Termen cautat
Categorie

Insuficienta mitrala

GENERALITATI:

Ce este insuficienta mitrala?
Insuficienta mitrala este o boala in care valva mitrala nu se inchide in mod corespunzator, permitand scurgerea de sange inapoi in atriul stang atunci cand ventriculul stang se contracta.
Valvele cardiace joaca rolul unor porti, ajutand fluxul de sange sa curga intr-o singura directie intre camerele inimii. Valva mitrala este pe partea stanga a inimii, intre atriul stang si ventriculul stang. Valva mitrala permite fluxului de sange sa treaca din atriul stang spre ventriculul stang. Cand inima functioneaza corect, valva mitrala se inchide complet in timpul contractiei ventriculului stang si impiedica refluarea sangelui in atriul stang. Cand valva mitrala permite intoarcerea sangelui din ventriculul stang in atriul stang se numeste regurgitare (insuficienta) mitrala.

Care sunt consecintele insuficientei mitrale?
In insuficienta mitrala, in timp ce ventriculul stang pompeaza sangele in aorta, o cantitate variabila de sange se intoarce inapoi in atriul stang, astfel creste volumul si presiunea in atriul stang. Cresterea presiunii in atriul stang determina cresterea presiunii in venele pulmonare ( vene care aduc sangele de la plamani in atriul stang ) si determina dilatarea atriului stang pentru a se acomodata la cantitatea suplimentara de sange care reflueaza din ventriculul stang. Un atriu foarte dilatat de multe ori bate rapid si neregulat ( afectiune numita fibrilatie atriala). Fibrilatia atriala este responsabila de absenta contractiilor eficiente ale atriilor astfel sangele va stagna la nivelul atriilor. Aceasta stagnarea a sangelui favorizeaza aparitia cheagurilor de sange, care pot migra in artere, in special in cele de la nivelul creierului (accident vascular cerebral). In perioada de relaxare ventriculul stang va primi o cantitate mai mare de sange rezultata din volumul normal de sange la care se adauga cel regurgitat in atriu stang, fapt ce va duce la hipertrofia (cresterea in volum) si dilatatia lui.
Insuficienta mitrala severa poate duce la insuficienta cardiaca, in care presiunea crescuta din atriul stang determina acumularea de lichide in plamani (edem pulmonar acut) sau muschiul inimii nu mai pompeaza cantitatea de sange necesara organismului ceea ce face ca organele sa nu primeasca suficient sange pentru a functia normal.

Care sunt cauzele insuficientei mitrale?
- Prolapsul de valva mitrala: In caz de prolaps de valva mitrala cand ventriculul stang se contracta (in sistola), cuspidele valvei mitrale proemina (mai mult de 3 mm) in sus si inapoi in atriul stang. La persoanele cu prolaps de valva mitrala, foitele valvei mitrale (cuspidele) proemina ca o "parasuta" in atriul stang de fiecare data cand ventriculul stang se contracta. Acest defect impiedica valva mitrala sa se inchida normal si poate sa duca la regurgitare. Majoritatea persoanelor cu prolaps de valva mitrala nu dezvolta niciodata insuficienta mitrala.
- Reumatismul articular acut: O complicatie a infectiei faringiene cu streptococ beta-hemolitic, febra reumatica poate afecta valva mitrala, ducand la insuficienta mitrala deobicei dupa ani de zile sau chiar decenii de la episodul de febra reumatica. Aceasta poate afecta valva mitrala in doua moduri: infectia poate provoca ingrosarea foitelor valvei mitrale, care limiteaza capacitatea de deschidere a valvei sau infectia poate provoca sudarea foitelor valvei mitrale, impiedicand valva mitrala sa se deschida si sa se inchida corect. Persoanele cu febra reumatica pot dezvolta atat stenoza mitrala cat si insuficienta mitrala. Febra reumatica este acum rara in lumea dezvoltata datorita antibioticelor.
- Endocardita: Valva mitrala pot fi deteriorata de endocardita, o infectie a stratului intern al inimii (endocardul), care poate interesa si valvele inimii.
- Inaintarea in varsta: Valva mitrala se deschide si se inchide de zeci de mii de ori in fiecare zi. Uneori, odata cu inaintarea in varsta, uzura valvei mitrale poate duce la insuficienta mitrala.
- Infarctul miocardic: Un infarct miocardic poate deteriora muschii papilari, muschii care sustin valva mitrala, ceea ce afecteaza functia valvei. De fapt, in cazul in care prejudiciul este destul de mare, un infarct miocardic poate duce la insuficienta mitrala acuta (brusca) si severa.
- Hipertensiunea arteriala: In timp, tensiunea arteriala crescuta face ca ventriculul stang sa lucreze mai mult si, treptat, va duce la hipertrofia (ingrosarea peretelui) si dilatatia ventriculului. Acest lucru poate intinde apoi inelul din jurul valvei mitrale, care poate duce la regurgitare mitrala.
- Cardiomiopatia dilatativa: este o boala caracterizata prin dilatarea difuza si progresiva a muschiului inimii, acesta devenind incapabil de a mai pompa sange in intreg organismul. Acest lucru poate intinde inelul din jurul valvei mitrale, ceea ce poate duce la insuficienta mitrala.
- Sindromul Marfan: Sindromul Marfan este o boala ereditara, caracterizata prin dereglarea genei care determina structura fibrilinei, o proteina cu un rol foarte important in tesutul de legatura. Fibrilina este esentiala in formarea fibrelor elastice din tesutul conjunctiv. Reprezinta o tulburare primara de crestere si care afecteaza mai multe parti ale corpului, in principal oasele, inima si ochii.
- Malformatii cardiace congenitale: Defecte ale canalului atrio-ventricular comun se caracterizeaza prin defect al septului atrial (in partea de jos a septului interatrial) ,defect septal ventricular ( in partea de sus a septului interventricular) si malformatii ale valvei mitrale, uneori si a valvei tricuspide.
- Tumorile cardiace: Mixomul este o tumora benigna de consistenta moale, constituita din fibroblasti (celule ale tesutului conjunctiv). Mixomul de atriu stang , mobil si pediculat, care prolabeaza (patrunde) in grade variabile in ventriculul stang mimeaza cel mai frecvent o valvulopatie mitrala, in special stenoza mitrala, dar si insuficienta mitrala.
- Lupusul eritematos sistemic: Lupusul eritematos sistemic afecteaza valvele inimii. Este intalnita la aproximativ 30% din bolnavii cu lupus; acestia au valvele ingrosate, ceea ce ii face mai predispusi la infectii valvulare (endocardita), la aparitia trombozelor (cheaguri de sange) sau a insuficientei cardiace; uneori valvele sunt atat de distruse incat este necesara protezarea (inlocuirea valvelor cu o proteza).
- Sifilisul netratat (rar)
- Traumatisme sau interventii chirurgicale pe cord

