Esti aici:Boli / Afectiuni / Insuficienta mitrala


Insuficienta mitrala


Generalitati

Ce este insuficienta mitrala?    
Insuficienta mitrala este o boala in care valva mitrala nu se inchide in mod corespunzator,  permitand scurgerea de sange inapoi in atriul stang atunci cand ventriculul stang se contracta.
Valvele cardiace joaca rolul unor porti, ajutand fluxul de sange sa curga intr-o singura directie intre camerele inimii. Valva mitrala este pe partea stanga a inimii, intre atriul stang si ventriculul stang. Valva mitrala permite fluxului de sange sa treaca din atriul stang spre ventriculul stang. Cand inima functioneaza corect, valva mitrala se inchide complet in timpul contractiei ventriculului stang si impiedica refluarea sangelui in atriul stang. Cand valva mitrala permite intoarcerea sangelui din ventriculul stang in atriul stang se numeste regurgitare (insuficienta) mitrala.

Care sunt consecintele insuficientei mitrale?
In insuficienta mitrala, in timp ce ventriculul stang pompeaza sangele in aorta, o cantitate variabila de sange se intoarce inapoi in atriul stang, astfel creste volumul si presiunea in atriul stang. Cresterea presiunii in atriul stang determina cresterea presiunii in venele pulmonare ( vene care aduc sangele de la plamani in atriul stang ) si determina dilatarea atriului stang pentru a se acomodata la cantitatea suplimentara de sange care reflueaza din ventriculul stang. Un atriu foarte dilatat de multe ori bate rapid si neregulat ( afectiune numita fibrilatie atriala). Fibrilatia atriala este responsabila de absenta contractiilor eficiente ale atriilor astfel sangele va stagna la nivelul atriilor. Aceasta stagnarea a sangelui favorizeaza aparitia cheagurilor de sange, care pot migra in artere, in special in cele de la nivelul creierului (accident vascular cerebral). In perioada de relaxare ventriculul stang va primi o cantitate mai mare de sange rezultata din volumul normal de sange la care se adauga cel regurgitat in atriu stang, fapt ce va duce la hipertrofia (cresterea in volum) si dilatatia lui.
Insuficienta mitrala severa poate duce la insuficienta cardiaca, in care presiunea crescuta din atriul stang determina acumularea de lichide in plamani (edem pulmonar acut) sau muschiul inimii nu mai pompeaza cantitatea de sange necesara organismului ceea ce face ca organele sa  nu primeasca suficient sange pentru a functia normal.

