Esti aici:Boli / Afectiuni / Insuficienta renala cronica


Insuficienta renala cronica


Generalitati

Ce este insuficienta renala cronica

Insuficienta renala cronica (IRC) reprezinta diminuarea lenta si progresiva a capacitatii de filtrare a rinichilor. IRC survine de obicei drept complicatie a altei boli sau afectiuni. Spre deosebire de insuficienta renala acuta, IRC se instaleaza progresiv, pe parcursul mai multor ani, pe masura deteriorarii rinichilor. Evolutia este atat de lenta, incat primele simptome apar doar dupa ce boala a determinat consecinte clinice si biologice importante. Din acest motiv, numerosi pacienti cu insuficienta renala cronica nu sunt constienti de prezenta bolii decat dupa ce functia renala este redusa la 25% din valorile normale.

Cauzele producerii IRC

Printre cauzele comune ale insuficientei renale cronice se numara hipertensiunea arteriala si diabetul. Scopul tratamentului insuficientei renale cronice este oprirea sau incetinirea evolutiei bolii. Aceasta poate evolua in insuficienta renala terminala, in care functia renala este mult redusa sub valorile normale. In acest caz, pacientii au nevoie de filtrare artificiala a sangelui (dializa) sau de un transplant renal pentru a supravietui. Care sunt cauzele? Cauza cea mai frecventa a insuficientei renale cronice este diabetul zaharat (diabet de tip 1 sau 2). Aceasta boala afecteaza vasele sangvine mici, inclusiv cele ale rinichilor, determinand insuficienta renala. Alte cauze ale insuficientei renale cronice sunt:

- Hipertensiunea arteriala

- Obstructia cailor urinare – cauzata de o hipertrofie a prostatei, calculi renali, tumori sau refluxului vezicoureteral (intoarcerea urinei dinspre vezica catre rinichi).
- boala polichistica a rinichilor (caracterizata prin prezenta a numeroase chisturi la nivelul rinichilor),

- Glomerulonefrita (inflamatia glomerulilor),

- Pielonefrita (infectia rinichiului)

- Stenoza de artera renala – se refera la ingustarea sau obstruarea arterei renale. La persoanele in varsta, obstructiile sunt deseori rezultatul formarii de depozite de grasimi (placi de aterom) pe peretele arterei (ateroscleroza). Stenoza de artera renala poate afecta si femeile tinere sub forma unei afectiuni numite displazie fibromusculara, care determina ingrosarea peretilor arteriali. Ambele boli sunt asociate cu o crestere a tensiunii arteriale.

- Bolile autoimune, precum lupusul eritematos sistemic

- Utilizarea excesiva de medicamente metabolizate prin rinichi

- Toxinele – expunerea continua la substante chimice, precum tetraclorura de carbon si plumbul (din vopselele cu plumb, tevile din plumb, materiale de lipit, bijuterii si alcoolul distilat din carburatoarele masinilor vechi) pot duce la insuficienta renala cronica.

Cum se manifesta IRC

In stadiul compensat, care poate dura ani de zile, starea generala este relativ buna. Diagnosticul se precizeaza prin explorarea functiilor renale, care arata scaderea capacitatii de concentrare si reducerea filtrarii glomerulare. Pot aparea unele semne clinice ca astenie, cefalee, scaderea poftei de mâncare. Cel mai important semn este poliuria. In stadiul de insuficienta renala decompensata, starea generala se altereaza progresiv, aparând numeroase simptome. Apar tulburari digestive ca: inapetenta, greturi, varsaturi sau diaree, De asemenea, tulburarile neurologice sunt frecvente (cefalee precoce, continua si chinuitoare, contractii musculare, somnolenta, stari confuzionale, delir, coma).

