Termen cautat
Categorie

Hipertensiunea arteriala

GENERALITATI:

Ce este hipertensiunea arteriala

Arterele sunt vasele care transporta sangele de la inima spre tot corpul. Tensiunea arteriala reprezinta o masurare a presiunii exercitate de sange asupra peretelui interior al arterelor. Cu toate ca un anumit nivel de presiune este necesara pentru ca sangele sa circule prin intreg organismul, in cazul in care aceasta presiune creste prea mult se spune ca persoana sufera de hipertensiune arteriala.

Fiecare bataie a inimii declanseaza o unda de presiune care circula prin fluxul sanguin. Cifra mai mare (tensiunea arteriala sistolica) reprezinta varful undei de presiune, iar valoare mai mica (tensiunea arteriala diastolica) este minimul undei de presiune. Tensiunea arteriala reprezinta masurarea atat a tensiunii arteriale sistolice, cat si a celei diastolice. Valorile sunt exprimate in milimetri coloana de mercur (mmHg).

O persoana este considerata hipertensiva atunci cand tensiunea arteriala sistolica este mai mare de 140 mmHg sau tensiunea arteriala diastolica este mai mare de 90 mmHg.
Tensiunea arteriala care ramane constant mai mare de 140/90 mm Hg este considerata hipertensiune arteriala, dar daca persoana este diabetica, o valoare mai mare de 130/80 mmHg este considerat hipertensiune arteriala (la persoanele cu diabet zaharat valoarea normala a tensiunii arteriale este sub 120/80 mm Hg).

Hipertensiunea arteriala este un factor major de risc pentru bolile cardiace, accidentul vascular cerebral si insuficienta renala. Se estimeaza ca 25% din barbati si 18% din femei sunt hipertensive. Majoritatea persoanelor cu hipertensiune nu stiu ca au aceasta afectiune. Dintre cei care stiu ca sufera de hipertensiune arteriala mai putin de o treime primesc tratamentul adecvat pentru controlul tensiunii arteriale.

Care sunt stadiile hipertensiunii arteriale

Stadiul I de hipertensiune: tensiunea arteriala sistolica intre 140-159 mmHg sau o tensiune arteriala diastolica intre 90-99 mmHg.
Stadiul II de hipertensiune: tensiunea arteriala sistolica intre 160-179 mmHg sau o tensiune arteriala diastolica intre 100-109 mmHg.
Stadiul III de hipertensiune: cea mai severa hipertensiune, care include o tensiune sistolica de 180 mmHg sau mai mare sau o tensiune diastolica mai mare de 110 mmHg.

Care sunt cauzele hipertensiunii arteriale

Hipertensiunea arteriala esentiala

In 95% din cazuri, cauza hipertensiunii arteriale ramane necunoscuta; aceasta se numeste hipertensiune arteriala esentiala sau idiopatica. Frecvent persoanele care sufera de hipertensiune arteriala esentiala au alte persoane din familie care prezinta aceeasi afectiune. In cazul hipertensiunii arteriale esentiale tratamentul va avea ca scop tratarea simptomelor si reducerea tensiunii arteriale.

Hipertensiunea arteriala esentiala este adesea asociata cu alte boli cardiovasculare, cum ar fi ateroscleroza (boala caracterizata prin ingrosarea si indurarea peretelui arterial datorita depunerii placilor de colesterol, cu reducerea progresiva a lumenului, astfel artere nu se dilata corespunzator si presiunea in artere creste).

Varsta este un alt factor de risc asociat hipertensiunii arteriale. Odata cu inaintarea in varsta arterele devin mai putin flexibile si este posibil ca valorile tensiunii arteriale sa fie mai mari decat cele normale. 75% dintre pacientii hipertensivi au peste 60 de ani. Un stil de viata sedentar, un regim alimentar prea bogat, obezitatea, diabetul zaharat, fumatul asociate cu hipertensiunea arteriala contribuie la aparitia bolilor cardiovasculare si a complicatiilor lor inerente.

Cu toate ca nu se cunoaste cauza hipertensiunii arteriale esentiale, au fost propuse o serie de mecanisme:
- Vasoconstrictie (scaderea diametrului arterei) care poate determina o scadere a vascularizatiei la nivelul rinichilor, care ar duce la o crestere a secretiei in sange a unei substante numita renina, care, in combinatie cu o alta substanta produsa in ficat ( angiotensiogen), formeaza angiotensina, care este cauza hipertensiunii arteriale.
- Dezechilibru in secretia de prostaglandine, care joaca un rol in medierea activitatii celulelor si in numeroase procese (cum ar fi contractia uterului, secretiile gastrice, fluxul de sange la nivel cerebral, mobilitatea tractului digestiv,etc).