Care sunt cauzele insuficientei mitrale?
•    Prolapsul de valva  mitrala: In caz de prolaps de valva mitrala cand ventriculul stang se contracta (in sistola), cuspidele valvei mitrale proemina (mai mult de 3 mm) in sus si inapoi in atriul stang. La persoanele cu prolaps de valva mitrala, foitele valvei mitrale (cuspidele) proemina ca o "parasuta" in atriul stang de fiecare data cand ventriculul stang se contracta. Acest defect impiedica valva mitrala sa se inchida normal si poate sa duca la regurgitare. Majoritatea persoanelor cu prolaps de valva mitrala nu dezvolta niciodata insuficienta mitrala.
•    Reumatismul articular acut: O complicatie a infectiei faringiene cu streptococ beta-hemolitic, febra reumatica poate afecta valva mitrala, ducand la insuficienta mitrala deobicei dupa ani de zile sau chiar decenii de la episodul de febra reumatica. Aceasta poate afecta valva mitrala in doua moduri: infectia poate provoca ingrosarea foitelor valvei mitrale, care limiteaza capacitatea de deschidere a valvei sau infectia poate provoca sudarea foitelor valvei mitrale, impiedicand valva mitrala sa se deschida si sa se inchida corect. Persoanele cu febra reumatica pot dezvolta atat stenoza mitrala cat si insuficienta mitrala. Febra reumatica este acum rara in lumea dezvoltata datorita antibioticelor.
•    Endocardita: Valva mitrala pot fi deteriorata de endocardita, o infectie a stratului intern al inimii (endocardul), care poate interesa si valvele inimii.
•    Inaintarea in varsta: Valva mitrala se deschide si se inchide de zeci de mii de ori in fiecare zi. Uneori, odata cu inaintarea in varsta, uzura valvei mitrale poate duce la insuficienta mitrala.
•    Infarctul miocardic: Un infarct miocardic poate deteriora muschii papilari, muschii care sustin valva mitrala, ceea ce afecteaza functia valvei. De fapt, in cazul in care prejudiciul este destul de mare, un infarct miocardic poate duce la insuficienta mitrala acuta (brusca) si severa.
•    Hipertensiunea arteriala: In timp, tensiunea arteriala crescuta face ca ventriculul stang sa lucreze mai mult si, treptat, va duce la hipertrofia (ingrosarea peretelui) si dilatatia ventriculului. Acest lucru poate intinde apoi inelul din jurul valvei mitrale, care poate duce la regurgitare mitrala.
•    Cardiomiopatia dilatativa: este o boala caracterizata prin dilatarea difuza si progresiva a muschiului inimii, acesta devenind incapabil de a mai pompa sange in intreg organismul. Acest lucru poate intinde inelul din jurul valvei mitrale, ceea ce poate duce la insuficienta mitrala.
•    Sindromul Marfan: Sindromul Marfan este o boala ereditara, caracterizata prin dereglarea genei care determina structura fibrilinei, o proteina cu un rol foarte important in tesutul de legatura. Fibrilina este esentiala in formarea fibrelor elastice din tesutul conjunctiv. Reprezinta o tulburare primara de crestere si care afecteaza mai multe parti ale corpului, in principal oasele, inima si ochii.
•    Malformatii cardiace congenitale: Defecte ale canalului atrio-ventricular comun  se caracterizeaza prin defect al septului atrial (in partea de jos a septului interatrial) ,defect septal ventricular ( in partea de sus a septului interventricular) si malformatii ale valvei mitrale, uneori si a valvei tricuspide.
•    Tumorile cardiace: Mixomul este o tumora benigna de consistenta moale, constituita din fibroblasti (celule ale tesutului conjunctiv). Mixomul de atriu stang , mobil si pediculat, care prolabeaza (patrunde) in grade variabile in ventriculul stang mimeaza cel mai frecvent o valvulopatie mitrala, in special stenoza mitrala, dar si insuficienta mitrala.
•    Lupusul eritematos sistemic: Lupusul eritematos sistemic afecteaza valvele inimii. Este intalnita la aproximativ 30% din bolnavii cu lupus; acestia au valvele ingrosate, ceea ce ii face mai predispusi la infectii valvulare (endocardita), la aparitia trombozelor (cheaguri de sange) sau a insuficientei cardiace; uneori valvele sunt atat de distruse incat este necesara protezarea (inlocuirea valvelor cu o proteza).
•    Sifilisul netratat (rar)
•    Traumatisme sau interventii chirurgicale pe cord

Care sunt simptomele insuficientei mitrale?
Simptomele insuficientei mitrale depind de gravitatea si cat de repede se dezvolta boala (daca este acuta sau cronica). Cel mai adesea, insuficienta mitrala  este usoara si progreseaza incet deobicei fara nici un simptom. In formele cu regurgitare mitrala mica sau medie simptomele pot lipsi, in formele severe apare decompensarea ventriculului stang si simptomele de insuficienta mitrala.
Simptomele insuficientei mitrale sunt:
•    Respiratiei dificila (dispnee) in special in timpul efortului sau cand pacientul se afla in pozitie culcat (pacientul poate respira numai in pozitia de sezut, nu tolereaza decubitul)
•    Oboseala ,slabiciune sau scadere in greutate
•    Confuzie, ameteli
•    Tuse, mai ales pe timpul noptii sau in pozitie culcat
•    Palpitatii ( persoana simte modificari ale ritmului cardiac sau simte ca inima a ”sarit o bataie”)
•    Edeme la nivelul membrelor inferioare ( picioare sau glezne umflate)
•    Urinare excesiva  in special in timpul noptii

