Termen cautat
Categorie

Insuficienta mitrala

GENERALITATI:

Ce este insuficienta mitrala?

Insuficienta mitrala este o patologie in care valva mitrala nu se inchide complet, permitand sangelui sa intoarca inapoi in atriul stang in timpul contratiei ventriculului stang.

Valvele cardiace se comporta ca niste porti, care atunci cand se deschid lasa jetul de sange sa treaca intr-o singura directie (dinspre atriu spre ventricul). Valva mitrala este situata intre atriul si ventriculul stang. Ea permite trecerea fluxului sanguin din atriul stang in ventriculul stang. In mod normal, valva mitrala se inchide complet in timpul contractiei ventriculului stang impiedicand astfel intoarcerea sangelui inapoi in atriul stang. Atunci cand valva mitrala permite refularea sangelui din ventriculul stang in atriul stang, boala se numeste insuficienta ( regurgitare) mitrala.

Care sunt consecintele insuficientei mitrale?

Datorita inchiderii incomplete a valvei mitrale, in insuficienta mitrala, are loc intoarcerea unei cantitati variabile de sange din ventriculul stang in atriul stang. Secundar acestui lucru, va creste presiunea din atriul stang. Presiunea crescuta din atriul stang va determina cresterea presiunii in venele pulmonare (vase de sange ce aduc sangele de la plamani la inima), cu posibila instalare a unui edem pulmonar acut (acumulare de lichid in plamani). De asemenea, in insuficienta mitrala cronica mai apare si dilatarea atriului stang, care poate determina aparitia unei fibrilatii atriale. La randul ei, fibrilatia atriala se poate complica cu trombembolism pulmonar sau sistemic. Acest trombembolism se traduce prin aparitia de cheaguri care pot bloca arterele. Cel mai frecvent cheagurile migreaza in arterele de la niveul creierului determinand accident vascular cerebral.

Insuficienta mitrala determina si modificari la nivelul ventricului stang. In perioada de relaxare (diastola), ventriculul stang va primi atat volumul de sange regurgitat, cat si volumul de sange obisnuit care provine din circulatia pulmonara. In insuficienta mitrala cronica acest lucru va determina hipertrofia si dilatarea ventriculului stang. In insuficienta mitrala acuta, datorita faptului ca ventriculul nu este dilatat, va aparea insuficienta ventriculara.

Care sunt cauzele insuficientei mitrale?

Insuficienta mitrala se imparte in acute si cronica. Insuficienta mitrala acuta este determinata de endocardita, reumatism articular acut (RAA), ruperea ischemica a muschilor papilari, rupturi ale foitelor valvulare, disfunctia de proteza metalica, dilatatia acuta de ventricul stang.

Cauzele care duc la insuficienta mtrala cronica sunt reprezentate de prolapsul de valva mitrala, dilatatie de inel mitral posterior, calcificarile inelului mitral si mixomul atrial (rar).