Hipertensiunea arteriala secundara

In hipertensiunea secundara tensiunea crescuta a sangelui reprezinta o consecinta a anormalitatii unui organ sau sistem al organismului cum ar fi:
- Cauzele renale
-glomerulonefrita: orice boala renala caracterizata printr-o atingere a glomerulilor (unitatile filtrante ale rinichiului)
-glomerulopatia din diabetul zaharat
-nefrita interstitiala din cadrul unor boli metabolice: guta, hipercalcemie (cresterea nivelului de calciu din sange, frecvent ca o manifestare a hiperparatiroidismului)
-rinichi polichistic: o boala caracterizata prin aparitia mai multor chisturi la nivelul rinichilor
-pielonefrita cronica: sechele ale infectii urinare repetate
-tuberculoza renala
-stenoza a arterei renale
- Cauze endocrine
-sindrom Cushing: apare atunci cand glandele suprarenale secreta o cantitate mult prea mare de hormon, numit cortizol
-sindromul Conn (hiperaldosteronism primar): o afectiune care se manifesta printr-o secretie excesiva de aldosteron, determinand astfel retentia de sodiu si pierderea de potasiu din organism.
-feocromocitom: tumora, dezvoltata in glanda medulosuprarenala si secretand catecolamine (andrenalina, noradrenalina).
-acromegalia: este o boala cauzata de nivelul excesiv al hormonului de crestere(STH sau GH) secretat la nivelul hipofizei
-hiperparatiroidism: afectiune caracterizata printr-un exces de secretie de parathormon (hormonul care creste nivelul sangvin de calciu favorizand absorbtia intestinala a acestuia) de catre una sau mai multe glande paratiroide
-afectiuni ale glandei tiroide
- preeclampsia-in cursul primei sarcini poate aparea o hipertensiune reversibila, recidivand eventual cu fiecare noua sarcina; alteori, graviditatea agraveaza o hipertensiune arteriala preexistenta, de alta natura.
- Cauze cardio-vasculare
-coarctatia aortei consta in ingustare congenitala a aortei. Semnul caracteristic consta in diminuarea marcata si intarzierea sau disparitia pulsului femural, contrastand cu pulsatiile ample ale arterelor membrelor superioare.Diferenta poate fi obiectivata prin masurarea tensiunii arteriale, la membrele superioare si inferioare.
- blocul atrio-ventricular complet
- insuficienta aortica
- Alte cauze
- in boli traumatice, tumorale sau inflamatorii ale creierului care duc la o crestere a presiunii intracraniene sau in caz de leziuni ale centrilor vasomotori se observa, uneori, si cresterea tensiunii arteriale.
- apneea de somn (unele persoane obeze in special cele care sunt foarte obeze prezinta un sindrom numit apnee de somn. Acest sindrom este caracterizat de intreruperea periodica a respiratiei in timpul somnului si poate contribui la dezvoltarea hipertensiunii.
- glicirizina este o substanta din pulberea de lemn dulce, utilizata in medicina alternativa. Glicirizina este convertita in organism in acidul glicirizic a carei structura chimica este similara cu cea a aldosteronului. Simptomele sunt asemanatoare cu sindromul Conn (hiperaldosteronism primar). Incetarea consumului de pulbere de lemn dulce normalizeaza tensiunea arteriala.
- fenacetina, medicamentele antiinflamatorii, ciclosporina, vasoconstrictoarele nazale folosite pentru rinita, contraceptivele orale pot determina cresterea tensiunii arteriale.