Diagnostic

Pacientii cu diabet vor efectua un test urinar anual pentru masurarea cantitatilor mici de proteine din urina (microalbuminurie). Acest test poate depista precoce afectarea rinichiului cauzata de diabet (nefropatie diabetica). In cazul unei suspiciuni de IRC, se efectueaza analize de sange si urina, pentru depistarea nivelelor crescute de reziduuri din sange, precum ureea si creatinina.
- Ecografia indica forma si structura rinichilor si pune in evidenta o eventuala obstructie a cailor urinare ce poate cauza insuficienta renala.
 - Tomografia computerizata (CT) – creeaza imagini mai detaliate ale organelor interne, inclusiv ale rinichilor
- Rezonanta magnetica nucleara (RMN)
- Biopsia renala - prelevarea unei probe de tesut renal pentru a fi examinata la microscop.

Tratament

Primele masuri recomandate pacientilor cu IRC sunt modificarile regimului alimentar, in special reducerea aportului de proteine, pentru a incetini acumularea reziduurilor in organism si pentru a limita greturile si varsaturile asociate cu insuficienta renala cronica. Medicul nutritionist poate ajuta bolnavul sa adopte un regim adecvat, care sa tina seama de bolile pe care le mai are.

Intrucat functia rinichilor de eliminare a reziduurilor din organism este diminuata, rezultatul este fie o concentratie prea mare de electroliti (calciu, sodiu si potasiu), fie o eliminare prematura a acestor elemente. Analizele sangvine periodice permit masurarea acestor concentratii pentru depistarea unui eventual dezechilibru electrolitic. In conditiile incapacitatii rinichilor de a elimina excesul de lichide, trebuie redus aportul lichidian pentru a reduce efortul impus rinichilor. Daca deteriorarea functiei renale continua in ciuda tratamentului instituit, se recurge la dializa sau grefa renala. Dializa suplineste functia renala diminuata, cu ajutorul unei membrane, ce joaca rolul de filtru, pentru a elimina reziduurile si excesul de lichide din organism. Alegerea unei metode de dializa (peritoneala sau hemodializa) depinde de gravitatea insuficientei renale. In dializa peritoneala, membrana naturala a cavitatii abdominale, numita peritoneu, joaca rolul de filtru. Cu ajutorul unui cateter (tub flexibil de mici dimensiuni), plasat permanent in abdomen, se introduce in cavitatea abdominala o solutie numita dializat. Dupa un anumit timp, dializatul (incarcat cu reziduurile si lichidele in exces, care traverseaza membrana peritoneului) este inlocuit cu un dializat proaspat. Dializa peritoneala poate fi efectuata in mod continuu, in cicluri. In majoritatea cazurilor, este efectuata la domiciliu, de catre pacient sau un membru al familiei. Este efectuata zilnic, fie repetand ciclul la fiecare 6 ore, sau doar o data pe zi, introducand dializatul seara si retragandu-l dimineata. Hemodializa este o interventie ce trebuie practicata in spital. Metoda utilizeaza un dializor (o membrana semipermeabila) pentru a filtra sangele si a elimina reziduurile si excesul de lichide. Sangele pacientului este pompat in dializor, care serveste drept filtru. La fel ca si in cazul dializei peritoneale, reziduurile si excesul de lichide traverseaza membrana si raman in dializat. Sangele astfel epurat se intoarce in organism. Hemodializa este mai rapida decat dializa peritoneala si, in general, ciclul se termina in 4 ore. Ea este repetata de aproximativ 3 ori pe saptamana. Pentru unii pacienti cu IRC, grefa renala este singura solutie. Persoanele ce pot beneficia de o grefa sunt cele ale caror insuficienta renala este cauzata de hipertensiune, de infectii sau de diabet. In general, grefa renala nu este practicata la pacientii cu insuficienta cardiaca. Rinichiul grefat poate proveni de la un donator viu, o ruda in general, sau de la o persoana care a decedat de curand si care a acceptat sa isi doneze organele. Dupa o grefa renala reusita si cu ingrijiri medicale adecvate, pacientul poate duce o viata activa, relativ normala.