Care sunt complicatiile insuficientei mitrale?
•    Insuficienta cardiaca apare atunci cand muschiul inimii nu mai pompeaza cantitatea de sange necesara organismului. Insuficienta mitrala severa reprezinda o sarcina suplimentara pentru inima ca urmare a necesitatii de a pompa o cantitate mai mare de sange. Edemul pulmonar acut este o urgenta medicala determinata de trecerea lichidelor din vase in interstitiul pulmonar si apoi in alveolele pulmonare. Poate fi de cauza cardiaca sau extracardiaca. Edemul pulmonar acut de cauza cardiaca este forma cea mai severa de insuficienta cardiaca.
•    Fibrilatia atriala apare atunci cand activitatea electrica cardiaca devine neregulata si provoaca  contractii rapide si necoordonate ale atriilor.Fibrilatia atriala este responsabila de absenta contractiilor eficiente ale atriilor astfel sangele va stagna la nivelul atriilor. Aceasta stagnarea a sangelui favorizeaza aparitia cheagurilor de sange, care pot migra in artere, in special in cele de la nivelul creierului (accident vascular cerebral).
•    Endocardita bacteriana este o infectie a valvelor inimii sau a stratului sau intern (endocardul). O valva mitrala anormala creste riscul de a face endocardita bacteriana, care deterioreaza si mai mult valva mitrala.Unii medici considera ca tratamentul antibiotic este necesar ori de cate ori pacientul trebuie sa efectueze o manevra invaziva (sangeranda), care poate sa introduca in circulatia sangvina un microorganism bacterian si care se poate apoi localiza la nivelul inimii. American Heart Association (AHA)  considera ca antibioticele nu sunt necesare in majoritatea cazurilor de insuficienta mitrala.
•    Hipertensiunea pulmonara apare atunci cand tensiunea din arterele pulmonare (vasele care transporta sangele de la inima la plamani) devine mai mare decat normal. Acest lucru creste efortul partii drepte a inimii.

Diagnostic

Examenul fizic
La ascultatia inimii cu ajutorul stetoscopului se poate auzi un suflu sistolic (imediat dupa zgomotul 1, uniform, intens, cu iradiere in axila si interscapulo-vertebral stang sau spre aorta). Intensitatea suflului creste in timpul efortului si dupa administrarea de adrenalina si scade dupa administrare de nitroglicerina, digoxin, diuretice,vasodilatatoare si manevra Valsalva. Zgomotul 3 (galopul atrial) este prezent in insuficienta mitrala severa datorita cresterii fluxului de sange prin valva mitrala in prima parte a diastolei(perioada de relaxare).

Ecocardiografia
Ecocardiografia se face de obicei pentru a confirma diagnosticul. Ecocardiografia este o metoda neinvaziva de explorare a activitatii inimii cu ajutorul ultrasunetelor. Ultrasunetele sunt transmise prin transductor care are rolul de a genera si receptiona ultrasunetele. Acest examen utilizeaza o sonda ecografica plasata pe torace in fata inimii. Ecografia cardiaca permite cea mai buna apreciere a valvelor inimii. Ecocardiografia permite masurarea fluxului de sange prin orificiul mitral si gradul de regurgitare mitrala. De asemenea, se va verifica prin ecografie si capacitatea ventriculului stang, a atriului stang precum si diametrele acestor cavitati (de regula se intalneste ingrosarea peretelui datorita regurgitarilor), presiunea in artera pulmonara si functia ventriculului drept.Prin ecografie transtoracica se poate depista procesul patologic cauzal (reumatism articular acut, prolaps, valva flasca), iar prin metoda Doppler se poate estima calitativ si semicantitativ severitatea insuficientei mitrale. Prin aceasta metoda sunt depistate regurgitatii clinic nesemnificative la multi indivizi normali, aceasta modificare trebuind interpretata in contextul clinic general al pacientului. Ecocardiografia transesofagiana poate decela cauza regurgitarii mitrale si poate decela pacientii candidati pentru protezare valvulara.