Care sunt simptomele insuficientei mitrale?
Simptomele insuficientei mitrale depind de gravitatea si cat de repede se dezvolta boala (daca este acuta sau cronica). Cel mai adesea, insuficienta mitrala este usoara si progreseaza incet deobicei fara nici un simptom. In formele cu regurgitare mitrala mica sau medie simptomele pot lipsi, in formele severe apare decompensarea ventriculului stang si simptomele de insuficienta mitrala.
Simptomele insuficientei mitrale sunt:
- Respiratiei dificila (dispnee) in special in timpul efortului sau cand pacientul se afla in pozitie culcat (pacientul poate respira numai in pozitia de sezut, nu tolereaza decubitul)
- Oboseala ,slabiciune sau scadere in greutate
- Confuzie, ameteli
- Tuse, mai ales pe timpul noptii sau in pozitie culcat
- Palpitatii ( persoana simte modificari ale ritmului cardiac sau simte ca inima a ”sarit o bataie”)
- Edeme la nivelul membrelor inferioare ( picioare sau glezne umflate)
- Urinare excesiva in special in timpul noptii

Care sunt complicatiile insuficientei mitrale?
- Insuficienta cardiaca apare atunci cand muschiul inimii nu mai pompeaza cantitatea de sange necesara organismului. Insuficienta mitrala severa reprezinda o sarcina suplimentara pentru inima ca urmare a necesitatii de a pompa o cantitate mai mare de sange. Edemul pulmonar acut este o urgenta medicala determinata de trecerea lichidelor din vase in interstitiul pulmonar si apoi in alveolele pulmonare. Poate fi de cauza cardiaca sau extracardiaca. Edemul pulmonar acut de cauza cardiaca este forma cea mai severa de insuficienta cardiaca.
- Fibrilatia atriala apare atunci cand activitatea electrica cardiaca devine neregulata si provoaca contractii rapide si necoordonate ale atriilor.Fibrilatia atriala este responsabila de absenta contractiilor eficiente ale atriilor astfel sangele va stagna la nivelul atriilor. Aceasta stagnarea a sangelui favorizeaza aparitia cheagurilor de sange, care pot migra in artere, in special in cele de la nivelul creierului (accident vascular cerebral).
- Endocardita bacteriana este o infectie a valvelor inimii sau a stratului sau intern (endocardul). O valva mitrala anormala creste riscul de a face endocardita bacteriana, care deterioreaza si mai mult valva mitrala.Unii medici considera ca tratamentul antibiotic este necesar ori de cate ori pacientul trebuie sa efectueze o manevra invaziva (sangeranda), care poate sa introduca in circulatia sangvina un microorganism bacterian si care se poate apoi localiza la nivelul inimii. American Heart Association (AHA) considera ca antibioticele nu sunt necesare in majoritatea cazurilor de insuficienta mitrala.
- Hipertensiunea pulmonara apare atunci cand tensiunea din arterele pulmonare (vasele care transporta sangele de la inima la plamani) devine mai mare decat normal. Acest lucru creste efortul partii drepte a inimii.

DIAGNOSTIC:

Examenul fizic
La ascultatia inimii cu ajutorul stetoscopului se poate auzi un suflu sistolic (imediat dupa zgomotul 1, uniform, intens, cu iradiere in axila si interscapulo-vertebral stang sau spre aorta). Intensitatea suflului creste in timpul efortului si dupa administrarea de adrenalina si scade dupa administrare de nitroglicerina, digoxin, diuretice,vasodilatatoare si manevra Valsalva. Zgomotul 3 (galopul atrial) este prezent in insuficienta mitrala severa datorita cresterii fluxului de sange prin valva mitrala in prima parte a diastolei(perioada de relaxare).