Regimul alimentar

Un regim hipoproteic este recomandat persoanelor care sufera de insuficienta renala cronica (IRC) pentru a preveni progresia deteriorarii renale. Dieta este uneori bazata si pe o restrictie a aporturilor de sodiu si de potasiu. Pentru unii bolnavi, restrictia lichidelor poate fi de asemenea necesara. Iar daca insuficienta renala este insotita de diabet, se recomanda si un regim hipoglucidic. La persoanele care sufera de afectiuni renale majoritatea caloriilor trebuie sa provina din carbohidrati complexi.

Obiectivele regimului:
- incetinirea progresiei bolii
- reducerea fosfatemiei si a acidozei
- diminuarea retentiei azotate
- controlarea tensiunii arteriale
- obtinerea unei stari de nutritie adecvate

Dietele hipoproteice pot preveni sau incetini progresia unor afectiuni renale. Cantitatea de proteine consumate este bazata pe gradul de afectare a rinichilor. Aportul proteic se calculeaza prin masurarea cantitatii de proteine (si a produselor rezultate in urma catabolizarii lor) din sange, precum si prin alte teste de laborator. Aportul recomandat de proteine intr-un regim hipoproteic este de 0,6g/kg/zi. La persoanele care sufera de o afectiune renala (precum sindromul nefrotic) care duce la pierderea unei cantitati mari de proteine prin urina, restrictia proteica este moderata: 0,8g/kg/zi. Foaia de echivalenta proteica 5 g proteine= 1 ou= 25 g carne sau peste= 15 g branza= 60 g paine= 40 g paste fainoase=75 g orez = 200 g cartofi Pacientii care urmeaza un regim de restrictie proteica trebuie evaluati de catre medicul nutritionist, deoarece riscul de malnutritie si anorexie este apreciabil in cadrul IRC.

Aportul de minerale si vitamine


Sodiul. Aporturile de sodiu depind de tipul de insuficienta renala. In cazul utilizarii unui medicament care contine cortizon, regimul trebuie sa fie relativ sarac in sare si zahar. Atunci cand pacientul efectueaza sedinte de hemodializa, restrictia de sodica este mai putin importanta. Limitarea aportului de sodiu contribuie la controlarea hipertensiunii arteriale si la evitarea insuficientei cardiace congestive. In general, aportul de sodiu nu trebuie sa scada sub 2 g pentru fiecare 100 ml de diureza. Restrictia totala si brusca de sodiu poate duce la deshidratare extracelulara.
Potasiu. Aporturile de potasiu vor fi normale atat timp cat diureza este peste 1000 ml/24 h. Tendinta de hiperkaliemie (cresterea anormala a nivelului de potasiu) apare in stadiile avansate ale IRC. Combaterea hiperkaliemiei: evitarea alimentelor bogate in potasiu - fructe uscate, ciocolata, berea, orezul, painea, unele specii de pesti, oua, carnea, branza, laptele.
Fosforul. Aportul de fosfor poate fi limitat prin reducerea consumului de lactate. Dar, pentru a preveni bolile osoase, trebuie administrate suplimente de calciu si vitamina D, in scopul de a controla echilibrul dintre calciu si fosfor din organism.
Calciu. Aporturile de calciu trebuie suplimentate in cazul unei hiperkaliemii (datorita faptului ca acest mineral se gaseste in unele legume proaspete bogate in potasiu care trebuie evitate). Necesarul zilnic al unui adult este estimat la 1 g pe zi. Tinand cont de regimul urmat de pacientii cu insuficienta renala, este necesara suplimentarea cu 1 g de calciu, alaturi de vitamina D. Suplimentele de magneziu nu sunt recomandate, deoarece pot creste nivelul seric al acestui mineral la pacientii cu afectiuni renale. In schimb, suplimentele de fier sunt importante, deoarece majoritatea pacientilor cu afectiuni renale in stadiu avansat sufera si de anemie severa. Doza va fi prescrisa de medic.
Vitaminele. Suplimentarea cu vitamine depinde de restrictiile alimentare precum si de afectarea rinichilor. Necesarul de vitaminele A, E si K sunt acoperite de obicei prin alimentatie. Aportul de vitamina C si de vitaminele din grupul B este in general adecvat inainte de inceperea dializei.  