Radiografia toracica
Radiografia toracica este o imagine a toracelui in care se pot vedea inima si plamanii, obtinuta prin expunerea toracelui la radiatii X. Pe radiografia toracica se observa cardiomegalia (marirea cordului, cu bombare si alungire a arcului inferior stang),calcificari de inel mitral, hiluri si circulatie pulmonara incarcate (hipertensiune pulmonara). Dilatarea atriului stang este caracteristica insuficientei mitrale severe.

Electrocardiograma
Electrocardiograma (ECG sau EKG) este un test care detecteaza anomaliile legate de activitatea electrica a inimii. Electrocardiograma traduce activitatea electrica a inimii sub forma de linii pe care le imprima pe o hartie gradata speciala. Electrocardiograma poate oferi informatii despre prezenta unor tulburari ale ritmul cardiac.
Electrocardiograma evidentiaza un atriu stang marit (P larg, crestat), hipertrofie de ventricul stang, eventual si de ventricul drept.Pe traseul ECG pot apare semne ale fibrilatiei atriale (disparitia undelor P si inlocuirea lor cu unde f, frecventa undelor f este de 350-600 / min) care este o complicatie in evolutia insuficientei mitrale.
Este utila instalarea unui Holter pentru evaluarea importantei tulburarilor de ritm ( pacientul poarta un dispozitiv EKG portabil care monitorizeaza ritmul cardiac pentru 24 de ore).

Cateterismul cardiac
Cateterismul cardiac consta in introducerea unui cateter (tub flexibil de plastic) prin vena sau artera femurala, pana la nivelul inimii (atriului stang).  Ulterior se injecteaza o substanta coloranta ce este detecta de un aparat de raze X. Aparatul face o serie de radiografii ( numite angiograme), care ofera informatii privind arterele coronare. Aceasta investigatie poate spune daca este necesar efectuarea de by-pass coronarian concomitent cu operatia pe valva mitrala. Cateterismul permite masurarea presiunilor in camerele inimii si a presiunii in circulatia pulmonara.

Tratament

Tratament medicamentos

Tratamentul vasodilatator are ca indicatie atat in insuficienta mitrala compensata cat si in caz de insuficienta cardiaca. Vasodilatatoarele corecteaza anomaliile hemodinamice specifice acestei boli si reprezinta un tratament al insuficientei ventriculului stang. Reducerea rezistentei vasculare periferice si a rezistentei la ejectia sangelui in aorta are ca urmare cresterea debitului de sange din ventriculul stang, reducerea diametrului ventriculul stang, diminuarea suprafetei orificiului de regurgitare mitrala si reducerea volumului regurgitarii.
Dintre agentii vasodilatatori utilizati in caz de insuficienta mitrala amintim:
•    Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (captopril, enalapril) cresc supravietuirea pacientilor cu insuficienta mitrala si previn deteriorarea functiei de pompa a inimii. In timpul tratamentului, vasele sanguine se dilata, de unde rezulta reducerea tensiunii arteriale si cresterea aportului de sange si oxigen in muschiul inimii si in alte organe.
•    Blocanti de canale de calciu (nifedipin) Nifedipinul este un antagonist de calciu cu actiune specifica si eficace, indeosebi ca relaxant al musculaturii netede arteriale periferice si coronariene. Are ca efect diminuarea rezistentei periferice datorate dilatarii vaselor sanguine periferice, cu efect antihipertensiv si reducerea postsarcinii.

•    Hidralazina este un agent vasodilatator utilizat in principal ca antihipertensiv.

