Termen cautat
Categorie

Hipertricoza, hirsutism sau pilozitate excesiva


Simptome
Imagini

GENERALITATI:

Ce este hirutismul ?

Hirutismul reprezinta o afectiune caracterizata prin cresterea suplimentara anormala a firelor de par. Cresterea parului se produce anormal in corelatie cu sexul, varsta sau rasa individului afectat sau se manifesta in regiuni atipice. Firele de par au functia esentiala de protectie a pielii. Firele de par reprezinta formatiuni filamentoase elastice care se dezvolta de la nivelul foliculilor pilosi, structuri sacciforme incorporate in straturile profunde ale pielii si care inconjoara radacinile firelor de par. Parul protejeaza mecanic, termic si impotriva radiatiilor pielea.

De-a lungul ultimilor 700 de ani au fost inregistrate aproximativ 150 de cazuri de hipertricoza sau hirsutism, astfel ca frecventa acesteia este relativ scazuta, iar studiile de cercetare pe aceasta tema se afla inca in desfasurare.

Pilozitatea reprezinta termenul folosit pentru a se face referire la prezenta firelor de par de pe suprafata tegumentelor, in cantitati dependente de caracterele sexuale ale fiecarui individ.

Grupele principale de pilozitate sunt pilozitatea prenatala, pilozitatea secundara si definitiva. Pilozitatea prenatala se dezvolta in cursul celei de-a treia luni de viata intrauterina si incepe sa cada in cursul celei de-a noua luni. La nastere, suprafata corporala a copilului este acoperita de o pilozitate foarte fina, inlocuita deja in unele zone cu pilozitate definitiva, mai exact in regiunea sprancenelor, a genelor sau a scalpului.

Pilozitatea secundara definitiva este specifica fiecarui sex variind ca si consistenta la nivelul zonelor axilare, pubiene sau in regiunea pieptului. Pilozitatea secundara definitiva se formeaza in perioada pubertatii. La finalul pubertatii incepe sa se formeze pilozitatea specifica femeilor si barbatilor. In cazurile de tulburari de pilozitate, firele de par pot lipsi sau se pot dezvolta in exces. Dezvoltarea excesiva a pilozitatii este cunoscuta sub denumirea de hipertricoza sau hirsutism.

Hipertricoza poate fi lanuginoasa congenitala sau dobandita, iatrogena, locala sau regionala. Forma generalizata a hipertricozei se manifesta pe intreaga suprafata corporala, iar forma localizata se limiteaza la o anumita regiune. Hipertricoza generalizata este cunoscuta si sub denumirea de sindrom Ambras sau sindromul omului - lup.

Hipertricoza congenitala, atat sub forma localizata, cat si sub forma generalizata este rar intalnita si are origine neelucidata.

Care sunt cauzele cresterii excesive a parului ?

Pilozitatea bogata poate reprezenta o caracteristica de natura ereditara sau constituionala, caz in care se exclude implicarea tulburarilor hormonale, iar fenomenul este considerat normal. Cu toate acestea, hipertricoza poate fi deranjanta din punct de vedere estetic, iar in ziua de azi, complexelor de ordin psihologic trebuie sa li se acorde o atentie sporita.

Dereglarile hormonale precum hiperproductia de hormoni masculini androgeni pot, de asemenea, sa produca hipertricoza sau hirsutism. In aceasta situatie, hipertricoza este insotita si de alte semne specifice tulburarii hormonale precum absenta menstruatiei, marirea in volum a clitorisului sau cresterea anormala in greutate. Pilozitatea excesiva se poate dezvolta si pe fondul unei afectiuni de natura tumorala, a unei encefalite, a porfiriei, anorexiei nervoase sau a diabetului.

Hipertricoza poate constitui si un simptom al virilismului, afectiune in cadrul careia persoanele de sex feminin incep sa capete trasaturi fizice si psihice masculine. Organele genitale interne sufera un proces de atrofie, iar organele genitale externe capata trasaturi masculine. Manifestarile de natura psihica devin, de asemenea, tipic masculine.

Pilozitatea in exces poate aparea si ca efect advers al unor tratamente medicamentoase care contin hormoni androgeni, steroizi, unele antibiotice sau antiepileptice.

Hipertricoza hormon - mediata

Hormonii androgeni stimuleaza cresterea firelor de par. Sursele de hormoni androgeni in cazul femeilor variaza, testosteronul provenind in special din conversia periferica a precursorilor steroizi precum androstendionul si in mica masura din secretia ovariana si adrenala.

