Termen cautat
Categorie

Nodulii tiroidieni


GENERALITATI:

Nodulii tiroidienii sunt mase de celule tiroidiene care cresc in glanda tiroida. Ei sunt foarte frecventi. Aproximativ 50% dintre oameni au cel putin un nodul tiroidian , desi majoritatea oamenilor nu stiu de prezenta lor.

Pot fi solizi sau pot avea continut lichid. Pot fi unici sau multipli. Nodulii tiroidieni pot sa apara din diverse cauze:

Cauze benigne:

  • Gusa multinodulara (sporadica)
  • Tiroidita Hashimoto (tiroidita cronica limfocitara)
  • Chiste: coloidale, simple sau hemoragice
  • Adenoame foliculare: adenoame macrofoliculare, microfoliculare sau celulare
  • Adenoame cu celule oxifile (cellule Hurthle).

Cauze maligne:

  • Carcinom papilar
  • Carcinom folicular
  • Carcinom medular
  • Carcinom anaplastic
  • Limfom primar tiroidian
  • Metastaze ale altor cancere ( san, renal, altele)

De mentionat ca aproximativ 95% dintre nodulii tiroidieni sunt de natura benigna (necanceroasa).

Nodulii tiroidieni pot fi descoperiti de catre pacient sau intamplator, in timpul unei examinari clinice la medic, sau in timpul unei investigatii imagistice, cum ar fi ecografia de artere carotide, tomografia computerizata a gatului. Importanta acestor noduli este legata de faptul ca o data cu descoprirea lor este necesara excluderea cancerului tiroidian, care apare cu o frecventa de 4-6,5% dintre nodulii tiroidieni.

Prevalenta cancerului este mai mare in anumite grupuri:

  • Copii
  • Adulti cu varsta de sub 30 de ani sau peste 60 de ani
  • Pacientii cu un istoric de iradiere la nivelul capului si gatului
  • Pacientii cu un istoric de cancer tiroidian

Evaluarea pacientilorcu noduli tiroidieni

 Este legata in primul rand de necesitatea de a exclude cancerul tiroidian. Nodulii nepalpabili (incidentaloame) au acelasi risc de malignitate ca si nodulii palpabili. De aceea, evaluarea initiala a tuturor pacientilor cu un nodul tiroidian (descoperit prin palpare sau prin metode de imagistica) include realizarea istoricului,  examinarii fizice, si masurarea TSH (hormonul de stimulare tiroidiana). Ecografia tiroidiana este recomandata la toti pacientii, pentru a confirma prezenta nodulului, pentru a-i stabili caracteristicile ecografice si pentru a evalua prezenta unor alti noduli sau a ganglionilor limfatici.

  • Biopsia prin aspiratie cu ac fin este cea mai buna metoda pentru a evalua nodulii tiroidieni si pentru a identifica pacientii care necesita rezectia chirurgicala.

 In ultimii ani, utilizarea scintigrafiei tiroidiene pentru a evalua nodulii tiroidieni a devenit mai putin utilizata. Desi scintigrafia ramane singura metoda prin care se determina statusul functional al unui nodul, ecografia tiroidiana cu rezolutie inalta poate oferi informatii superioare  scintigrafiei tiroidiene.

Istoricul si examenul clinic

Exista cateva caracteristici ale examinarii clinice care sugereaza o probabilitate crescuta de malignitate, cum ar fi istoricul de crestere rapida a unei mase la nivelul gatului, istoricul de iradiere la nivelul capului si gatului in copilarie, iradierea corporala totala pentru transplantul medular, istoricul familial de cancer tiroidian.

Posibilitatea existentei unui cancer este sugerata de: o masa dura, fixata, simptome obstructive (dificultati la respiratie), ganglioni limfatici cervicali mariti, paralizie de coarda vocala.

  • TSH-ul seric (hormonul de stimulare tiroidiana)

Functia tiroidiana trebuie evaluata la toti pacientii care au noduli tiroidieni.

Daca TSH-ul seric este scazut, indicand hipertiroidie, este posibil ca nodulul sa fie hiperfunctional si se recomanda efectuarea scintigramei tiroidiene.

Daca TSH-ul seric este normal sau crescut, se poate indica realizarea unei biopsii prin aspiratie cu ac fin.  Daca TSH-ul este mare, este necesata evaluarea pentru hipotiroidism.