Diureticele sunt medicamente care cresc volumul de urina (eliminarea de urina) si astfel reduc volumul de sange si presiunea in vasele pulmonare si sistemice. Principalele indicatii ale diureticelor sunt hipertensiunea arteriala si edemele consecutive unei insuficiente cardiace.

Digoxin este un medicament utilizat in tratamentul insuficientei cardiace. Actiunea principala a digoxinului este aceea de a incetini frecventa cardiaca atunci cand inima este in fibrilatie auriculara rapida si de a creste intensitatea contractiilor inimii.

Medicamentele anticoagulante sunt recomandate pentru a preveni formarea cheagurilor de sange. Eficienta acestui tratament se masoara prin determinarea TP ( timpul de protrombina) si a INR (raport normalizat international). In cazul in care tratamentul este eficient INR-ul trebui sa fie de intre 2 si 3,5 sau TP-ul trebuie sa fie intre 25 si 40%. Warfarina este medicamentul cel mai frecvent utilizat pentru a preveni formarea cheagurilor.  

Antibioticele se recomanda atunci cand pacientul diagnosticat cu insuficienta mitrala trebuie sa efectueze o manevra invaziva (sangeranda), care poate sa introduca in circulatia sangvina un microorganism bacterian si care se poate apoi localiza la nivelul inimii (endocardita). Antibioterapia este recomandata inaintea urmatoarelor manevre: interventii stomatologice sangerande, procedee chirurgicale de orice fel, operatie de cezariana (nasterea fiziologica este contraindicata in randul pacientelor cu stenoza mitrala), traumatisme (fracturi, contuzii, taieturi, etc.), efectuarea unor investigatii precum: endoscopia digestiva superioara, colonoscopia, cistoscopia, tubaj gastro-duodenal, etc. (doar in anumite cazuri atent selectionate).

Tratament chirurgical
Din punct de vedere chirurgical exista doua optiuni: repararea sau inlocuirea valvei mitrale. Ambele optiuni necesita interventii chirurgicale pe cord deschis si un timp indelungat pentru recuperare.

Valvuloplastia (repararea valvei mitrale)
Pentru majoritatea pacientilor cu insuficienta mitrala aceasta este tratamentul chirurgical de preferat pentru a corecta boala. Valva mitrala este formata din doua foite de forma triunghiulara numite cuspide. Valvuloplastia este un procedeu chirurgical practicat in scopul corectarii refluxului de sange la nivelul orificiului mitral. Uneori operatia poate consta in: sutura rupturilor valvulare, sutura rupturilor de cordaje tendinoase, reimplantarea, scurtarea sau alungirea unor cordaje sau indepartarea tesutului in exces astfel incat valva mitral sa se inchida ermetic. Uneori interventia chirurgicala consta in intarirea sau inlocuirea inelului din jurul valvei mitrale (aceasta se numeste anuloplastie). Procedeele de reparare a valvei mitrale au mortalitate mai mica decat protezarea valvei mitrale.

Protezarea valvei mitrale
Protezarea valvei mitrale se practica la pacientii in varsta cu insuficienta mitrala datorata reumatismului articular acut si cu calcificari si fibroza extensiva. Chirurgul inlatura valva mitrala si o inlocuieste cu o proteza mecanica (din material de plastic sau de metal) sau cu o valva de la porc, vaca sau donator uman. Tesutul cardiac de la porci si vaci este asemanator cu cel uman. Protezele mecanice sunt durabile, dar sunt asociate cu un risc crescut de formare a cheagurilor de sange. In cazul in care o persoana primeste o proteze mecanica aceasta trebuie sa ia toata viata un medicament anticoagulant, cum ar fi warfarina, pentru a preveni formarea cheagurilor de sange. Protezele realizate din tesuturi animale rareori cresc riscul de formare a cheagurilor de sange, dar ele tind sa se uzeze mai repede decat protezele mecanice si poate fi necesara inlocuirea acestora.

