Gripa

Generalitati

Ce este gripa?
Gripa este o boala respiratorie acuta, determinata de virusuri. Ea poate fi usor confundata cu alte tipuri de infectii virale respiratorii. Dar gripa spre deosebire de celelalte viroze respiratorii, este insotita frecvent de Febra 39-40°C, dureri musculare, dureri de cap intense, oboseala, dureri la nivelul globilor oculari (caracteristice pentru gripa), catar nazal (cu senzatie de nas infundat) Tuse uscata, inapetenta (lipsa poftei de mancare), greata, varsaturi, chiar diaree.

Complicatii
Suprainfectiile cu bacterii sunt complicatiile cele mai frecvente ale gripei si se produc ca urmare a afectarii epiteliului tractului respirator, care nu isi mai poate indeplini functia de aparare.
Dintre suprainfectiile bacteriene, cea mai intalnita complicatie este pneumonia, produsa de Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae sau Staphylococcus aureus si se intalneste mai ales la bolnavii care sufera de afectiuni cronice cardiace sau pulmonare.
Alte infectii bacteriene secundare care apar frecvent o data cu gripa sunt: rinita, sinuzita, bronsita, otita (intalnite in special la copii).
O complicatie cauzata de tratament este Sindromul Reye. Se intalneste la copii cu gripa A tratati cu aspirina (acid acetilsalicilic). Consta in encefalopatie asociata cu degenerescenta hepatica si are evolutie letala in 10-40% din cazuri.
Dupa gripa se observa deseori agravarea afectiunilor cronice, cum sunt: astmul bronsic si bronsita cronica, afectiunile cardiovasculare, afectiuni renale si altele.
Complicatiile la nivelul sistemului cardiovascular sunt intalnite mai des la persoanele in varsta, care pot dezvolta miocardite si pericardite.
Dupa gripa de tipul B se pot dezvolta complicatii musculare sub forma de miozite si alte afectiuni musculare. Astfel de complicatii apar mai frecvent la copii.
Gripa poate avea complicatii neurologice: meningita, encefalita, mielita.

Diagnostic

Ca urmare a asemanarilor de simptomatologie intre gripa si virozele respiratorii, diagnosticul in perioada dintre epidemii se poate pune numai pe baza unor investigatii speciale de laborator pentru a confirma prezenta virusului gripal. In perioada de epidemie, sunt suficiente argumentele epidemiologice.

Tratament

In cazul formelor usoare de gripa se recomanda tratament pentru ameliorarea simptomelor:
• antialgice si antipiretice
• antitusive
• expectorante
• decongestionante nazale
Masuri igienico-dietetice:
• Odihna la pat, in mod special pe timpul febrei;
• Evitarea fumatului activ si pasiv;
• Lichide multe (apa sau sucuri de fructe) pentru fluidizarea mucozitatilor. De asemenea ele sint foarte importante pentru rehidratare, mai ales in cazul febrei;
• Ceaiuri calde cu lamiie si miere, supa calda de pui;
• Fara consum de alcool;
• Gargara cu apa calduta, sarata, de citeva ori pe zi pentru rosu in git;
• Bomboane mentolate pentru Tuse (ex. Halls);
• Pentru copiii care inca nu-si pot sufla nasul, folosirea unei pompite pentru indepartarea mucozitatilor nazale;
• Solutie salina pentru indepartarea mai usoara a mucozitatilor (0.65% gr. sare).

Profilaxie
Principala metoda de profilaxie impotriva numeroaselor boli infectioase (inclusiv gripa) este imunizarea activa - vaccinarea.
Prin vaccinare, in organism se introduc antigene virale care nu pot produce imbolnavirea, dar stimuleaza producerea de anticorpi.
Virusul continut in vaccin poate fi viu atenuat, inactivat sau doar fragmente ale acestuia.
Vaccinarea imita infectia virala (fara a imbolnavi) pentru a provoca sistemul imunitar in lupta cu infectia atunci cand virusul gripal invadeaza tractul respirator. Vaccinul aduce tractul respirator din stadiul naiv in stare imuna, protejand organismul ca si cand ar fi experimentat boala.
Vaccinarea este cea mai eficienta metoda de profilaxie impotriva infectiei cu virusul gripal si a complicatiilor asociate gripei.
Vaccinarea este recomandata tuturor persoanelor cu varsta peste 6 luni.
Exista insa categorii carora, din cauza starii de sanatate sau a altor conditii, vaccinarea le este indicata cu prioritate:
• toate persoanele in varsta de peste 65 de ani, indiferent de existenta sau absenta bolilor cronice
• persoane cu boli cardiovasculare sau pulmonare cronice
• persoane cu boli respiratorii cronice
• persoane cu boli metabolice cronice (de exemplu diabet)
• persoane cu imunosupresie datorita bolii sau tratamentului
• femei gravide care in sezonul de gripa se afla in/peste saptamana 14 de sarcina.
• personalul medical si alte tipuri de personal din spitale si policlinici, institutii de ingrijire
• membrii de familie ai bolnavilor din grupele cu risc crescut

Contraindicatii
• reactii alergice serioase la administrarea anterioara de vaccinuri
• alergie la una din componentele vaccinului (de exemplu ovalbumina)
• boala acuta, febra.
In cazul vaccinurilor cu virusuri atenuate, contraindicatiile sunt mai numeroase, incluzand:
• afectiuni acute
• alergie la ou (ovalbumina)
• astm bronsic
• afectiuni ale sistemului nervos
• afectiuni cronice pulmonare si ale cailor respiratorii superioare
• insuficienta cardiovasculara
• afectiuni renale
• afectiuni ale sistemului endocrin
• afectiuni sangvine
• sarcina

Reactii adverse la administrarea vaccinului antigripal
Reactii locale cum ar fi durerea, eritemul, edemul, mancarimea sunt cel mai frecvent intalnite, fiind o reactie a organismului la componentele vaccinului sau ca rezultat al traumei produse de ac. Sunt fenomene de scurta durata (1÷2 zile).

Reactii sistemice: febra, dureri de cap, transpiratie, frisoane, mialgii, varsaturi apar ca urmare a producerii unei cantitati crescute de interferon. Se intalnesc la mai putin de 1% din cazuri. De obicei apar la 6÷12 ore de la vaccinare si dureaza maxim 2 zile.

Imagini