Care sunt factorii de risc

Tensiunea arteriala are multipli factori de risc. Factorii de risc hipertensiune arteriala includ:
- Varsta: Riscul de hipertensiune arteriala creste pe masura ce persoana inainteaza in varsta. Daca la varste tinere, hipertensiunea arteriala este mai frecventa la barbati, dupa menopauza femeile au sanse mai mari de a dezvolta hipertensiune arteriala.
- Rasa: Hipertensiunea arteriala este deosebita de raspandita printre negri, dezvoltarea la o varsta mai timpurie decat la persoanele de rasa alba. Complicatiile grave, cum ar fi accidentul vascular cerebral si infarctul miocardic sunt mai frecvente la persoanele negre.
- Istoricul familial: Hipertensiunea arteriala tinde sa fie ereditara, tinde sa se intalneasca mai frecvent in anumite familii.
- Obezitatea: Cu cat o persoana cantareste mai mult, cu atat mai mult sange este necesar pentru a furniza oxigenul si substantele nutritive la nivelul tesuturilor. Volumul de sange circulant prin vasele din sange creste, la fel si presiunea pe peretii interiori ai arterelor. In paralel celulele adipoase produc substante care circula si afecteaza atat vasele de sange cat si inima.
- Absenta activitatii fizice (sedentarismul): Persoanele care sunt inactive tind sa aiba frecvente cardiace mai mari. Cu cat frecventa cardiaca este mai mare, cu atat inima trebuie sa lucreze mai mult la fiecare contractie si o presiunea mai mare este transmisa in artere. Lipsa activitatii fizice creste riscul de a fi obez.
- Fumatul: Nu numai ca fumatul creste imediat tensiunea arteriala temporar, dar substantele chimice din tutun pot sa dauneze mucoasei peretilor arterelor. Substantele chimice din tutun pot cauza ingustarea peretilor arteriali determinand acumularea de depozite de grasime pe artere, depozite care contin colesterol. Nicotina contracta de asemenea vasele de sange fortand inima sa munceasca mai mult.
- Consumul crescut de sare: O cantitate prea mare de sodiu in alimentatie poate determina organismul sa retina lichide, determinand cresterea tensiunii arteriale.
- Consumul scazut de potasiu: Potasiu ajuta la mentinerea echilibrului cantitatii de sodiu la nivelul celulelor. Daca nu consumi sau nu retii destul potasiu poti acumula prea mult sodiu.
- Consumul scazut de vitamina D: Cercetatorii cred ca vitamina D poate afecta o enzima produsa de rinichi care afecteaza tensiunea arteriala. Mai multe studii sunt necesare pentru a stabili rolul vitaminei D in hipertensiunea arteriale.
- Consumul excesiv de alcool: Modul exact in care alcoolul creste tensiunea sangelui este necunoscut. Cu toate ca acestea consumul excesiv de alcool poate afecta in timp inima.
- Stresul: Nivele de stres crescute pot conduce la o temporara dar dramatica crestere a tensiunii sangelui. Stresul poate determina tensiune crescuta si datorita faptului ca in acele momente incercam sa ne relaxam mancand mai mult ,folosind mai multa nicotina sau alcool.
- Anumite afectiuni cronice, de asemenea, poate creste riscul de hipertensiune arteriala, inclusiv: hipercolesterolemie (cantitate crescuta de colesterol in sange), diabetul zaharat, bolile de rinichi si apneea de somn.
- Consumul de contraceptive orale
- Sarcina

Care sunt simptomele hipertensiunii arteriale

In general, hipertensiunea arteriala nu determina simptome care sa avertizeaza pacientului. Aceasta este frecvent gasita in cursul unui examen medical de rutina. Simptomele care pot sugera prezenta hipertensiunii arteriale sunt:
- Cefalee (dureri de cap) , cu character pulsatil de obicei dimineata, la trezire, in partea de sus sau in spatele capului (occipital)
- Ameteli, vertij
- Oboseala (astenie)
- Insomnie
- Tulburari de memorie si concentrare
- Modificari de caracter
- Tulburari de vedere ("muste zburatoare", flocoane, vedere incetosata)
- Acufene sau vajaituri in urechi (tinitus)
- Semne de fragilitate capilara: diverse manifestari hemoragice-epistaxis (sangerari nazale), metroragii (sangerarea vaginala survenita in afara fluxului menstrual), uneori hematemeza (varsatura cu sange), hemoragii retiniene sau conjunctivale, etc.
- Crampe musculare
- Transpiratie excesiva
- Furnicaturi la nivelul extremitatilor, amorteli, senzatia de "deget mort"
- Palpitatii, dureri precordiale, dispnee (respiratie dificila reflectand insuficienta ventriculara stanga)
- Urinari frecvente.

Care sunt complicatiile hipertensiunii arteriale

Complicatii la nivelul sistemului nervos central (creier):

Complicatiile neurologice sunt reprezentate de accidente ischemice tranzitorii, hemoragii si tromboze cerebrale, accidente vasculare cerebrale. In cazul in care tensiunea arteriala este prea mare, peretii arterelor sunt suprasolicitate, ei devin friabili, favorizand aparitia anevrismelor (prin slabiciunea peretelui arterial apar dilatatii anormale ale acestuia) si care se pot rupe ducand la aparitia hemoragiilor. Acest lucru se poate intampla oriunde in organism; un anevrism rupt poate fi fatal in functie de marimea si sediul hemoragiei: hemoragia cerebrala pot fi foarte grave, deoarece creierul este inchis in cutia craniana, care este inextensibila, astfel creierul va fi comprimat de catre colectia de sange care se formeaza (hematom).