Determinarea hormonilor androgeni din sange are mica importanta in cadrul unui diagnostic diferential fata de sindromul ovarelor polichistice sau fata de forma de hirsutism idiopatic.

Hipertricoza lanuginoasa congenitala

Hipertricoza lanuginoasa se poate datora mutatiei cromozomului 8q. Hipertricoza lanuginoasa generalizata poate fi transmisa de femeile afectate fiicelor lor, insa niciodata fiilor.

Hipertricoza lanuginoasa congenitala se manifesta inca de la nastere, atunci cand intreaga suprafata corporala a copilului este acoperita de par lanugo. In conditii normale, parul lanugo este inlocuit inaintea nasterii cu parul de tip velus, insa in cazul pacientilor afectati de hipertricoza lanuginoasa congenitala, parul de tip lanugo se mentine si dupa nasterea copilului. Singurele regiuni neacoperite de par sunt palmele, talpile si mucoasele aparente. Pe masura inaintarii in varsta, parul de tip lanugo se poate subtia, ramanand doar zone delimitate de hipertricoza sau hirsutism.

In unele cazuri, a fost constatata scaderea gravitatii hipertricozei congenitale pe masura trecerii timpului cu transformarea formei generalizate intr-una localizata.

Hipertricoza lanuginoasa dobandita

Pana in prezent sunt cunoscute 55 de cazuri de hipertricoza lanuginoasa dobandita caracterizata prin aparitia firelor de par de tip lanugo fine si hipopigmentate la nivelul fetei, trunchiului si al membrelor. Firele de par pot avea o crestere rapida de cativa centimetri in decursul a cateva saptamani. Parul de tip lanugo poate inlocui si firele de par normale din regiunea scalpului, a barbii, axilelor si pubisului, insa nu afecteaza regiunea palmelor si a talpilor. Aceasta forma de hipertricoza poate fi asociata si cu tulburari precum alterarea gustului, glosita, diareea, modificari de tip ihtiozic, keratoza foliculara, pigmentarea pielii si a mucoasei orale. Rareori, hipertricoza poate fi asociata si cu acantosis nigricans.

Hipertricoza dobandita poate fi datorata si traumatismelor fizice sau a iritatiilor suferite la acest nivel, factori ce pot determina transformarea parului de tip velus in par de tip terminal. De asemenea, ocluzia prelungita a unui membru prin aplicarea ghipsului poate sa genereze hipertricoza localizata la acel nivel. Hipertricoza dobandita localizata a fost asociata si cu distrofia reflexa simpatica.

Hipertricoza generalizata

Hipertricoza generalizata congenitala are ca si consecinta aparitia excesiva a firelor de par la nivelul fetei si la nivelul jumatatii superioare a corpului la persoanele de sex masculin si distributia asimetrica a firelor de par, mai putin severa la persoanele de sex feminin. Palmele si talpile pacientilor nu sunt afectate.

Hipertricoza generalizata se manifesta prin aparitia in exces a parului in special in regiunea obrajilor, a buzei superioare, barbiei, antebratelor si picioarelor. Alta anomalie asociata hipertricozei generalizate este reprezentata de prezenta mai multor fire de par care ocupa acelasi folicul pilos sau trihiaza. 

Hipertricoza circumscrisa  

Hipertricoza circumscrisa este limitata la nivelul unor anumita parti ale corpului, in special la nivelul suprafetelor extensoare ale membrelor superioare. Este cunoscuta, de asemenea, o forma de hipertricoza circumscrisa manifestata prin cresterea in exces a firelor de par in regiunea cotului. Aceasta forma se manifesta inca de la nastere, devenind mai evidenta pe masura inaintarii in varsta si avand tendinta de a regresa in perioada pubertatii.

Hipertricoza nevoida

Semnele hipertricozei nevoide pot fi prezente inca de la nastere sau pot aparea pe parcursul vietii. Aceasta forma este caracterizata prin aparitia excesiva si terminala a firelor de par in zone izolate fara a fi in asociere cu alte patologii, cu exceptia spinei bifide.

Hipertricoza asociata afectiunilor tumorale

Hipertricoza lanuginoasa dobandita este inregistrata frecvent in asociere cu afectiunile de natura tumorala. Aceasta forma a bolii este in stransa legatura cu tulburarile de ordin metabolic precum anorexia sau hipertiroidismul, insa mecanismul fiziopatologic care sta la baza hipertricozei induse de afectiunile tumorala este inca neelucidat.