  • Reumatismul articular acut (RAA) – apare secundar amigdalitei cu streptococ beta hemolitic tratate necorespunzator. Afectarea cardica apare la ani de zile distanta de episodul acut. RAA determina o deformare si rigidizare a cuspelor (foitelor) valvulare. Rematismul articular acut poate determina atat stenoza cat si insuficienta mitrala. In zilele noastre, reumatismul articular acut este o cauza rara de insuficienta mitrala.
  • Endocardita – reprezinta inflamatia si infectia endocardului (stratul intern al inimii).
  • Ruptura ischemica de muschi papilari (muschi care sustin valva mitrala) – apare scundar infacrtului miocardic acut. Ischemia poate duce la inchiderea incompleta a valvei (lucru tranzitoriu) sau la fibroza muschilor papilari (lucru permanent). Infarctul miocardic poate detremina si ruptura muschilor papilari, ce determina insuficienta mitrala acuta severa.
  • Prolapsul de valva mitrala (PVM) – se complica relativ rar cu insuficienta mitrala. PVM poate fi congenital (sindromul marfan sau sindormul Ehlers-Danlos) sau secundar unei endocardite.  Cel mai frecvent este afectata foita posterioara a velvei mitrale. In prolapsul de valva mitrala, cuspele valvei, proemina in atriu in timpul sistolei ventriculului stang. Astfel inchiderea normala a valvelor este impiedicata si apare regurgitarea mitrala.
  • Inaintarea in varsta – determina insuficienta mitrala degenerativa, secundar uzurii valvei mitrale. Odata cu inaintarea in varsta apare si calcificarea inelului mitral.
  • Hipertensiunea arteriala – determina in timp hipertrofia (ingrosarea) ventriculului stang. Acest lucru poate duce la afectarea inelului mitral, cu aparitia secundara a insuficientei mitrale.
  • Cardimiopatia dilatativa – este o patologie care se caracterizeaza prin dilaterea ventriculului stang cu determinarea secundara a insuficiemtei cardiace. In cardimiopatia dilatativa, apare dilatarea, subtierea si hipertrifia miocardului (muschiul inimii). Acest lucru va determina dilatare atriala, insuficienta  mitrala sau tricuspidiana.
  • Malformatii cardiace congenitale – defectul septal atrial, persistenta de canal atrio-ventricular.
  • Mixomul atrial – este o tumora cardiaca benigna. Mixomul este alcatuit din fibroblasti (celule ce apartin sistemului conjunctiv). Mixoamele po fi fi pediculate sau sesile (cu baza de implantare larga). Cele pediculate pot patrunde prin valva mitrala in ventricul, impiedicand umplerea ventriculara completa in timpul diastolei.
  • Plagi, traumatisme, rupturi sponate la nivelul cuspelor valvei mitrale.

 Care sunt simptomele insuficientei mitrale?

Simptomele insuficientei mitrale depind atat de rapiditatea cu care se intaleaza afectiunea (acuta sau cronica), precum si de gravitatea ei. In formele usoare sau medii de insuficienta mitrala, simptomele pot fi absente sau minime. In formele severe poate aparea insuficienta cardiaca. In insuficienta mitrala acut, in functie de rapiditatea instalarii, si de gravitatea ei, poate aparea edemul pulmonar acut sau socul cardiogen.

Simptomele insuficientei mitrale includ:

  • Dispneea (respiratie grea) de efort, ortopnee (pacientul nu poate respira in pozitia culcat, nu tolereaza decubitul)
  • Tuse
  • Hemoptizia (expectoratie de sange)
  • Oboseala
  • Palpitatii (senzatia ca inima bate repede) – frecvente secundare fibrilatiei atriale
  • Confuzie, ameteli
  • Edeme la nivelul membrelor inferioare (marirea in volum a picioarelor).
  • Poliurie (urinare frecventa)

Care sunt complicatiile insuficientei mitrale?

Complicatiile insuficientei mitrale acute includ edemul pulmonar acut si insuficienta biventriculara. Insuficienta mitrala cronica duce la aparitia dilatarea atriului stang, dilatarea ventriculului stang, endocardita si fibrilatie atriala cu complicatiile ei (tromebolism pulmonar sau sistemic).

  • Hipertensiunea pulmonara – reprezinta cresterea tensiunii in circulatia pulmonara. Hipertensiunea pulmonara va determina insuficienta ventricului drept (cord pulmonar cronic).
  • Edem pulmonar acut – apar cand lichidele din vasele sanguine trec in interstitiu pulmonar si in alveolele pulmonare.
  • Insuficienta cardiaca – apare cand debitul cardiac nu mai este suficient pentru a asigura necesitatile organismului. Debitul cardiac depinde de functia ventricului stang. Insuficienta cardiaca poate fi si dreapta cand se asociaza cu acumulare de lichid in abdomen si la nivelul extremitatilor. In general sunt afectati ambii ventriculi.
  • Fibrilatia atriala – este cea mai frecventa aritmie cardiaca. Fibrilatia atriala determina contractii rapide si necoordonate ale atriilor. Avand o contractie ineficienta, sangele din atrii va stagna, favorizand astfel aparitia chegurilor de sange. Cheagurile pot migra in creier determinand accident vascular cerebral. In insuficienta mitrala, fibrilatia atriala este favorizta de dilatarea atriului stang.
  • Endocardita bacteriana – reperzinta inflamatia si infectia endocardului (stratul intern al inimii). Patologiile valvulare cresc riscul aparitiei unei endocardite. Pentru a prevenii endocardita, pacientii cu insuficienta mitrala severa vor urma un tratament antibiotic profilactic inaintea oricarei proceduri invazive.