Ecocardiografia
Ecocardiografia se face de obicei pentru a confirma diagnosticul. Ecocardiografia este o metoda neinvaziva de explorare a activitatii inimii cu ajutorul ultrasunetelor. Ultrasunetele sunt transmise prin transductor care are rolul de a genera si receptiona ultrasunetele. Acest examen utilizeaza o sonda ecografica plasata pe torace in fata inimii. Ecografia cardiaca permite cea mai buna apreciere a valvelor inimii. Ecocardiografia permite masurarea fluxului de sange prin orificiul mitral si gradul de regurgitare mitrala. De asemenea, se va verifica prin ecografie si capacitatea ventriculului stang, a atriului stang precum si diametrele acestor cavitati (de regula se intalneste ingrosarea peretelui datorita regurgitarilor), presiunea in artera pulmonara si functia ventriculului drept.Prin ecografie transtoracica se poate depista procesul patologic cauzal (reumatism articular acut, prolaps, valva flasca), iar prin metoda Doppler se poate estima calitativ si semicantitativ severitatea insuficientei mitrale. Prin aceasta metoda sunt depistate regurgitatii clinic nesemnificative la multi indivizi normali, aceasta modificare trebuind interpretata in contextul clinic general al pacientului. Ecocardiografia transesofagiana poate decela cauza regurgitarii mitrale si poate decela pacientii candidati pentru protezare valvulara.

Radiografia toracica
Radiografia toracica este o imagine a toracelui in care se pot vedea inima si plamanii, obtinuta prin expunerea toracelui la radiatii X. Pe radiografia toracica se observa cardiomegalia (marirea cordului, cu bombare si alungire a arcului inferior stang),calcificari de inel mitral, hiluri si circulatie pulmonara incarcate (hipertensiune pulmonara). Dilatarea atriului stang este caracteristica insuficientei mitrale severe.

Electrocardiograma
Electrocardiograma (ECG sau EKG) este un test care detecteaza anomaliile legate de activitatea electrica a inimii. Electrocardiograma traduce activitatea electrica a inimii sub forma de linii pe care le imprima pe o hartie gradata speciala. Electrocardiograma poate oferi informatii despre prezenta unor tulburari ale ritmul cardiac.
Electrocardiograma evidentiaza un atriu stang marit (P larg, crestat), hipertrofie de ventricul stang, eventual si de ventricul drept.Pe traseul ECG pot apare semne ale fibrilatiei atriale (disparitia undelor P si inlocuirea lor cu unde f, frecventa undelor f este de 350-600 / min) care este o complicatie in evolutia insuficientei mitrale.
Este utila instalarea unui Holter pentru evaluarea importantei tulburarilor de ritm ( pacientul poarta un dispozitiv EKG portabil care monitorizeaza ritmul cardiac pentru 24 de ore).

Cateterismul cardiac
Cateterismul cardiac consta in introducerea unui cateter (tub flexibil de plastic) prin vena sau artera femurala, pana la nivelul inimii (atriului stang). Ulterior se injecteaza o substanta coloranta ce este detecta de un aparat de raze X. Aparatul face o serie de radiografii ( numite angiograme), care ofera informatii privind arterele coronare. Aceasta investigatie poate spune daca este necesar efectuarea de by-pass coronarian concomitent cu operatia pe valva mitrala. Cateterismul permite masurarea presiunilor in camerele inimii si a presiunii in circulatia pulmonara.

TRATAMENT:

 

Tratament medicamentos

Tratamentul vasodilatator are ca indicatie atat in insuficienta mitrala compensata cat si in caz de insuficienta cardiaca. Vasodilatatoarele corecteaza anomaliile hemodinamice specifice acestei boli si reprezinta un tratament al insuficientei ventriculului stang. Reducerea rezistentei vasculare periferice si a rezistentei la ejectia sangelui in aorta are ca urmare cresterea debitului de sange din ventriculul stang, reducerea diametrului ventriculul stang, diminuarea suprafetei orificiului de regurgitare mitrala si reducerea volumului regurgitarii.
Dintre agentii vasodilatatori utilizati in caz de insuficienta mitrala amintim:
• Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (captopril, enalapril) cresc supravietuirea pacientilor cu insuficienta mitrala si previn deteriorarea functiei de pompa a inimii. In timpul tratamentului, vasele sanguine se dilata, de unde rezulta reducerea tensiunii arteriale si cresterea aportului de sange si oxigen in muschiul inimii si in alte organe.
• Blocanti de canale de calciu (nifedipin) Nifedipinul este un antagonist de calciu cu actiune specifica si eficace, indeosebi ca relaxant al musculaturii netede arteriale periferice si coronariene. Are ca efect diminuarea rezistentei periferice datorate dilatarii vaselor sanguine periferice, cu efect antihipertensiv si reducerea postsarcinii.

 

 

• Hidralazina este un agent vasodilatator utilizat in principal ca antihipertensiv.

 

 

Diureticele sunt medicamente care cresc volumul de urina (eliminarea de urina) si astfel reduc volumul de sange si presiunea in vasele pulmonare si sistemice. Principalele indicatii ale diureticelor sunt hipertensiunea arteriala si edemele consecutive unei insuficiente cardiace.

Digoxin este un medicament utilizat in tratamentul insuficientei cardiace. Actiunea principala a digoxinului este aceea de a incetini frecventa cardiaca atunci cand inima este in fibrilatie auriculara rapida si de a creste intensitatea contractiilor inimii.

Medicamentele anticoagulante sunt recomandate pentru a preveni formarea cheagurilor de sange. Eficienta acestui tratament se masoara prin determinarea TP ( timpul de protrombina) si a INR (raport normalizat international). In cazul in care tratamentul este eficient INR-ul trebui sa fie de intre 2 si 3,5 sau TP-ul trebuie sa fie intre 25 si 40%. Warfarina este medicamentul cel mai frecvent utilizat pentru a preveni formarea cheagurilor.