  • Ecografia tiroidiana

Ar trebui realizata la toti pacientii care au un nodul tiroidian suspect , o gusa nodulara la examenul fizic, sau noduli descoperiti intamplator la alte explorari imagistice (ecografie Doppler carotidiana, CT, RMN).

  • Scintigrafia tiroidiana

Este utilizata pentru a determina statusul functional al unui nodul. Un nivel redus al TSH-ului seric, care indica prezenta hipertiroidismului, creste posibilitatea ca un nodul tiroidian sa functioneze excesiv (hiperfunctional). De aceea, scintigrafia tiroidiana ar trebui realizata la pacientii cu TSH seric scazut. Se mai poate utiliza pentru a selecta nodulii pentru biopsia cu ac fin. Nu este utila pentru selectia pacientilor pentru rezectie chirurgicala.

  • Biopsia prin aspiratie cu ac fin

Se recomanda ca metoda de electie pentru evaluarea nodulilor tiroidieni si pentru selectia pacientilor pentru chirurgie.

DIAGNOSTIC:

Testele de diagnostic pot determina daca un nodul tiroidian este benign sau malign (canceros). Medicul va indica analize pentru fiecare pacient in parte, in functie de suspiciunea clinica.

  • Hormonul de stimulare tiroidiana (TSH): nivelul acestuia se masoara din sange.

Daca TSH –ul este in limite normale, urmatorul pas este realizarea unei ecografii tiroidiene si a unei biopsii prin aspiratie cu ac fin.
Nivelul scazut al TSH poate indica faptul ca un nodul produce cantitati mari de hormoni tiroidieni. Daca nivelul TSH este mai mic decat normal, urmatorul pas este realizarea unei ecografii tiroidiene.
Nivelul crescut de TSH poate indica o inflamatie autoimuna a tiroidei (numita tiroidita Hashimoto). Se vor masura in continuare hormonii tiroidieni din sange.

  • Ecografia tiroidiana: Ecografia tiroidiana ofera informatii cu privire la marimea si localizarea nodulilor si ajuta la selectarea pacientilor la care este necesara biopsia prin aspiratia cu ac fin.
  • Aspiratia cu ac fin: in majoritatea cazurilor, nivelul TSH este normal, iar pasul urmator este aspiratia cu ac fin. Aceasta procedura utilizeaza un ac subtire pentru a extrage fragmente mici de tesut tiroidian din nodulul tiroidian. Fragmentele de tesut sunt examinate apoi la microscop. Procedura se poate realiza cu anestezie locala si se poate efectua sub ghidaj ecografic. Poate sa apara un discomfort usor la injectarea anestezicului, iar pacientul poate experimenta o senzatie de presiune in timpul biopsiei, dar nivelul discomfortului este asemanator cu cel al unei vizite la dentist.

Acest test este foarte util pentru identificarea cancerului in cazul prezentei unui nodul tiroidian suspect. In unele cazuri, biopsia poate sa nu contina suficient tesut pentru a pune un diagnostic, caz in care este necesara repetarea biopsiei. In alte cazuri (10%), rezultatul biopsiei este neclar si este necesara interventia chirurgicala pentru un diagnostic definitiv.

Rezultatele biopsiei pot fi urmatoarele:

  • Benigna (necanceroasa)
  • Maligna (canceroasa)
  • Suspecta pentru malignitate
  • Neoplasm folicular
  • Leziuni foliculare sau atipie de semnificatie nedeterminata (noduli cu celule atipice)
  • Insuficient pentru diagnostic
  • Scintigrama tiroidiana: majoritatea pacientilor nu vor face o sintigrama tiroidiana, ci doar cei care au un nivel redus al TSH. In acest caz, scintigrama tiroidiana este primul pas dupa analizele de sange (in locul aspiratiei cu ac fin).

Scintigrama tiroidiana poate ajuta sa se determine daca un nodul este autonom (“cald”) sau nefunctional (“rece”). Scintigrama se realizeaza dupa ce s-a administrat o doza mica de iod radioactiv.