Imagini

insuficienta mitrala 1.gifinsuficienta mitrala 2.jpg

loading...
NOTA: Inainte de a adauga comentariul te rugam sa mai petreci 20 de secunde revizuindu-l. Din dorinta de a avea o comunitate cat mai utila si cat mai placuta te rugam ca raspunsurile tale sa respecte 2 reguli minimale:
  • - o exprimare corecta gramatical (toate propozitiile incep cu litere mari si se termina cu semne de punctuatie, fara prescurtari de tipul "nush", "acm", "adik" si fara dezacorduri flagrante).
  • - sa lasam obscenitatile pentru cei mai putin inteligenti.
Multumim!
echipa i-medic.ro

Opţiuni de afişare a comentariilor

Alege modalitatea preferată de afişare a comentariilor şi apasă "Salvare opţiuni" pentru a activa modificările propuse.

Buna ziua ! Am o proteza mitrala din anul 2005 care functioneaza destul de bine.Am si o nelamurire: fac tratament cu Sintrom (2 zile iau trei sferturi de pastila iar restul zilelor din saptamana iau o jumatate), sunt fumatoare activa de 5 luni iar inima pare sa functioneze in regula.In ultimele 3 saptamani am sarit peste tratamentul cu anticoagulant iar astazi cand eram la masa, am remarcat o proeminenta a vaselor de sange de pe piciorul stang dar si o oarecare gadilatura/mancarime a vaselor.Vreau si eu o parere daca se poate ca m-a cam speriat chestia asta

Sintrom este util in profilaxia trombemboliilor. Trebuie evitata intreruperea bursa a tratamentului cu acenocumarol. Multa sanatate!

Buna  ziua,

Am  fost operata de VALVULOPLASTIE  MITRALA , dupa o saptamana am fost depistata cu MEDIASTINITA cu STAFILOCOCUL  AURIU, Am fost reoperata si tratata ci LINEZOLIN.Dupa 3 luni de la operatie mi-a aparut ca un cos la terminatia operatiei, acesta a spart si a puroiat timp de 3 saptamani in care am pus comprese ci BETADINA si am luat OXACILINA.Acum aceasta sucurare a incetat dar este  tare pe langa acel asa zis cos.Va rog sa ma ajutati cu un sfat.Mii de multumiri.

      Buna seara.As dori sa ma ajute cineva avizat macar cu o parere, referitor la operatia de schimbare de valva mitrala pe care a suferit-o mama mea acum doua saptamani.Credeti-ma, sunt disperata deoarece toate analizele si tot ce urmaresc medicii care au operat-o sunt bune,sunt in parametri normali iar ea nu poate sa respire si nu se stie de ce.Are deja doua saptamani jumatate de cand este la terapie intensiva.Care este oare cauza?

       Va rog ajutati-ma!Multumesc!

E greu de spus avand in vedere informatiile sumare pe care le-ati oferit. Este indicat sa vorbiti cu medicul care o ingrijeste.

Multa sanatate!

Alina D.

Buna seara!Bebelusul meu are 3 luni si dupa refuzul de a minca, am fost spitalizati.Timp de 1 saptamina am fost tratati de pneumonie,dar ne/au mai zis de un suflu la inima.Dupa ce am iesit din starea critica,caci am stat si in sectia de reanimare,(findca avea gemoglobina 86 i se facuse transfuzie de singe si saturatia nu era normala),am facut ecocardiografia. Dupa care am primit urmatoarea concluzie a medicului imagist:Insuficienta mitrala congenitala de gradul IV,importanta ca volum.Tip II dupa clasificarea Carpentier:valva cu aspect de "parasuta".Ineul mitral este dilatat.Ventriculul sting este dilatat.Ventriculul drept este dilatat.AP-dilatata.Parametrii functiei de pompa ai inimii sunt normali(FE,FS).Insuficienta tricuspidiana de gr.II(secundara).Hipertensiene pulmonara severa.Dupa consultarea cardiochirurgului,am primit urmatoarea explicatie:copilul a suferit un acces primar,organismul nu era pregatit si foarte mult a decompensat.Ca sa/l opereze pentru implant de valva biologica sau mecanica ni s/a spus ca copilul e in perioada de crestere si nu are rost caci va trebui schimbata valva la fiecare 3 luni,dar valva care sa creasca impreuna cu inima nu a fost inventata.Si atunci au hotarit sa urmam suportul medicamentos (CAPTORILI- 4 mg, 3 ori/zi,VEROSPIRONI -6 mg. 2 ori/zi,DIGOXINI- 0,025 mg, 2 ori/zi si Vit.E- 5 pic.2 ori/zi) pe parcusul a 3 luni de zile.Dupa care sa trecem din nou ecocardiografia.Spuneti/mi Va rog mult,nu va fi prea tirziu,daca ne vor amina cu operatia,si in acest interval de timp sa apara careva complicatii?Va rugam,daca cunoasteti sa ne recomandati niste specialisti buni,care ne/ar putea ajuta.VA MULTUMIM ANTICIPAT!!! 