DIAGNOSTIC:

Care este diagnosticul insuficientei mitrale?

Diagnosticul de insuficienta mitrala se ridica dupa examinare fizica, dar este confirmat prin ecocardiografie.

Examenul fizic

  • Palparea – adesea freamat sistolic palpabil la nivelul apexului, soc apexian deplasat la stanga.
  • Auscultatie – zgomote cardiace ritmice, zgomot 1 atenuat (foitele sunt rigide). Se mai poate auzi un zgomot 3 (galop protodiastolic), ce apare dupa zgomotul 2. Zgomotul 3 indica dilatare severa de atriu stang. Caracteristic este prezenta unui suflu sistolic (suflu de frecventa inalta ce apare imediat dupa zgomotul 1, intens, uniform) audibil cel mai bine in focarul mitral, cu acientul in decubit lateral stang. Iradiaza in axila. Intensitatea suflului scade prin efectuarea manevrei valslva (respir fortat cu glorta inchisa). Intensitatea suflului poate creste in timpul efortului si dupa administrarea adrenalinei, nitroglicerinei, digoxinului, diureticelor, vasodilatatorelor.
  • Percutie – soc apexian deplasat la stanga si in jos in caz de hipertrofie de ventricul stang.

Ecocardiografia

Ecocardiografia transtoracica se efectueaza dupa ridicarea diagnosticul de insuficienta mitrala in urma auscultatiei cordului. Este o metoda neinvaziva ce utilizeaza ultrasunete trasnsmise prin intermediul unui transductor. Aparatul prezinta o sonda ecografica care este plasata pe torace, in dreptul inimii, in functie de incidenta care se doreste sa se obtina. Ecocardiografie permite evaluarea valvelor inimii, a kinetica, fractia de ejectie, presiunea in artera pulmonara, dimensiunile si volumele atriilor si ventriculilor. Ecocardiografia bimodala poate evidentia atat prezenta unei hipertensiuni pulmonare, precum si etiologia insuficientei mitrale (prolapsul de valva mitrala, endocardita, reumatismul articular acut, melformatiile congenitale, etc). Ecocardiografie Doppler este utila pentru detectarea fluxului de regurgitare si evaluarea severitatii insuficientei mitrale.

Ecografia cardiaca transesofagiana se efectueaza prin introducerea sondei prin esofagul pacientului (pacientul inghite sonda). Aceasta metoda ofera informatii mai precise si mai detaliate privind valvele si cavitatile. De asemenea este foarte utila pentru vizualizarea potentialilor trombi din atriul sau auriculul stang.

 Radiografia toracica

Radiografia toracica, metoda obtinuta in urma expunerii toracelui la radiatii X, permite vizualizarea siluetei cardice si a plamanilor. Radiografia toracica poate decela prezenta cardiomegaliei (marirea inimii), calcificari de inel mitral, aorta calcificata, congestie pulmonara, edem pulmonar acut. In insuficienta mitrala cronica se poate observa dilatarea inimii stangi (atriu si ventricul).