Complicatii la nivelul inimii si vaselor de sange:

Atunci cand tensiunea arteriala este prea mare, ventriculul stang al inimii trebuie sa lupte in mod constant impotriva acestei presiuni. Cu timpul functia ventriculului stang ineficienta, astfel apare insuficienta ventriculare stanga. Insuficienta ventriculului stang afecteaza in amonte plamanii, cresc riscul de edem pulmonar acut (invadarea alveolelor de catre plasma sangvina care a traversat peretele capilarelor.

Aorta poate fi, de asemenea, sediul formarii anevrismelor, care se pot rupe, modificari care pot fi rapid fatale. Cresterea tensiunii arteriale afecteaza in timp peretele arterelor. Printre efectele nocive asupra peretelui arterial, hipertensiunea arteriala accelereaza procesul de ateroscleroza, crescand astfel riscul de infarct miocardic.

Vasele de la nivelul rinichilor, membrelor, ochilor, penisului (hipertensiunea arteriala este cauza de disfunctie erectila) si vasele coronariene (vasele care asigura aportul de sange la nivelul inimii) sunt afectate de hipertensiunea arteriala.

Complicatii la nivelul organelor senzoriale:

Retinopatia hipertensiva este o afectiune a retinei cauzata de o hipertensiune arteriala care atinge circulatia retiniana. Arterele au un calibru ingustat, pe cand venele sunt adesea dilatate. In cea mai mare parte a timpului, nu exista nici un simptom. Uneori, o sangerare in corpul vitros antreneaza aparitia unor muste in zbor in campul vizual. Complicatia acestei retinopatii consta intr-un edem retinian sau papilar.

Alte complicatii sunt: paralizie a nervilor oculomotor, hemoragie la nivelul labirintului urechii (duce la aparitia vertijului)

Complicatii la nivelul rinichiului

Acestea includ: nefroangioscleroza (scleroza a arterelor si arteriolelor renale provocata de o hipertensiune arteriala), hematurie (prezenta sangelui in urina), insuficienta renala (diminuarea capacitatii de filtrare a rinichilor).

Prognosticul este favorabil in primul stadiu de boala, fiind mai rezervat in stadiul al doilea si mai ales in al treilea. Moartea se datoreste indeosebi complicatiilor cardiace, cerebrale si renale. Sub influenta tratamentului actual, prognosticul s-a imbunatatit.

DIAGNOSTIC:

 

Masurarea tensiunii arteriale
Singura modalitate de a sti daca aveti hipertensiune arteriala este masurarea tensiunii arteriale cu ajutorul unui tensiometru. Pacientul trebuie sa fie in pozitie sezanda sau culcat, relaxat, fara sa-si incruciseze picioarele. Cafeaua, efortul, fumatul trebuie evitate cel putin cu 30 de minute inaintea examinarii. La pacientii peste 65 de ani, diabetici sau sub tratament antihipertensiv tensiunea arteriala (TA) se va masura si in picioare (ortostatism), imediat si la cateva minute dupa schimbarea pozitiei.

 

 

Analize de laborator
Analizele de sange sunt utile pentru stabilirea cauzelor de hipertensiune arterial si pentru a evalua organelor de catre hipertensiunea arteriala sau tratamentul acesteia:
-masurarea electrolitilor (sodiu, potasiu)
-uree si creatinina (pentru a evalua eventualele efecte negative asupra rinichilor)
-profilul lipidic (colesterol, trigliceride)
-teste speciale pentru hormoni a glandei suprarenale sau ai glandei tiroide
Analizele de urina sunt utile pentru masurarea electrolitilor si hormonilor din urina.

Oftalmoscopia
Examen care permite vizualizarea papilei optice, a retinei si a vaselor sale. El da posibilitatea sa se observe vascularizatia retiniana, care poate fi modificata de numeroase boli.

Ecografia abdominala sau CT abdominal
Aceste explorari permit evaluarea prezentei unor afectiuni renale sau a glandelor suprarenale care pot fi cauza hipertensiunii arteriale sau a complicatiilor la nivelul rinichilor.

Electrocardiograma (ECG)
Electrocardiograma (ECG) este un traseu al impulsurilor electrice ale inimii inregistrat cu mici electrozi ce se fixeaza pe piept si se conecteaza la un electrocardiograf. ECG este folositoare pentru cuantificarea prejudiciilor la nivelul muschiului inimii, cum ar fi infarctul miocardic si hipertrofia (ingrosarea) peretelui inimii, complicatii frecvente ale hipertensiunii arteriale.

