguli minimale:
  • - o exprimare corecta gramatical (toate propozitiile incep cu litere mari si se termina cu semne de punctuatie, fara prescurtari de tipul "nush", "acm", "adik" si fara dezacorduri flagrante).
  • - sa lasam obscenitatile pentru cei mai putin inteligenti.
Multumim!
echipa i-medic.ro

Opţiuni de afişare a comentariilor

Alege modalitatea preferată de afişare a comentariilor şi apasă "Salvare opţiuni" pentru a activa modificările propuse.

Simt durere la începutul eliminării scaunului care e mai tare şi simt ceva acolo la anus daca mă palpez,am folosit ungunte:hemorzon şi ultraproct dar nu mi-au rezolvat problema.

Vă rog să-mi spuneţi ce să folosesc pentru a scăpa de durere.Vă mulţumesc anticipat.

 

"Sa ma fi diagnosticat oare gresit?" - in sensul ca am sangerari practic la fiecare scaun, si poate acestea au un alt motiv...

Am fost diagnosticata cu fisura anala, dar nu simt absolut nici o durere, niciodata. E posibil asa ceva? Mentionez ca la consultatie medicul in timp ce apasa pe fisura zicea "iata aici trebuie sa doara", eu insa nu simteam nimic. Fisura la mine e foarte veche. Sa ma fi diagnosticat oare gresit?

Simptomul cel mai important in fisura anala este durerea. Fisurile anale atipice (nedureroase) pot fi cauzate de boli grave si necesita investigatii suplimentare, cum ar fi biopsii, examen rectosigmoidoscopic sau colonoscopic. Multa sanatate!

Simt o durere deranjanta in zona anusului,iar in imediata apropiere la 2-3 milimetri sa creat o basica care se sparge des,am fost la farmacie iam povestit farmacistei cum sta treaba si mia recomandat sa aplic pe basica si chiar pe anus..."SUDOCREM"  Acum nu stiu cu ce ma confrunt"fisuri anale" sau "hemoroizi"  Va multumesc

Sudocream este o crema impotriva eruptiilor, iritatiilor, urticariilor provocate de scutece la bebelusi. Sudocrem poate fi folosit pentru: taieturi si excoriatii, arsuri minore sau arsuri solare, dermatita de incontinenta, escare.
Fisura anala este o ruptura in mucoasa care captuseste rectul inferior (anus), deci nu poate fi vorba de fisura anala in cazul dvs. Hemoroizii sunt dilatatiile venelor situate la nivelul canalului anal si rectului inferior care se pot rupe ceea ce duce la sangerare rectala, mancarime si discomfort.
Multa sanatate!

Am vazut sange proaspat in scaun. Nu am dureri anale. Singura data cand am simtit un discomfort de acest tip a fost acum cateva luni, insa nu s-a manifestat nicio rectoragie. Rectoragia nu e abundenta si apare doar la scaoun sau doar daca tapetez mai intens zona...

Insa, am o durere constanta a colonolui, aproape zilnica, de intensitate foarte mare si de durata foarte scurta, maximum doua minute.

Maine voi face o rectoragie. Insa pe mine ma sperie gandul de cancer colonorectal sau anal. Credeti ca e posibil?

Cred ca va referiti la rectoscopie ( examen care permite explorarea vizuala a peretilor rectului ). Pentru a exclude prezenta cancerului se face aceasta rectoscopie. Multa sanatate!

Buna ! Am si eu o intrebare: simt durere (mai degraba o intepatura) la eliminarea scaunului si am sangerari in timpul defecatiei. In rest nu exista dureri sau mancarimi. Care ar putea fi problema ?

Adresati-va unui medic gastro-enterolog pentru stabilirea corecta a diagnosticului si a tratamentului. Sangele care apare amestecat cu scaun, in cantitati variabile, in mod repetat, trebuie obligatoriu sa atraga atentia bolnavului sa se adreseze medicului pentru investigarea completa a acestei hemoragii. Dintre cauzele posibile hemoroizi (aparitia sangelui rosu aprins la sfarsitul scaunului), de tumori benigne sau maligne ale rectului sau ale colonului sigmoid, de mici hernii ale mucoasei colonice (diverticuloza colica), de inflamatii ale colonului (rectocolita hemoragica),etc. Multa sanatate!

Publică un comentariu nou

Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public.
CAPTCHA
Aceasta intrebare are rolul de a preveni spam-ul.
Image CAPTCHA
Introduceti caracterele exact in forma in care apar in imagine.