Am fost diagnosticata luna aceasta cu diagnosticul:VMI ant usor ingrosata,cu prolaps usor,insuficienta mitrala gr.1 cu jet orientat spre posterior.VAo tricuspa,supla,nestenotica,competenta,FE 65%,functie diastolica VS normala,VD nedilatat,normokinetic,fara spatiu liber pericardic.Am primit primit tratamet a spus doctorul doar profilactic:Aspacardin 35mg/12mg potasiu/magneziu si Metoprolol LPH 25 mg.o tableta la nevoie deoarece cateodata am palpitatii.Mi s-a spus ca m-am nascut cu asa ceva,as vrea sa stiu este grav,se poate vindeca sau se poate agrava aceasta boala?mentionez si ca am ameteli,slabiciuni dureri de cap(unori frontala,ceafa),greta lipsa poftei de mancare,oboseala,dureri de spate,respiratie mai dificila cu intepaturi unori in zona inimii:aceste simptome vin de la aceasta boala?Am facut si analize de sange,urina si in afara de leucocite(normal trebuia sa fie 4-10 iar eu am avut 13,59)si neutrofil(normal trebuia 2-8 iar eu am avut 8,79)celelalte au fost in limite normale.Se poate sa mai fie si altceva sau aceste simptome vin de la boala pe care o am?As vrea sa-mi raspunda un doctor:am varsta de 39 de ani,2 copii si acum ne dorim inca unul: se poate sa mai am o sarcina?boala pe care o am ma poate afecta pe mine sau sarcina?se poate agrava aceasta boala in timpul sau dupa sarcina?Astept raspuns urgent.

Afectiunea dvs. este in stadiul I, adica e o forma usoara; consta intr-o modificare a structurii acestei valve cardiace, deci nu se poate vindeca de la sine, fara interventie chirurgicala; pe de alta parte, nu se pune problema unei interventii chirurgicale in acest stadiu.

Exista posibilitatea agravarii insuficientei mitrale pe durata unei sarcini, iar in privinta riscului de a se intampla acest lucru in cazul dvs., cel mai bun sfat il puteti primi din partea medicului specialist cardiolog care va ingrijeste.

Multa sanatate!

Alina Dragan

buna ziua va rog sa -mi spuneti cat de grav este insuficienta mutrala grad 1 la un copil de 6 ani jumate sunt foarte speriata si ce trebuie facut . va multumesc

In urma unei ecocardiografii pe descriere este specificata "o amplitudine crescuta la nivelul valvelor atrio-ventriculare, vizibila mai ales la nivelul VMA, a crei deschidere se face pana aproape de SIV, la nivelul camerei de evacuare a VS". Vreau sa va intreb daca este periculoasa aceasta amplitudine sai daca trebuie urmarita pe viitor. Multumesc, cu respect

Publică un comentariu nou

Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public.
CAPTCHA
Aceasta intrebare are rolul de a preveni spam-ul.
Image CAPTCHA
Introduceti caracterele exact in forma in care apar in imagine.