Ecocardiografia
Ecocardiografia foloseste ultrasunetele pentru a obtine imagini ale atriilor, ventriculelor, valvelor si pericard (foita care se gaseste in jurul inimii). Ecocardiografia este utila in masurarea dimensiunilor camerelor inimii, a fortei contractiilor miocardului, grosimii peretilor inimii si modulului de functionare a valvelor. Ecocardiografia este utila in diagnosticarea bolilor valvulare, hipertrofiei cardiace, infarctului miocardic, insuficientei cardiace, prezentei cheagurilor in cavitatile cordului. Ecocardiografia poate fi utilizata pentru a calcula fractia de ejectie a ventriculului stang (cantitatea de sange pompata de ventricul in timpul unei contractii).

Radiografia toracica
Radiografia toracica poate evidentia prezenta cardiomegaliei (prezenta unui cord cu dimensiuni mult marite), edemului pulmonar (invadare a alveolelor de catre plasma sangvina care a traversat peretele capilarelor), dar este mult mai putin specifica decat ecocardiografia in ceea ce priveste interiorul inimii.

Ecografia Doppler
Metoda ecografica Doppler este o tehnica suplimentara de cercetare si identificare a structurilor vasculare, implicit a fluxului sangvin de la nivelul acestor structuri abordabile ecografic cum ar fi arterele, venele.
Acesta este un mod precis pentru a detecta bolile vasculare periferice, care pot fi asociate cu hipertensiunea arteriala.

 

 

 

 

TRATAMENT:

 

Tratament medicamentos

Diureticele
Diureticele actioneaza prin eliminarea la nivelul tubilor subtiri ai rinichilor a apei si a sodiului din sange in urina; aceasta induce o scadere a volumului de sange si, astfel, o scadere a tensiunii arteriale. Exemple de diuretice: furosemid, hidroclorotiazida, amilorid, torsemidul, etc. Tiazidicele sunt diuretice cu intensitate moderata si relativ durabila. Elimina urini concentrate, in care predomina Na (salureza); elimina si CI si K. Pot provoca hiponatremie si mai ales hipopotasemie, hiperglicemie si hiperuricemie. Amiloridul, desi este mai putin eficace, previne pierderea de potasiu. Hipertensiunea arteriala, in functie de forma clinica si de stadiu, beneficiaza de asemenea de aportul continuu al diureticelor.

Beta-blocantele
Beta-blocantele actioneaza in principal prin reducerea activitatii catecolaminelor asupra inimii si scaderea secretiei de renina. Ele sunt indicate in special in cazuri de boala cardiaca ischemica. La pacientii hipertensivi, este preferabil sa se utilizeze molecule numite selective (bisoprolol, nebivolol), care au mai putine efecte secundare. In tratamentul cu betablocante trebuie sa respecte contraindicatiile: astm bronsic, tulburari de conducere a impulsului electric cardiac (bloc auriculo-ventricular), boli vasculare periferice, bradicardie(incetinirea ritmului cardiac) , hipotensiune arteriala, insuficienta cardiaca. Beta blocantele includ atenolol, propranolol, metoprolol, nadolol, betaxolol, acebutolol, pindolol si bisoprolol. Efecte adverse comune ale acestora sunt depresia, oboseala, cosmaruri, impotenta sexuala la barbati si cresterea wheezing-ului la persoane cu astm.

Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei combat stimularea sistemului renina-angiotensina-aldosteron si reduc niveluri circulante de angiotensina II si aldosteron. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei reduc, prin urmare, vasoconstrictia indusa de angiotensina II si reabsorbtia apei, cauzata de actiunea aldosteronului la nivelul rinichilor. Principalele efecte ale inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei sunt vasodilatatia si scaderea volumului de sange. Mai mult, ei previn degradarea bradikininei, substanta vasodilatatoare. Rezultate bune se obtin, in special, folosind doze mici de inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei, asociate cu o dieta saraca in sare si doze mici de diuretice. IECA includ medicamente precum enalapril, captopril, lisinopril, benazepril, quinapril, perindopril, ramipril, trandolapril, fosinopril si moexipril. Pentru pacientii care dezvolta o tuse cronica sub tratament cu IECA se administreaza blocanti ai receptorilor angiotensinei care includ: losartan, irbesartan, valsartan, candesartan, olmesartan, telmisartan si eprosartan.