Consumul de lichide

Restrictia lichidelor depinde de retentia de apa, de nivelul sodiului din dieta, de utilizarea diureticelor si de prezenta insuficientei cardiace congestive. Aporturile hidrice trebuie sa fie adaptate la volumul diurezei (cantitatea de urina emisa de bolnav), la care se adauga cantitatea de apa pierduta (prin diaree, varsaturi, transpiratie, etc.) Astfel, calculul se face adaugand 500 ml la volumul diurezei. Adaptarea volumului de lichide se face prin cantarire zilnica, masurarea diurezei si prin controlul edemelor. Lichidele se administreaza fractionat, in portii mici (inclusiv noaptea) pentru a preveni cresterea TA. Atentie insa la excesul de lichide, care poate duce la hiponatremie sau la intoxicatie cu apa.  

Aportul caloric

In general se recomanda un aport de cca 35 cal/kgc/zi, adica de aproximativ 1500 cal/zi la femei si 2200-3000 cal/zi la barbati. Cea mai mare parte a aportului caloric va fi reprezentata de glucide complexe (paine, paste, orez, cartofi)
Aportul de lipide va fi de 1 g/kgc/zi, reprezentate in special de acizi grasi nesaturati, care au un efect de diminuare a progresiei deteriorarii renale.

Profilaxie

Prevenirea trebuie inceputa inainte de aparitia semnelor de insuficienta renala. Persoanele cu risc crescut de IRC trebuie sensibilizate asupra potentialelor riscuri. In plus, ele trebuie informate in legatura cu semnele de alarma ale insuficientei renale. IRC nu poate fi vindecata, dar complicatiile sale pot fi reduse in conditiile adoptarii unor masuri preventive.

Imagini

simptome ale insuficientei renale cronice.jpgpacient la hemodializa.jpgpacient la hemodializa1.jpgdializa peritoneala.gifdializa peritoneala automata.gif

NOTA: Inainte de a adauga comentariul te rugam sa mai petreci 20 de secunde revizuindu-l. Din dorinta de a avea o comunitate cat mai utila si cat mai placuta te rugam ca raspunsurile tale sa respecte 2 reguli minimale:
  • - o exprimare corecta gramatical (toate propozitiile incep cu litere mari si se termina cu semne de punctuatie, fara prescurtari de tipul "nush", "acm", "adik" si fara dezacorduri flagrante).
  • - sa lasam obscenitatile pentru cei mai putin inteligenti.
Multumim!
echipa i-medic.ro

Opţiuni de afişare a comentariilor

Alege modalitatea preferată de afişare a comentariilor şi apasă "Salvare opţiuni" pentru a activa modificările propuse.

buna ziua mama mea face dializa peritoneala de 7 ani, de 2 ani bea argila alba si analizele sunt normale, iar medicul de la centrul de dializa insista sa intrerupa dializa...e posibil dupa atat de mult timp sa nu mai faca dializa?Multumesc celor ce ma pot ajuta....daca a-ti mai intalnit cazuri...

De la cine a cumparat argila alba,Krmen???

Buna seara, va rog din suflet sa ma ajutati cu niste informatii. Tatal meu are varsta de 70 de ani are diabet de gradul 2 nu e insulino dependent, ia pastile pt diabet, are cadiopatie ischemica, hipertensiune, hipercolesterolomie si insuficienta renala cronica valoarea uree-i este mare, valoarea creatininei se apropie de 6, de asemenea valoarea potasiului, a sodiului este mare si are si hemoglobina mica. Problema mea este ca nu stiu ce anume ii este permis sa manance pt ca avand atatea probleme de sanatate practic alimentele se elimina una pe alta si nu ii mai ramane mare lucru cu ce sa se mai hraneasca. V-as fi recunoscatoare daca mi-ati putea trimite pe adresa de mail un regim pe care ar putea sa-l urmeze tatal meu tinand bineinteles cont de toate diagnosticele specificate mai sus. Va multumesc. astept raspunsul de la dumneavoastra