Antibioticele se recomanda atunci cand pacientul diagnosticat cu insuficienta mitrala trebuie sa efectueze o manevra invaziva (sangeranda), care poate sa introduca in circulatia sangvina un microorganism bacterian si care se poate apoi localiza la nivelul inimii (endocardita). Antibioterapia este recomandata inaintea urmatoarelor manevre: interventii stomatologice sangerande, procedee chirurgicale de orice fel, operatie de cezariana (nasterea fiziologica este contraindicata in randul pacientelor cu stenoza mitrala), traumatisme (fracturi, contuzii, taieturi, etc.), efectuarea unor investigatii precum: endoscopia digestiva superioara, colonoscopia, cistoscopia, tubaj gastro-duodenal, etc. (doar in anumite cazuri atent selectionate).

Tratament chirurgical
Din punct de vedere chirurgical exista doua optiuni: repararea sau inlocuirea valvei mitrale. Ambele optiuni necesita interventii chirurgicale pe cord deschis si un timp indelungat pentru recuperare.

Valvuloplastia (repararea valvei mitrale)
Pentru majoritatea pacientilor cu insuficienta mitrala aceasta este tratamentul chirurgical de preferat pentru a corecta boala. Valva mitrala este formata din doua foite de forma triunghiulara numite cuspide. Valvuloplastia este un procedeu chirurgical practicat in scopul corectarii refluxului de sange la nivelul orificiului mitral. Uneori operatia poate consta in: sutura rupturilor valvulare, sutura rupturilor de cordaje tendinoase, reimplantarea, scurtarea sau alungirea unor cordaje sau indepartarea tesutului in exces astfel incat valva mitral sa se inchida ermetic. Uneori interventia chirurgicala consta in intarirea sau inlocuirea inelului din jurul valvei mitrale (aceasta se numeste anuloplastie). Procedeele de reparare a valvei mitrale au mortalitate mai mica decat protezarea valvei mitrale.

Protezarea valvei mitrale
Protezarea valvei mitrale se practica la pacientii in varsta cu insuficienta mitrala datorata reumatismului articular acut si cu calcificari si fibroza extensiva. Chirurgul inlatura valva mitrala si o inlocuieste cu o proteza mecanica (din material de plastic sau de metal) sau cu o valva de la porc, vaca sau donator uman. Tesutul cardiac de la porci si vaci este asemanator cu cel uman. Protezele mecanice sunt durabile, dar sunt asociate cu un risc crescut de formare a cheagurilor de sange. In cazul in care o persoana primeste o proteze mecanica aceasta trebuie sa ia toata viata un medicament anticoagulant, cum ar fi warfarina, pentru a preveni formarea cheagurilor de sange. Protezele realizate din tesuturi animale rareori cresc riscul de formare a cheagurilor de sange, dar ele tind sa se uzeze mai repede decat protezele mecanice si poate fi necesara inlocuirea acestora.

 

Bibliografie

http://www.merck.com/mmhe/sec03/ch028/ch028b.html
http://www.nlm.nih.gov/medlineplus/ency/article/000176.htm
http://www.patient.co.uk/health/Mitral-Regurgitation.htm
http://www.mayoclinic.com/health/mitral-valve-regurgitation/DS00421/DSECTION=treatments-and-drugs

Comentarii

Exista doua tipuri de insuficienta cardiaca: disfunctie sistolica (scaderea fortei de contractie a miocardului) si disfunctie diastolica (scaderea compliantei ventriculare). Intrebarea dumneavoastra nu are logica?! Multa sanatate!

In cazurile de insuficienta mitrala cronica usoara asimptomatica nu este nevoie de tratament medicamentos, fiind suficienta o reducere a aportului de sare in alimentatie si evitarea eforturilor fizice. Multa sanatate!

Buna seara,

 

Insuficienta mitrala se refera la o afectiune a valvei mitrale (care se afla intre atriul stang si ventriculul stang) care determina o inchidere incompleta a acesteia, ceea ce permite regurgitarea sangelui.

Insuficienta ventriculara stanga se refera la o capacitate scazuta de contractie a peretilor ventriculului stang, ceea ce e echivalenta cu o reducere a debitului cardiac (afectarea functiei de pompa a inimii).

 

Multa sanatate!

Alina D.

Afectiunea dvs. este in stadiul I, adica e o forma usoara; consta intr-o modificare a structurii acestei valve cardiace, deci nu se poate vindeca de la sine, fara interventie chirurgicala; pe de alta parte, nu se pune problema unei interventii chirurgicale in acest stadiu.

Exista posibilitatea agravarii insuficientei mitrale pe durata unei sarcini, iar in privinta riscului de a se intampla acest lucru in cazul dvs., cel mai bun sfat il puteti primi din partea medicului specialist cardiolog care va ingrijeste.

Multa sanatate!

Alina Dragan

Exista doua tipuri de insuficienta cardiaca: disfunctie sistolica (scaderea fortei de contractie a miocardului) si disfunctie diastolica (scaderea compliantei ventriculare). Intrebarea dumneavoastra nu are logica?! Multa sanatate!

Exista doua tipuri de insuficienta cardiaca: disfunctie sistolica (scaderea fortei de contractie a miocardului) si disfunctie diastolica (scaderea compliantei ventriculare). Intrebarea dumneavoastra nu are logica?! Multa sanatate!