Electrocardiograma 

Electrocardiograma este o metode neinvaziva, ce inregistreaza activitatea electrica a inimii. Electrocardiograma traduce activitatea electrica a inimii sub forma de unde, segmente, si complexe, pe care le imprima pe o hartie milimetrica. Prin aceasata metode se poate evidentia dilatarea atriului stang (unda P larga – P mitral), hipertrofie de ventricul stang (prin calcularea indcelui Sokolow-Lion) cu sau fara modificari de faza terminala. De asemenea in cazul instalarii fibrilatiei atrilale, electrocardiograma reprezinta gold-standardul pentru diagnositicare ei. In fibrilatia atriala ritmul este neregulat, cu aparitia de unde f ce au o frecventa de 350-600 b/minut.

Cateterismul cardiac 

Cateterismul cardiac este indicat in cazul in care se stabileste interventia chirugicala in vederea inlocuirii valvei mitrale. Cateterismul cardica este o metoda invaziva ce se realizeaza prin introducerea unei cateter (tub flexibil) prin artera sau vena femurala pana in dreptul inimii. Apoi se intorduce o substanta de contrast. Se realizeza apoi o serie de radiografii.Cateterismul cardiac se utilizeaza cu scopul decelarii unei boli arteriale coronariene. De asemenea acesata metoda permite si masurarea presiunilor din atrii si ventriculi, precum se presiunea din circulatia pulmonara.

TRATAMENT:

Care este tratamentul insuficientei mitrale?

Tratament medicamentos

Tratamentul vasodilatator se indica in caz de insuficienta mitrala compensata precum si in caz de insuficienta cardiaca asociata. Vasodilatatoarele scad rezistenta vasculara perifeirca si rezistenta la ejectia sangelui in aorta (postsarcina). Acestea au ca urmare cresterea debitului sanguin, reducerea diemetrului ventricului stang, diminuarea orificiului de regurgitare, precum si reducerea volumului regurgitat. Dintre agentii vasodilatatori amintim inhibotorii enziemi de conversie, blocanti de calciu, nitratii.

  • Inhibitorii enzimei de conversie – administrati in insuficienta mitrala cronica, mai ales daca se asociaza cu insuficienta cardiaca. Scad tensiunea arteriala.
  • Blocantii de calciu – nifedipina – este un relaxant al musculaturii netede arteriale si coronariene. Scad erezsitenta perifierica, si reduce postsarcina. Se administreaza si in hipertensiunea pulmonara.
  • Nitratii – Nitroglicerina sau nitroprusiatul de sodiu – se utilizeaza pentru a scadea presiune din aorta. Se reduce astfel postsarcina si se creste volumul bataie.

Diureticele sunt agenti faramacologici care cresc diureza (urinarea) reducand astfel volumul de sange si presiunea din vasele pulmonare si sistemice. Diureticele sunt medicament utilizate pentru a reduce hipertensiunea arteriala si pentru a trata edemele ce apar secundar insuficientei cardiace.

Digoxinul – agent farmacologic utilizat in tratamentul fibrilatiei atriale si insuficientei cardiace. Prin inhibarea pompei natriu/potasiu, digoxinul reduce frecventa cardiaca si creste intensitatea contractiilor inimii. De asemenea digitala se utilizeaza la pacienti cu insuficienta mitrala severa depasiti chirurgical.

Medicamentele anticoagulante sunt utilizate cu scopul de a preveni formarea cheagurilor de sange. Tratamentul anticoagulant se monitorizeaza prin masurarea INR-ului (raport normalizat international). Pentru a obtine o anticoagular INR-ul trebui sa fie de intre 2 si 3. Agentul farmacologic utilizat cel mai frecvent este Warfarina. Indicatiile anticoagulantelor sunt fibrilatie atriala, proteza valvulare metalica, dilatare camerala.

Antibioticele se utilizeaza pentru a preveni apritia unei endocardite. La pacientii deja diagnosticati cu insuficienta mitrala avansata care urmeaza sa efectueze o manevra invaziva (sangeranda), este posibil ca prin introducerea unui microorganism bacterian, sa se dezvolte o endocardita. Antibioterapia, la pacientii cu insuficienta mitrala se recomanda in urmatoarele situatii: interventii stomatologice, cezariana, traumatisme, investigatii invazie (endoscopie, ecocardiografie transesofagiana, cistoscopie, colonoscopie, etc).