Hipertricoza lanuginoasa dobandita a fost asociata cu afectiuni precum cancerul vezical, cancerul de san, cancerul de colon sau de colecist, cu adenocarcinoamele hepatice, pulmonare sau limfoamele. Cancerul ovarian, pancreatic, rectal, uterin si carcinoamele renale au fost, de asemenea, asociate cu hipertricoza sau cu hirsutism.

Hipertricoza indusa de medicamente

Medicamentele precum Minoxidil determina instalarea hipertricozei localizate reversibile. Alte medicamente care au fost asociate cu aparitia hipertricozei sunt steroizii anabolici, ciclosporina, fenitioina, iodul sau psoralenii.

Minoxidilul administrat pentru tratarea hipertensiunii arteriale determina in 80 % dintre cazuri aparitia hipertricozei dupa cateva saptamani sau cateva luni de la debutul terapiei. Hipertricoza dobandita pe cale medicamentoasa apare la nivelul fetei, umerilor, bratelor si picioarelor si afecteaza in special persoanele de sex masculin. Minoxidilul se foloseste ca si topic pentru tratarea alopeciei, insa dupa intreruperea tratamentului, parul crescut in exces dispare. Concentratia de 5 % a Minoxidilului a fost asociata mai frecvent decat alte concentratii, cu hipertricoza sau hirsutism facial.

Diazoxidul este un vasodilatator cu rol de deschidere a canalelor de potasiu, asa cum si Minoxidilul este utilizat pentru tratarea hipoglicemiei copiilor. Hipertricoza este inregistrata in special in cazul copiilor si mai rar in cazul adultilor supusi acestui tratament, parul crescand in exces la nivelul fruntii, gatului si pe fetele posterioare ale membrelor. Parul crescut este de tip lanugo, insa poate fi insotit de pigmentari asociate. Firele de par crescut in exces se pot mentine pana la trecerea unui an de la stoparea medicamentului.

Fenitoina poate sa determine cresterea in exces a parului anormal in aproximativ 5 % - 12 % din cazuri indiferent de doza administrata. Pilozitatea crescuta in exces este observata in special la nivelul bratelor si a picioarelor, insa poate fi observata si la nivelul trunchiului si a fetei.

Persoanele supuse tratamentului cu ciclosporina au dezvoltat hipertricoza sau hirsutism secundar in 44 % - 60 % din cazuri, in urma unui transplant de organ. In acest caz, cresterea parului s-a realizat difuz, observandu-se la nivelul umerilor, al spatelui, bratelor, scalpului, fetei si lobilor urechilor. S-a constatat ca hipertricoza debuteaza in acest caz dupa o perioada de doua pana la patru saptamani de la inceperea tratamentului si se poate agrava in primele trei luni.

Tratamentele cu Psoralen, asociate cu luminile ultraviolete folosite pentru controlarea vitiligoului si a psoriazisului au fost asociate cu dezvoltarea hipertricozei.

Streptomicina folosita pentru tratarea tuberculozei si Acetazolamida folosita pentru tratarea glaucomului sunt, de asemenea, medicamente asociate cu aparitia hipertricozei.

Exista si o serie de boli cu caracter sistemic precum porfiria, care pot determina instalarea hipertricozei la aproximativ 60 % dintre pacientii supusi tratamentelor, semnele fiind observate in special la nivelul tamplelor, obrajilor, sprancenelor si la nivelul liniei de implantare a parului de la nivelul scalpului, dar si pe suprafata trunchiului si a membrelor. Porfiria cutanea tarda reprezinta cel mai comun tip de porfirie inregistrat.

Sindromul POEMS a fost asociat cu aparitia hipertricozei, copiii afectati de hipotiroidism putand sa manifeste secundar si cresterea parului in exces la nivelul spatelui sau al membrelor.

Copiii cu probleme de malabsorbtie intestinala si femeile care sufera de anorexie nervoasa, pot sa dezvolte hipertricoza sau hirsutism cu par de tip lanugo.  

Hipertricoza secundara

Hipertricoza poate aparea si ca urmare a porfiriei cutanea tarda, a hipotiroidismului sau altor conditii endocrine. De asemenea, infectia HIV, unele afectiuni ale sistemului nervos central, dermatomiozita, anorexia nervoasa, abraziunile minore, infectiile sau vaccinarile.