Buna seara,

 

Insuficienta mitrala se refera la o afectiune a valvei mitrale (care se afla intre atriul stang si ventriculul stang) care determina o inchidere incompleta a acesteia, ceea ce permite regurgitarea sangelui.

Insuficienta ventriculara stanga se refera la o capacitate scazuta de contractie a peretilor ventriculului stang, ceea ce e echivalenta cu o reducere a debitului cardiac (afectarea functiei de pompa a inimii).

 

Multa sanatate!

Alina D.

Afectiunea dvs. este in stadiul I, adica e o forma usoara; consta intr-o modificare a structurii acestei valve cardiace, deci nu se poate vindeca de la sine, fara interventie chirurgicala; pe de alta parte, nu se pune problema unei interventii chirurgicale in acest stadiu.

Exista posibilitatea agravarii insuficientei mitrale pe durata unei sarcini, iar in privinta riscului de a se intampla acest lucru in cazul dvs., cel mai bun sfat il puteti primi din partea medicului specialist cardiolog care va ingrijeste.

Multa sanatate!

Alina Dragan

Buna seara,

 

Insuficienta mitrala se refera la o afectiune a valvei mitrale (care se afla intre atriul stang si ventriculul stang) care determina o inchidere incompleta a acesteia, ceea ce permite regurgitarea sangelui.

Insuficienta ventriculara stanga se refera la o capacitate scazuta de contractie a peretilor ventriculului stang, ceea ce e echivalenta cu o reducere a debitului cardiac (afectarea functiei de pompa a inimii).

 

Multa sanatate!

Alina D.

Afectiunea dvs. este in stadiul I, adica e o forma usoara; consta intr-o modificare a structurii acestei valve cardiace, deci nu se poate vindeca de la sine, fara interventie chirurgicala; pe de alta parte, nu se pune problema unei interventii chirurgicale in acest stadiu.

Exista posibilitatea agravarii insuficientei mitrale pe durata unei sarcini, iar in privinta riscului de a se intampla acest lucru in cazul dvs., cel mai bun sfat il puteti primi din partea medicului specialist cardiolog care va ingrijeste.

Multa sanatate!

Alina Dragan

eu am prolaps de valva mitala cu minima recurgitare gr 1 si ma simt foarte rau zilnic nu mai pot de 6 ani ma chinui si nu rezolv nimic vreau sa ma operz este vreo problema. eu am 23 ani 1,74 si 50 kg sunt foarte slaba nu reusesc sa ma ingras de 6 ani de cand am nascut .cu laser se poate opera la noi in romania sau sa ma duc in spania ca o am pe mama acolo si nu platesc nimic .multumesc

Eu am disfunctie diastolica gradul I si insuficienta mitrala gradul I, regurgitare grad I si dislipidemie mixta( colesterol total 264. trigliceride 188 mg/dl, HDL 51 ,LDL colesterol 176 mg/dl).   

Tratamentul recomandat a fost initial cu Crestor (de 10 mg, Aspenter, Poliomega)  apoi am luat Simvacard de 10 mg  si acum mi-a fost recomandat din nou Crestor dar de 5 mg. Rugamintea mea mare ar fi sa-mi spuneti cat de repede se ajunge la insuficienta cardiaca si ce regim de viata ar trebui sa am pt. a incetini evolutia bolii.  Mentionez ca am acumulat mult stress, sunt extrem de nervos si sport nu prea fac, am greutate normala, am 50 de ani si sunt profesor.  

                                        va multumesc anticipat !                                             

 

Buna  ziua,

Am  fost operata de VALVULOPLASTIE  MITRALA , dupa o saptamana am fost depistata cu MEDIASTINITA cu STAFILOCOCUL  AURIU, Am fost reoperata si tratata ci LINEZOLIN.Dupa 3 luni de la operatie mi-a aparut ca un cos la terminatia operatiei, acesta a spart si a puroiat timp de 3 saptamani in care am pus comprese ci BETADINA si am luat OXACILINA.Acum aceasta sucurare a incetat dar este  tare pe langa acel asa zis cos.Va rog sa ma ajutati cu un sfat.Mii de multumiri.

salut, si eu am prolaps de valva mitrala stanga, de la 7 ani descoperit. acum am 36 de ani, 193 cm, 95kg(am avut aproape 110, dar am rarit mancarea ca si cantitate), dar nu sunt speriat de boala.cand eram mic dr. mi-a interzis sa joc fotbal zicandu-mi ca azi dau cu piciorul in minge, maine la fel, pana cand o sa dau coltul din efort.o perioada mama ma tot tinea doar in fata blocului, pana am mai crecut 13-14 ani, cand am inceput sa raman mai liber si sa ajung in curtea scolii, unde eram portar la fotbal, fara stirea ei. jucam pe ceas , castigatorii ramanand in teren( pe caldura de la ora 2-3), si ma trezeam ca pot stoarce tricoul de pe mine si ca ma durea pe piept de la cat jucam, simtind cum scoteam tigarile din mine:)).incepusem sa si fumez.fumez si in ziua de azi cam un pachet la 2 zile sau mai putin, dupa ce am facut o pauza de 8 ani.boala cica daca nu o mostenesti, o faci din lipsa de calciu si magneziu.iau si in ziua de azi ca si mg b6(inainte luam magneziu verla, dar doar prin pile).faptul ca oboseste cineva din prolaps e ca nu face miscare zilnic din ce in ce mai multa.asa patesc eu acum ca nu mai merg pe jos de la 21 de ani, si nici cu mingea n-am mai avut atingeri:(