Blocante ale canalelor de calciu
Blocantele canalelor de calciu reduc tonusul arterelor prin reducerea capacitatilor de vasoconstrictie a musculaturii netede arteriale prin inhibarea transferului transmembranar de calciu. Inhibitorii calcici nu sunt recomandabili atunci cand bolnavul sufera de insuficienta cardiaca si cand exista tulburari de conductie. Verapamilul si nifedipinul sunt blocante ale calciului, cu efect hipotensor, dar cu indicatie majora in angor si aritmii. Nifedipinul sublingual scade rapid tensiunea arteriala in edemul pulmonar acut.

Antihipertensive centrale alfa-agoniste
Ele reduc tonusul simpatic vasoconstrictor. Efectelor lor nedorite limiteaza utilizarea acestora (uscaciunea gurii, somnolenta, hipotensiune arteriala ortostatica, greata). Clonidina este un medicament antihipertensiv care actioneaza central. Asta inseamna ca actioneaza la nivelul centrului de control al sistemului nervos simpatic din creier. Medicamentul actioneaza ca agonist alfa deoarece stimuleaza receptorii alfa din creier. Rezultatul acestei stimulari centrale este scaderea fluxului simpatic nervos si scaderea rezistentei arteriale periferice. Clonidina scade tensiunea sangelui prin relaxarea (dilatarea) arterelor periferice din organism. Aceste medicament e util si ocupa al 2-lea sau al 3-lea loc in alegerea medicamentelor antihipertensive cand alte medicamente esueaza.

Modificarea stilului de viata
- Mancati sanatos: incercati ca dieta sa fie formata in principal din fructe, legume, cereale integrale si lactate cu o cantitate mica de grasime. Consumati potasiu in cantitate mare, deoarece potasiu ajuta la prevenirea si controlul tensiunii arteriale.
- Reduceti consumul de sare: desi 2,400 miligrame (mg) de sodiu pe zi este limita normala pentru adultii sanatosi, limitarea aportului de sodiu la 1500 mg pe zi va avea un efect benefic asupra tensiunii arteriale. Ar trebui sa se acorde atentie si cantitatii de sare care se gaseste in alimentele procesate, cum ar fi supele conservate sau alimentele congelate.
- Mentineti greutatea normala: daca sunteti supraponderal, scaderea in greutate poate scadea tensiunea arteriala.
- Cresteti activitatea fizica: activitatile fizice regulate pot ajuta la scaderea tensiunii arteriale si mentinerea greutatii corporale. Se recomanda sa faceti cel putin 30 de minute de activitate fizica pe zi.
- Reduceti consumul de alcool: chiar daca sunteti sanatos, alcoolul poate creste tensiunea arteriala. Daca alegeti sa consumati alcool, faceti acest lucru cu moderatie - pana la un pahar pe zi pentru femei si persoanele peste 65 de ani si doua pahare pe zi pentru barbati.
- Nu fumati: tutunul afecteaza peretii vasului de sange si accelereaza procesul de rigidizarea a arterelor (ateroscleroza)
- Reduceti stresul
- Reduceti consumul de cafea: cofeina din 5 cesti de cafea consumata zilnic produce o crestere usoara a tensiunii la persoane in varsta care deja sufera de hipertensiune dar nu si la cei care au o tensiune normala.

Regimul alimentar
Bolnavul hipertensiv poate sa inlocuiasca in dieta sa grasimile animale cu grasimi vegetale, mai precis cu uleiuri vegetale, cel mai bine cu ulei presat la rece. Uleiurile de masline, soia sau floarea-soarelui au un efect de protectie a vaselor de sange fata de actiunea colesterolului.
Dieta este bine sa fie suplimentata cu potasiu din surse naturale. Sursele naturale de potasiu sunt cerealele, legumele si fructele: faina integrala de grau, taratele de grau, fulgii de ovaz, patrunjelul, spanacul, soia, cartofii, ciupercile champignon, caisele, stafidele, prunele, alunele si migdalele, bananele si curmalele, drojdia de bere uscata. Este bine ca legumele si fructele sa fie consumate cub forma de salate si sucuri proaspete. Cartofii e indicat sa fie fierti in coaja si in cantitati mici de apa; foarte buni sunt si cartofii copti.
De asemenea, sunt bune si alimentele cu un continut bogat de calciu, deoarece s-a dovedit ca ele reduc TA. Dintre acestea fac parte: verdeturile de la care se consuma frunzele (ex. patrunjelul, leusteanul si leurda), soia, smochinele, migdalele dulci (sa nu fie prajite sau sarate); ele contin mai mult calciu decat laptele. Atat laptele (mai ales cel pasteurizat), cat si branzeturile sau alte produse lactate concentrate nu sunt indicate, deoarece sunt bogate in grasimi si sare.