Simptome

Dezvoltarea firelor de par este influentata de unii factori genetici si rasiali. Incidenta hipertricozei este extrem de scazuta in cadrul rasei galbene si a rasei negre. Hipertricoza este rar intalnita pe teritoriul Europei de Nord si foarte comuna in randul populatiei cu descendenta in zona mediteraneana.

Evaluarea pacientilor cu hipertricoza se realizeaza pe baza scorului Ferriman - Gallwey. Pe baza acestui scor pacientii primesc note de la 0 pana la 4, nota 0 fiind acordata in absenta firelor de par, iar nota 4 in cazul prezentei virile a parului. Notele se acorda pentru fiecare dintre cele cele noua zone ale pielii. Acordarea acestor note se face cu scopul diferentierii semnelor de activitate androgenica pentru pacientii de sex feminin.

Pe parcursul examenului fizic, medicul specialist va cauta sa identifice si prezenta urmatoarelor elemente:

  • Semne specifice de Cushing precum prezenta striae rubrae, facies in luna plina sau tesut adipos cu dispozitia in cocoasa de taur.
  • Semne specifice de acromegalie.
  • Obezitate.
  • Acantozis nigricans asociata cu hipercheratoza papilomatoasa cu depunerea de melanina in regiunea posterioara a gatului, a axilelor, in regiunea inghinala si in zonele supuse frecvent frictiunii.
  • Hipertensiunea frecvent inregistrata la persoanele cu hidroxilaza 11, inadecvata in sindromul Cushing sau acromegalie.

Un procent important dintre cazurile de hipertricoza sunt asociate cu anomalii ale limbii precum limba dureroasa, ingrosarea papilelor linguale, pigmentarea anormala sau santurile linguale profunde, specifice afectiunilor tumorale. Spre deosebire de alte sindroame de natura congenitala, firele de par sunt depigmentate si scurte. In urma rezectiei tumorale se constata regresia firelor de par anormale. 

DIAGNOSTIC:

Pacientii care constata cresterea excesiva a pilozitatii trebuie sa se adreseze medicului specialist. Acest simptom se poate datora unor grave tulburari organice, metabolice sau hormonale.

Examenul clinic debuteaza cu preluarea anamnezei care contine inclusiv informatii despre antecedentele medicale familiale si cu tratamentele medicamentoase la care a fost supus pacientul.

Prin intermediul analizelor de laborator se pot determina valorile hormonale ale pacientului. La nevoie, pacientul poate fi supus si examenului ecografic sau examenului computer tomograf pentru examinarea organelor endocrine. Pe baza rezultatelor analizelor de laborator, medicul secialist recomanda interventiile endocrinologice corespunzatoare precum corectia hormonala sau interventia chirurgicala. In cazul in care pilozitarea excesiva nu se poate influenta intr-un alt mod, se poate apela la indepartarea lui pe cale cosmetica.

Hipertricoza este rareori consecinta a unor boli severe, in majoritatea cazurilor reprezentand un simptom al unor tulburari functionale diverse de distributie a firelor de par. Tulburarile de natura hormonala sunt investigate la pacienti in corelatie cu secretia, mecanismul de actiune si metabolismul hormonilor androgeni. Specialistii cauta sa descopere in cadrul stabilirii unui diagnostic daca sunt prezente semne specifice sindromului Cushing sau virilismului.

In cazul in care manifestarea hipertricozei nu reprezinta o reactie secundara administrarii unor anumite medicamente, pacientele de sex feminin, in special, trebuie testate pentru stabilirea titrului de hormoni sexuali, trebuie supuse unui examen ecografic si unui examen computer tomograf, cu scopul excluderii posibilei prezente a unor formatiuni tumorale dezvoltate la nivelul ovarelor sau la nivelul glandelor adrenale.

TRATAMENT:

Pentru stabilirea unei conduite terapeutice corespunzatoare, este esentiala stabilirea unei cauze sigure. Caracterele constitutionale sau familiare nu se pot influenta pe cale medicamentoasa. In cazul unor tulburari de ordin hormonal, in urma restabilirea unui echilibru, pilozitatea se normalizeaza.

In cazul formelor de hipertricoza congenitala sau hirsutism congenital nu este disponibil un tratament specific eficace. Tratamentul hipertricozei dobandite, in schimb, depinde foarte mult de stabilirea corecta a etiologiei acesteia.