totul tine de stilul tau de viata si de ce mananci.eu de ex de 3 ani de zile mananc odata la 2 zile 1 kg sau 1,200 de banane(in decurs de 3- ore) cu un litru de lapte odata cu ele, dar din pacate nu mai merg decat cu taxi la job si sport deloc nu mai fac. palpitatiile nu ma mai sperie de mult.atata tot ca atunci cand incep si tin cam o ora, nu fac efort deloc, dar nici nu mai iau propanolol.cand eram mai pustan (17 ani) aveam palpitatii cam odata pe luna de alea lungi, si cam de 2-3 ori de alea scurte de cateva secunde. acum le am cand si cand, dar eu zic ca totul s-a datorat faptului ca am " antrenat" inima de mic cu efort din ce in ce mai sustinut( dar cu cap!!! nu sa exagerez cand nu mai puteam), facand-o sa se adapteze si la eforturi mai mari.faza e ca acum obosesc repede daca merg mai mult, dar daca fac zilnic lucrul asta, iar isi da drumul, deci nu-s speriat. si n-are rost ca persoanele cu prolaps de valva mitrala( indiferent de gradul lui- are 3 grade parca) sa stea stresati  ca traiesc mai putin ca unul cu inima perfecta, atat timp cat si-o grijesc corespunzator cu medicatia adecvata pt fiecare caz, si putin sport la fel personalizat.din contra putem avea un avantaj prin faptul ca stim ca suntem cardiaci, si prin asta evitam unele lucruri pe care un om sanatos le face inconstient, si ii pot aduce moartea: de ex. saritul in apa rece pe canicula, fara sa fie obisnuit corpul cu apa, simulte altele. sanatate maxima la toti care citit  si care aveti prolaps.

Buna ziua, Copilul meu are 3 ani si  5 luni. De citeva ori mi-a spus ca simte cum se zbate inimioara. Am fost la doctor, la ECG au spus ca ritmul cardiac este neregulat, iar la Ecocardiografie unde totul a fost ok, doar ca au scris ca sunt Insuficienta mitrala gr I, tricuspidiana grI, pulmonara de gr. I - acestea fiind fiziologice. 
Este posibil ca insuficienta mitrala si altele sa fie fiziologice ? Vor trece cu virsta? Exista vreun tatament?

Va multimesc

 

Am insuficienta mitrala gr2, aritmie, extrasistole supra ventriculare, distonie neurovegetativa plus hipotiroidie cu 2 noduli. Va rog din suflet ma poate ajuta cineva ca medicamentele mi-au fost schimbate pana acum de 4 ori si nu ma ajuta deloc. Ar fi prea mult sa descriu medicamentele pe care le-am luat pana acum. Important e ca ma simt din ce in ce mai rau in ultimul timp. Si psihic incep sa clachez cand vad ca starea mea se agraveaza tot mai mult. In speranta ca ma poate ajuta cineva cu ceva eu va multumesc din suflet si aveti grija de sanatatea voastra ca eu n-am avut. Multumesc!

am fost la un control cardiologic si mi sa dat dignosticul de Prolaps de valva mitrala si insuficienta mitrala de gr 2 si am primit tratamentul cu Tanacan picaturi

la ecografie am urmatoarele masuratori  

VS (D) 56                           Ao-inel 18,5

VS (S)33                            Ao-ascd.23

AS 21                                F.E.70%

VD32                                 F.S.40%

Sept i.v. 8,7

Perte post. 8,2

imi puteti spune daca e grav

Buna seara,sunt o pacienta de 39 de ani si am fost descoperita acum 2 saptamani cu insuficienta mitrala post-reumatismala de gradul 2 si as dori sa stiu daca exista un regim si daca ar trebui sa imi fac griji fiind valva mitrala anterioara ingrosata si avand inchiderea incompleta?

Buna ziua! Am o problema , boala mea s-a declansat in urma cu ceva timp, ea se numeste INSUFICIENTA MITRALA SEVERA PRIN RESTRICTIE DE VALVA MITRALA POSTERIOARA , am fost la cateva controale periodice la spitalul Fundeni din capitala iar in urma cu ceva timp ma simteam un pic mai bine cand am facut o criza de inima aproape preinfarct si de atunci obosesc aproape din orice si din ce in ce mai des. Dupa acea criza am fost la medicul meu cardiolog si mi s-a spus ca momentan nu mai are ce sa imi faca deoarece corpul meu nu mai raspunde la tratamentul dat. Ma intereseaza CAT AR COSTA o astfel de operatie amintind ca am 35 de ani , si care ar fi riscurile? Eu mai avand o operatie de fibrom uterin facuta in urma cu 2 ani! multumesc anticipat!

Buna seara . Fiica mea de 15 ani a fost diagnosticata cu TPSV si insuficienta mitrala de gradul I .Rezultatele ecocardiografiei sunt : Ao asc=23 mm ; AS = 25mm ; VAo = normal ; VS = 47/30 mm ; SIV= 9mm cu miscare normala ; PP = 7 mm ; FE = 67% ; FS=37% ; VD=22mm ; TAP = 20 mm nedilatat ; SIA,SIV intacte ; VAo tricuspa nestenotice ; VM aspect normal , IM gr.1 , flux transmitral normal . Holter-EKG : AV medie = 75b/min , AV min = 46b/min , AV max = 163b/min . EKG : ritm sinusal ; ax QRS la +50 ; FC = 60 cicli/min ; traseu normal . In ultima perioada a avut tahicardiile in jur de o ora ceea ce m-a ingrijorat . Medicul mi-a recomandat Propranolol 1/2 de 2 oi pe zi .  As vrea sa intreb cat de grava este aceasta boala si daca exista alte metode de "vindecare" ?