Buna ziua,

Regimul dietetic pe care are trebui sa il urmeze tatal dvs trebuie sa fie SARAC in dulciuri, grasimi de origine animala, proteine, sare si potasiu. Aport de lichide trebuie sa ajunga la 1,5 - 2 L/zi, in conditiile in care urineaza si nu se umfla. Un regim care sa tina de cont de toate aceste aspecte/ sa fie adecvat tatalui dvs ar trebui sa cereti medicului care il ingrijeste (nefrolog/diabetolog/cardiolog).

Va scriu mai jos o lista de alimente permise:

  • Lapte si derivate: branza de vaci, cas, urda, iaurt (in limita proteinelor permise)
  • Carne si peste:carne fripta, fiarta, mancare de legume cu carne (in limita proteinelor permise)
  • Oua:se prefera galbenusurile (albusurile in limita proteinelor permise)
  • Fainoase cu branza (in limita proteinelor)
  • Legume:salate, piureuri, soteuri, budinci, mancaruri cu sos dietetic
  • Fructe:crude, salate, coapte (EVITATI BANANELE, CAISELE - sunt bogate in potasiu, precum si alte fructe foarte dulci)
  • Bauturi:in raport cu diureza (volumul de urina in 24 ore), EXCLUS alcoolul

Orarul meselor:5-6 mese pe zi

Proteine:0,8 g proteine pe kilogram corp/zi (inmultiti 0,8 cu nr de Kg ale tatalui dvs.)

Pentru calculul aportului proteic zilnic se tine cont de faptul ca 5 g de proteine se gasesc in:

  • 35g branza
  • 25g carne
  • 30g peste
  • 1 ou
  • 150 ml lapte sau iaurt
  • 50g paine alba sau 60 g paine neagra
  • 250g cartofi vechi sau 300g cartofi noi
  • 25g fasole uscata sau 20g mazare uscata
  • 200g fasole verde
  • 150g ciuperci
  • 75g orez
  • 75g ciocolata

Multa sanatate!
Alina D.

MULTUMESC MULT. SANATATE MULTA.

Buna ziua. As vrea sa stiu ce se poate intampla daca o persoana nu reuseste sa ajunga la o sedinta de dializa, este plecat sa zicem din oras ...

Exista riscul vital (pacientul dializat este dependent de sedintele de dializa, altfel viata sa poate fi pusa in pericol). Multa sanatate!

Probabilitatea de instalare a insuficientei renale este mica ( creatinina este putin mai mare decat valorile normale, iar ureea este normala). Pentru litiaza ar tb sa va adresati unui medic urolog pentru un tratament corespunzator. Multa sanatate!

sufar de guta  fara tratament,doar cu regim.si de diabet tip2 ..fara medicatie si acesta doar cu regim alimentar ! am facut recent analize de sange..si nivelul creatininei a fost de 1,36 si al acidului uric de 7,5 iar ureea din sange a fost normala ! am o litiaza renala bilaterala(sistem pielocaliceal fara distensii,cu mici imagini hiperecogene,dim max 3 mm in calicele mijlociu al rinichiului dr. si 3,2 in cel st)mentionez ca  analiza creatininei a fost 1,20 in setul de analize efectuat in aprilie 2009,ureea normala deasemenea. se poate instala IRC  sau IRA ? MULTUMESC FRUMOS

Legea nr. 46/2003 este legea drepturilor pacientului. Presupun ca aceasta va intereseaza. Multa sanatate!

 

Publică un comentariu nou

Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public.
CAPTCHA
Aceasta intrebare are rolul de a preveni spam-ul.
Image CAPTCHA
Introduceti caracterele exact in forma in care apar in imagine.