Tratamentele pentru inlaturarea parului in exces pot avea caracter temporar sau permanent, insa si acestea pot determina formarea unor cicatrici, dermatite sau a reactiilor de hipersensibilitate.

Metodele de indepartare temporara a firelor de par pot avea efect de la cateva ore pana la cateva saptamani, in functie de metodele folosite. Aceste manopere au rol pur estetic. Manoperele de epilare au rolul de inlaturare a parului crescut in exces si isi mentin efectul pentru o perioada de cateva ore sau zile si se pot efectua cu ajutorul cerii, zaharului sau prin diverse metode electrice.

Metodele de inlaturare permanenta a firelor de par constau in folosirea unor substante chimice care tintesc celulele cu rol germinal al firelor de par. Epilarea cu ajutorul laserului reprezinta o metoda eficienta de indepartare a firelor de par pigmentate. Manoperele cosmetice care au la baza folosirea luminii intens pulsate reprezinta metode de epilare cu caracter permanent, insa acestea nu au efect asupra firelor de par albe. Din acest motiv, tehnica de epilare prin electroliza poate avea efecte benefice superioare, aceasta manopera actionand cu succes si asupra firelor de par albe. Laserul tinteste melanina din regiunea treimii inferioare a foliculului pilos. Electroliza, in schimb, foloseste curent galvanic, termoliza sau ambele variante si are capacitatea de a distruge foliculul pilos prin actiunea curentului galvanic. Electroliza se realizeaza pe parcursul mai multor sedinte cosmetice, programate la o distanta de 1 pana la 6 luni si ofera rezultate bune.

Pilozitatea excesiva determinata de tratamente medicamentoase, inceteaza in urma stoparii administrarii. In cazul in care conditia medicala a pacientului nu permite stoparea tratamentului, este nevoie ca initial sa se vindece afectiunea primara, timp in care pilozitatea in exces se poate indeparta prin diverse proceduri cosmetice. Unele dintre optiunile terapeutice consta in suprimarea secretiei de testosteron prin sporirea globulinei de legare a hormonilor de natura sexuala sau controlarea supraproductiei firelor de par prin reglarea valorii de hormon luteinizant secretat.

O alta varianta de indepartare a parului crescut in exces este reprezentata de crema cu eflonitina, care are proprietatea de incetinire substantiala a cresterii firelor de par. Exista si alte medicamente destinate opririi cresterii locale a firelor de par, insa acestea se afla inca in stadiul de testare, neavand intotdeauna eficacitatea scontata, motiv pentru care acestea nu sunt inca disponibile pe piata.

De asemenea, metodele de decolorare a firelor de par pot reprezenta o metoda de mascare a pilozitatii din unele zone. Perhidrolul 10 % si apa oxigenata au proprietatea de a decolora intr-o oarecare masura firele de par inchise la culoare, insa nu le stopeaza procesul de crestere.

Tratamentele mediate hormonal constau in administrarea contraceptivelor orale care scad productia ovariana de hormoni androgeni sau a antiandrogenilor care pot bloca efectele hormonului testosteron. Antiandrogenii, reprezentati de spironolactona, finasterida sau flutamida pot sa determine si malformatii congenitale, administrarea lor fiind efectuata in asociere cu administrarea contraceptivelor pentru tratarea hipertricozei.

Bibliografie
1. Journal of the American Academy of Dermatology, nr. 48/2003: paginile 169-171; 2. Dermatologie Clinica, Saunders, pagina 769; 3. Fitzpatrick’s Dermatology in General Medicine, pagina 65

Comentarii

Buna ziua,

 

Modificarile pe care le-ati semnalat sunt semne ale masculinizarii (ale cresterii hormonilor androgeni, testosteron), deci nu aveti motive de ingrijorare (avand in vedere ca sunteti o persoana de sex masculin).

 

Multa sanatate!

Alina D.

Buna ziua. Am 19 ani si de aproximativ 3 ani ma confrunt cu o problema neplacuta pentru mine. In primul rand, sa va dau cateva detalii despre problemele mele de snatate: am 19 ani, 55 kilograme si o inaltime de 1.80m. Sunt diagnosticat cu talasemie minora....in fine...preoblema este ca am observat cresterea parului in exces pe picioare de aproximativ 3 cm. credeti ca poate fi o dereglare endocrina? Va multumesc.