In urma unei ecocardiografii pe descriere este specificata "o amplitudine crescuta la nivelul valvelor atrio-ventriculare, vizibila mai ales la nivelul VMA, a crei deschidere se face pana aproape de SIV, la nivelul camerei de evacuare a VS". Vreau sa va intreb daca este periculoasa aceasta amplitudine sai daca trebuie urmarita pe viitor. Multumesc, cu respect

Am fost diagnosticata luna aceasta cu diagnosticul:VMI ant usor ingrosata,cu prolaps usor,insuficienta mitrala gr.1 cu jet orientat spre posterior.VAo tricuspa,supla,nestenotica,competenta,FE 65%,functie diastolica VS normala,VD nedilatat,normokinetic,fara spatiu liber pericardic.Am primit primit tratamet a spus doctorul doar profilactic:Aspacardin 35mg/12mg potasiu/magneziu si Metoprolol LPH 25 mg.o tableta la nevoie deoarece cateodata am palpitatii.Mi s-a spus ca m-am nascut cu asa ceva,as vrea sa stiu este grav,se poate vindeca sau se poate agrava aceasta boala?mentionez si ca am ameteli,slabiciuni dureri de cap(unori frontala,ceafa),greta lipsa poftei de mancare,oboseala,dureri de spate,respiratie mai dificila cu intepaturi unori in zona inimii:aceste simptome vin de la aceasta boala?Am facut si analize de sange,urina si in afara de leucocite(normal trebuia sa fie 4-10 iar eu am avut 13,59)si neutrofil(normal trebuia 2-8 iar eu am avut 8,79)celelalte au fost in limite normale.Se poate sa mai fie si altceva sau aceste simptome vin de la boala pe care o am?As vrea sa-mi raspunda un doctor:am varsta de 39 de ani,2 copii si acum ne dorim inca unul: se poate sa mai am o sarcina?boala pe care o am ma poate afecta pe mine sau sarcina?se poate agrava aceasta boala in timpul sau dupa sarcina?Astept raspuns urgent.

Buna seara!Bebelusul meu are 3 luni si dupa refuzul de a minca, am fost spitalizati.Timp de 1 saptamina am fost tratati de pneumonie,dar ne/au mai zis de un suflu la inima.Dupa ce am iesit din starea critica,caci am stat si in sectia de reanimare,(findca avea gemoglobina 86 i se facuse transfuzie de singe si saturatia nu era normala),am facut ecocardiografia. Dupa care am primit urmatoarea concluzie a medicului imagist:Insuficienta mitrala congenitala de gradul IV,importanta ca volum.Tip II dupa clasificarea Carpentier:valva cu aspect de "parasuta".Ineul mitral este dilatat.Ventriculul sting este dilatat.Ventriculul drept este dilatat.AP-dilatata.Parametrii functiei de pompa ai inimii sunt normali(FE,FS).Insuficienta tricuspidiana de gr.II(secundara).Hipertensiene pulmonara severa.Dupa consultarea cardiochirurgului,am primit urmatoarea explicatie:copilul a suferit un acces primar,organismul nu era pregatit si foarte mult a decompensat.Ca sa/l opereze pentru implant de valva biologica sau mecanica ni s/a spus ca copilul e in perioada de crestere si nu are rost caci va trebui schimbata valva la fiecare 3 luni,dar valva care sa creasca impreuna cu inima nu a fost inventata.Si atunci au hotarit sa urmam suportul medicamentos (CAPTORILI- 4 mg, 3 ori/zi,VEROSPIRONI -6 mg. 2 ori/zi,DIGOXINI- 0,025 mg, 2 ori/zi si Vit.E- 5 pic.2 ori/zi) pe parcusul a 3 luni de zile.Dupa care sa trecem din nou ecocardiografia.Spuneti/mi Va rog mult,nu va fi prea tirziu,daca ne vor amina cu operatia,si in acest interval de timp sa apara careva complicatii?Va rugam,daca cunoasteti sa ne recomandati niste specialisti buni,care ne/ar putea ajuta.VA MULTUMIM ANTICIPAT!!! 

      Buna seara.As dori sa ma ajute cineva avizat macar cu o parere, referitor la operatia de schimbare de valva mitrala pe care a suferit-o mama mea acum doua saptamani.Credeti-ma, sunt disperata deoarece toate analizele si tot ce urmaresc medicii care au operat-o sunt bune,sunt in parametri normali iar ea nu poate sa respire si nu se stie de ce.Are deja doua saptamani jumatate de cand este la terapie intensiva.Care este oare cauza?

       Va rog ajutati-ma!Multumesc!

Buna ziua ! Am o proteza mitrala din anul 2005 care functioneaza destul de bine.Am si o nelamurire: fac tratament cu Sintrom (2 zile iau trei sferturi de pastila iar restul zilelor din saptamana iau o jumatate), sunt fumatoare activa de 5 luni iar inima pare sa functioneze in regula.In ultimele 3 saptamani am sarit peste tratamentul cu anticoagulant iar astazi cand eram la masa, am remarcat o proeminenta a vaselor de sange de pe piciorul stang dar si o oarecare gadilatura/mancarime a vaselor.Vreau si eu o parere daca se poate ca m-a cam speriat chestia asta

eu am prolaps de valva mitala cu minima recurgitare gr 1 si ma simt foarte rau zilnic nu mai pot de 6 ani ma chinui si nu rezolv nimic vreau sa ma operz este vreo problema. eu am 23 ani 1,74 si 50 kg sunt foarte slaba nu reusesc sa ma ingras de 6 ani de cand am nascut .cu laser se poate opera la noi in romania sau sa ma duc in spania ca o am pe mama acolo si nu platesc nimic .multumesc

Eu am disfunctie diastolica gradul I si insuficienta mitrala gradul I, regurgitare grad I si dislipidemie mixta( colesterol total 264. trigliceride 188 mg/dl, HDL 51 ,LDL colesterol 176 mg/dl).   