Fitoterapia
- Talpa-gastei (partea aeriana); este o planta cu un bun efect calmant si se recomanda mai ales in cazul HTA care survine pe un fond de iritabilitate, manie, incordare. De asemenea, este utila, alaturi de paducel, in HTA instalata la menopauza.
- Paducelul (de la care se folosesc frunzele, florile si fructele). A fost studiat stiintific de catre farmacisti si s-a demonstrat ca are un efect de scadere a TA, de dilatare a vaselor coronare si tonic al inimii si vaselor de sange; nu este toxic si nu da efecte secundare. El este nelipsit din tratamentele naturiste pentru bolile inimii si ale vaselor de sange (este acceptat astazi si de catre unii medici cardiologi).
- Tei (flori) – este indicat pentru efectul sau linistitor la pacientii care au HTA insotita de stari de neliniste, ingrijorare sau chiar insomnie.
- Valeriana (radacina) este un binecunoscut sedativ si se recomanda la persoanele care fac HTA pe fondul starilor de neliniste si de nervozitate si care au adesea palpitatii, crize de sufocare sau dureri abdominale.
- Levantica (de la care se foloseste in special uleiul volatil – in aromaterapie sau intern – 2-3 picaturi de 3 ori pe zi, cu apa).
- Roinita (frunzele) – este si ea un bun calmant, antidepresiv si ajuta la eliminarea starilor de manie, iritabilitate si frustrare care adesea intretin sau pot declansa pusee de HTA. Este indicata mai ales la persoanele agitate, care nu se pot odihni si care sunt sensibile la influentele exterioare.
- Sunatoarea (partea aeriana) elimina tensiunea psihica si se recomanda in HTA asociata cu dureri de cap, stari de agitatie sau insomnie.
- Mesteacan ( de la care se folosesc frunzele – are si un bun efect de scadere a acidului uric din sange)
- Coada-calului (partea aeriana)
- Feciorica (partea aeriana)
- Trei-frati-patati (partea aeriana)
- Matasea de porumb
- Coditele de cires sau visin
- Tecile de fasole
- Traista-ciobanului (partea aeriana) – are, pe langa actiunea hipotensiva, si proprietati de oprire a hemoragiilor, de aceea se recomanda in cazul HTA insotite de sangerari (epistaxis etc.) sau in HTA aparuta la menopauza.
- Vascul (ramuri cu frunze), se utilizeaza vascul de pe mar, par, brad, cires; nu se foloseste vascul de pe salcie, plop, artar, salcam, care este otravitor. Are un bun efect de scadere a TA, dar este si o planta care are o anumita toxicitate. Mai ales bolnavii de inima trebuie sa fie atenti cand folosesc vasc si, daca apar aritmii cardiace, trebuie intrerupta administrarea plantei. De fapt, vascul are un efect reglator, astfel incat la hipertensivi scade TA, iar la hipotensivi creste TA.
- Saschiu (partea aeriana) – care produce dilatarea vaselor de sange si care se recomanda mai ales la varstnici, in ateroscleroza cerebrala sau sechele dupa accidente vasculare cerebrale.
Cel mai bine este ca, pentru un tratament optim, sa asociem 4-7 plante medicinale cu efect antihipertensiv (combinarea plantelor le sporeste efectul) si sa administram acest amestec un timp mai lung –3-4 luni, deoarece plantele medicinale au un efect bland, care se instaleaza in timp. Cel mai bine este sa luati plantele sub forma de pulbere, macerat la rece sau tinctura, deci utilizarea plantelor fara fierbere, deoarece fierberea distruge multe din componentele active ale plantelor.
Pulberea din planta uscata se obtine prin maruntirea sau macinarea plantei sau a amestecului de plante intr-un mojar sau cu rasnita electrica. De obicei se administreaza cate 1 lingurita de 4 ori pe zi, (doza valabila pentru plantele lipsite de toxicitate). Se tine pulberea (umezita cu apa) sub limba 15 minute, apoi se inghite cu apa sau cu putina miere.
Macerat la rece: se prepara de obicei, pentru uz intern, dintr-o lingurita de planta maruntita sau amestec de plante la o cana cu apa plata rece (la temperatura camerei). Se lasa la macerat 6-8 ore (timp in care se agita periodic), apoi se strecoara si se bea. Doza de macerat este de 4-5 cani/zi. Se poate prepara de la inceput cantitatea de macerat pentru 24 ore (se pun 4-5 lingurite amestec la 1 litru de apa rece).
Infuzia – cel mai putin eficienta: se incalzeste apa pana fierbe, apoi se pune 1 lingurita de planta maruntita la o cana cu apa clocotita. Se opreste focul, se acopera vasul cu o farfurioara si se mai lasa 5-10 minute; apoi se strecoara si se bea. Doza este de 3-4 cani/zi.
Se mai folosesc pentru tratarea HTA si unele produse gemoterapice (extracte in alcool si glicerina din muguri si tesuturi vegetale tinere ale plantelor), care se gasesc in magazinele Plafar: mladite de paducel – cu efect reglator al TA, mladite de maslin– cu efect foarte bun anti-aterosclerotic si seva de mesteacan– foarte bun depurativ. Se pot lua toate 3 produsele in asociere, cate 50 picaturi din fiecare, zilnic, cu apa.