 Tratament chirurgical

Tratamentul chirugical se indica in caz de insuficienta mitrala severa. Pacientii care au insuficienta mitrala asimptomatica sau simptomatica doar in contextul efortului, nu sunt candidati la intreventia pe cord deschis. Exista doua optiuni: repararea (plastia) sau inlocuirea (protezarea) valvei. Ambele interventii se efectueaza pe cord deschis.

Valvuloplastia (repararea valvei mitrale) 

Valva mitrala este bicuspida (are doua cuspe). Cuspele sunt practic doua foite de forma triunghiulara. In functie de etiologie insuficientei mitrale, operatia pote consta in sutura rupturilor valvulare, reimplantarea, sutura rupturilor de cordaje tendinoase (structuri care fac legatura intre cuspe si muschii papilari), scurtarea sau alungirea cordajelor, intarirea sau inlocuirea inelului mitral (anuloplastie). Scopul interventiei este de diminua volumul de sange regurgitat.

Protezarea valvei mitrale

Majoritatea pacientilor cu insuficienta mitrala avansata beneficiaza de protezarea valvei mitrale. Procedura consta in indepartarea valvei mitrale si inlocuirea acesteia cu o proteza mecanica (metalica) sau biologica (valva de porc sau donator uman).Protezele mecanice sunt mai durabile ca cele biologice. Valva biologica are o durata de viata de 10 ani, dupa care trebuie inlocuita din nou. Valva mecanica este mai durabila, dar se asociaza cu un risc crescut de tromboza (formare de chaeguri de sange). De aceea la pacientii protezati mecanic, se administreaza trattament anticoagulant pe viata. La pacientele tinere, cu insuficienta mitrala, care doresc sa ramana insarcinate s-ar recomnda valva biologica. Tratmentul anticoagulant (warfarina) asociat valvei mecanice nu este indicat in sarcina.

Tratamentul interventional

Se utilizeaza clipsuri cu scopul mentinerii valvei mitrale inchise in sistola.

Bibliografie
1. Mark H. Beers, Robert S. Porter. The Merck Manual of Diagnosis and Therapy. Ed All; 2010. 76: 708-723 2. A. S. Fauci, E. Braunwald, K. J. Isselbacher, J. D. Wilson, J. B. Martin et al. „Harrison – Principiile medicinii interne”. Ed Teora; 2003. 8:1358-1552 3. Jorg Braun, Arno J. Dormann. Ghid clinic de Medicina Interna. Ed Medicala; 2013. 4:89-176

Comentarii

Exista doua tipuri de insuficienta cardiaca: disfunctie sistolica (scaderea fortei de contractie a miocardului) si disfunctie diastolica (scaderea compliantei ventriculare). Intrebarea dumneavoastra nu are logica?! Multa sanatate!

In cazurile de insuficienta mitrala cronica usoara asimptomatica nu este nevoie de tratament medicamentos, fiind suficienta o reducere a aportului de sare in alimentatie si evitarea eforturilor fizice. Multa sanatate!

Teoretic nu ar trebui sa fiti pensionat pe caz de boala. Multa sanatate!

Da, exista. Insuficienta mitrala functionala se caracterizeaza prin absenta leziunilor valvulare mitrale. Nu necesita tratament. Multa sanatate!

Va recomand sa respectati indicatiile unui singur medic (alegerea va apartine). Multa sanatate!

Buna seara,

 

Insuficienta mitrala se refera la o afectiune a valvei mitrale (care se afla intre atriul stang si ventriculul stang) care determina o inchidere incompleta a acesteia, ceea ce permite regurgitarea sangelui.

Insuficienta ventriculara stanga se refera la o capacitate scazuta de contractie a peretilor ventriculului stang, ceea ce e echivalenta cu o reducere a debitului cardiac (afectarea functiei de pompa a inimii).

 

Multa sanatate!

Alina D.

Pagini

Adaugă comentariu nou