Tratamentul recomandat a fost initial cu Crestor (de 10 mg, Aspenter, Poliomega)  apoi am luat Simvacard de 10 mg  si acum mi-a fost recomandat din nou Crestor dar de 5 mg. Rugamintea mea mare ar fi sa-mi spuneti cat de repede se ajunge la insuficienta cardiaca si ce regim de viata ar trebui sa am pt. a incetini evolutia bolii.  Mentionez ca am acumulat mult stress, sunt extrem de nervos si sport nu prea fac, am greutate normala, am 50 de ani si sunt profesor.  

                                        va multumesc anticipat !                                             

 

Buna  ziua,

Am  fost operata de VALVULOPLASTIE  MITRALA , dupa o saptamana am fost depistata cu MEDIASTINITA cu STAFILOCOCUL  AURIU, Am fost reoperata si tratata ci LINEZOLIN.Dupa 3 luni de la operatie mi-a aparut ca un cos la terminatia operatiei, acesta a spart si a puroiat timp de 3 saptamani in care am pus comprese ci BETADINA si am luat OXACILINA.Acum aceasta sucurare a incetat dar este  tare pe langa acel asa zis cos.Va rog sa ma ajutati cu un sfat.Mii de multumiri.

salut, si eu am prolaps de valva mitrala stanga, de la 7 ani descoperit. acum am 36 de ani, 193 cm, 95kg(am avut aproape 110, dar am rarit mancarea ca si cantitate), dar nu sunt speriat de boala.cand eram mic dr. mi-a interzis sa joc fotbal zicandu-mi ca azi dau cu piciorul in minge, maine la fel, pana cand o sa dau coltul din efort.o perioada mama ma tot tinea doar in fata blocului, pana am mai crecut 13-14 ani, cand am inceput sa raman mai liber si sa ajung in curtea scolii, unde eram portar la fotbal, fara stirea ei. jucam pe ceas , castigatorii ramanand in teren( pe caldura de la ora 2-3), si ma trezeam ca pot stoarce tricoul de pe mine si ca ma durea pe piept de la cat jucam, simtind cum scoteam tigarile din mine:)).incepusem sa si fumez.fumez si in ziua de azi cam un pachet la 2 zile sau mai putin, dupa ce am facut o pauza de 8 ani.boala cica daca nu o mostenesti, o faci din lipsa de calciu si magneziu.iau si in ziua de azi ca si mg b6(inainte luam magneziu verla, dar doar prin pile).faptul ca oboseste cineva din prolaps e ca nu face miscare zilnic din ce in ce mai multa.asa patesc eu acum ca nu mai merg pe jos de la 21 de ani, si nici cu mingea n-am mai avut atingeri:(

totul tine de stilul tau de viata si de ce mananci.eu de ex de 3 ani de zile mananc odata la 2 zile 1 kg sau 1,200 de banane(in decurs de 3- ore) cu un litru de lapte odata cu ele, dar din pacate nu mai merg decat cu taxi la job si sport deloc nu mai fac. palpitatiile nu ma mai sperie de mult.atata tot ca atunci cand incep si tin cam o ora, nu fac efort deloc, dar nici nu mai iau propanolol.cand eram mai pustan (17 ani) aveam palpitatii cam odata pe luna de alea lungi, si cam de 2-3 ori de alea scurte de cateva secunde. acum le am cand si cand, dar eu zic ca totul s-a datorat faptului ca am " antrenat" inima de mic cu efort din ce in ce mai sustinut( dar cu cap!!! nu sa exagerez cand nu mai puteam), facand-o sa se adapteze si la eforturi mai mari.faza e ca acum obosesc repede daca merg mai mult, dar daca fac zilnic lucrul asta, iar isi da drumul, deci nu-s speriat. si n-are rost ca persoanele cu prolaps de valva mitrala( indiferent de gradul lui- are 3 grade parca) sa stea stresati  ca traiesc mai putin ca unul cu inima perfecta, atat timp cat si-o grijesc corespunzator cu medicatia adecvata pt fiecare caz, si putin sport la fel personalizat.din contra putem avea un avantaj prin faptul ca stim ca suntem cardiaci, si prin asta evitam unele lucruri pe care un om sanatos le face inconstient, si ii pot aduce moartea: de ex. saritul in apa rece pe canicula, fara sa fie obisnuit corpul cu apa, simulte altele. sanatate maxima la toti care citit  si care aveti prolaps.

In cazurile de insuficienta mitrala cronica usoara asimptomatica nu este nevoie de tratament medicamentos, fiind suficienta o reducere a aportului de sare in alimentatie si evitarea eforturilor fizice. Multa sanatate!

In cazurile de insuficienta mitrala cronica usoara asimptomatica nu este nevoie de tratament medicamentos, fiind suficienta o reducere a aportului de sare in alimentatie si evitarea eforturilor fizice. Multa sanatate!

Pagini