Exercitiile de relaxare combinate cu meloterapia se pot realiza, de exemplu, pe un fond muzical in surdina (de preferinta sunete din natura sau o muzica linistitoare, poate fi si muzica clasica). Studii recente au aratat efecte bune antihipertensive la auditia repetata a unor piese precum Don Juan de Mozart si Rapsodia ungara de Liszt. Pacientul va sta intins cu fata in sus si va urmari sa-si relaxeze, pe rand, fiecare parte a corpului, incepand cu membrele (picioare, maini) si urcand in sus spre abdomen, trunchi si apoi cap. El isi poate repeta in gand, de exemplu, „piciorul meu este din ce in ce mai relaxat”, „ma simt din ce in ce mai calm, mai linistit” s.a.m.d., pana ce intreg corpul se relaxeaza complet. Acest exercitiu dureaza cam 15-20 minute si realizat zilnic, aduce numeroase beneficii in ce priveste scaderea TA si cresterea tolerantei la stres.

 

 

 

 

Bibliografie

http://www.mayoclinic.com/health/high-blood-pressure/DS00100/DSECTION=lifestyle-and-home-remedies
http://en.wikipedia.org/wiki/Hypertension
http://www.nlm.nih.gov/medlineplus/ency/article/000468.htm
http://www.nhlbi.nih.gov/health/dci/Diseases/Hbp/HBP_WhoIsAtRisk.html
http://www.wrongdiagnosis.com/h/hypertension/
http://womenshealth.about.com/cs/highbloodpressur/a/hypertentionhbp.htm

Comentarii

Hipertensiunea arteriala este o afectiune frecventa la pacientii dializati. Hiperhidratarea organismului duce la cresterea tensiunii arteriale. Controlul tensiunii arteriale presupune prevenirea supraincarcarii cu apa a organismului. Multa sanatate!

Hipertensiunea arteriala este o afectiune frecventa la pacientii dializati. Hiperhidratarea organismului duce la cresterea tensiunii arteriale. Controlul tensiunii arteriale presupune prevenirea supraincarcarii cu apa a organismului. Multa sanatate!

Hipertensiunea arteriala este o afectiune frecventa la pacientii dializati. Hiperhidratarea organismului duce la cresterea tensiunii arteriale. Controlul tensiunii arteriale presupune prevenirea supraincarcarii cu apa a organismului. Multa sanatate!

Buna ziua

Am o sora cu rinichi polichistic, este pe dializa, 2/saptamana.

Tensiunea "explodeaza" in perioada dializei. Are 59 ani.

Am citit despre "anularea" unui nerv renal care ar duce la scaderea tensiunii.

Va rog sa ma ajutati.

Va rog sa-mi transmiteti si pe e-mail detalii in acest sens.

Multumesc!

Teodor

Buna ziua

Am o sora cu rinichi polichistic, este pe dializa, 2/saptamana.

Tensiunea "explodeaza" in perioada dializei. Are 59 ani.

Am citit despre "anularea" unui nerv renal care ar duce la scaderea tensiunii.

Va rog sa ma ajutati.

Va rog sa-mi transmiteti si pe e-mail detalii in acest sens.

Multumesc!

Teodor

Buna ziua

Am o sora cu rinichi polichistic, este pe dializa, 2/saptamana.

Tensiunea "explodeaza" in perioada dializei. Are 59 ani.

Am citit despre "anularea" unui nerv renal care ar duce la scaderea tensiunii.

Va rog sa ma ajutati.

Va rog sa-mi transmiteti si pe e-mail detalii in acest sens.

Multumesc!

Teodor