  • Nodulii tiroidieni care absorb iodul radioactiv de obicei nu sunt cancerosi (se numesc autonomi, calzi sau toxici).
  • Nodulii tiroidieni care nu absorb iodul radioactiv sunt numiti reci si prezinta un risc de 5% de a fi cancerosi. Aproximativ 95% dintre nodulii tiroidieni sunt reci

Riscul de expunere la radiatii este mic in comparatie cu beneficiul obtinerii unor rezultate foarte utile. Scintigrama tiroidiana nu se recomanda la femeile insarcinate sau care alapteaza. Dupa examinare, pacientii trebuie sa acorde o atentie deosebita curatarii toaletei si spalarii pe maini dupa ce urineaza, deoarece substanta radioactiva se elimina prin urina.

TRATAMENT:

Tratamentul nodulilor troidieni depinde de tipul nodulilor.

  • Nodulii tiroidieni benigni

Nodulii tiroidieni benigni apar ca rezultat al cresterii excesive a tesutului tiroidian normal. Nu se recomanda de obicei interventia chirurgicala. Nodulul tiroidian trebuie urmarit pe parcursul timpului. Daca acesta creste in dimensiuni, se poate recomanda repetarea biopsiei sau chiar interventie chirurgicala. Unii chirurgi recomanda scoaterea nodulilor mai mari de 4 cm.

Tratamentul supresor (cu hormoni tiroidieni): daca un nodul tiroidian nu este canceros, dar este mare ca dimensiuni, unii medici pot recomanda tratament cu un hormon tiroidian (T4), pentru a micsora nodulul. Acesta se numeste tratament supresiv. Pe parcursul tratamentului, trebuie monitorizati cu atentie hormonii tiroidieni. Ghidurile de tratament ale Asociatiei Americane nu recomanda acest tratament deoarece doar o mica parte din noduli se micsoreaza, iar tratamentul supresor poate avea efecte adeverse.

  • Nodulii tiroidieni maligni (cancerul tiroidian): doar 5% dintre nodulii tiroidieni sunt maligni. Majoritatea pacientilor cu cancer tiroidian au o rata crescuta de vindecare si supravietuire pe termen lung.

Tratamentul cancerului tiroidian depinde de tipul acestuia. Cancerele tiroidiene necesita scoaterea chirurgicala a glandei tiroide, iar uneori unul sau mai multe tratamente cu iod radioactiv, urmat de terapie supresoare cu hormoni tiroidieni (T4).

  • Suspiciunea de malignitate: nodulii din aceasta categorie au un risc de 50-75% de malignitate. Pacientii care au noduli suspecti pentru malignitate vor fi supusi cel mai frecvent unei tiroidectomii totale, deoarece riscul ca un nodul sa fie cancer este mai mare decat sansa de a fi benign.
  • Neoplasmul folicular: la acesti pacienti se realizeaza frecvent o scintigrama tiroidiana.  Aproximativ 15-20% dintre neoplasmele foliculare se dovedesc a fi cancere. Daca scintigrama tiroidiana indica un nodul rece, se recomanda in general scoaterea chirurgicala (de obicei hemitiroidectomie). Nodulii tiroidieni care absorb iodul radioactiv (noduli autonomi sau “calzi”) nu sunt de obicei cancerosi, iar tratamentul depinde de testele tiroidiene si de alti factori.
  • Leziunile foliculare sau atipia de semnificatie nedeterminata: majoritatea pacientilor care au noduli cu celule atipice necesita repetarea aspiratiei cu ac fin. Tratamentul optim depinde de factori care tin de  pacient, cum ar fi riscul de cancer tiroidian, si de trasaturile ecografice si de la aspiratia cu ac fin ale nodulului.

O biopsie non-diagnostica nu are suficiene celule pentru interpretare. Nu ar trebui considerata ca fiind o biopsie negativa. Pentru pacientii la care nu se obtine un diagnostic la biopsia prin aspiratie cu ac fin, aceasta ar trebui repetata utilizand ghidaj ecografic.

Nodulii tiroidieni autonomi (“calzi”): unii noduli tiroidieni produc hormoni tiroidieni, asemanator glanei tiroide, dar nu raspund la controlul hormonal al organismului. Acesti noduli se numesc noduli tiroidieni autonomi. Ei sunt aproape intotdeauna benigni, dar pot produce in mod excesiv hormoni, ducand la aparitia hipertiroidismului.

Daca aveti un nodul tiroidian autonom si nivele crescute de hormoni tiroidieni, veti fi sfatuiti cel mai probabil sa va operati pentru a scoate nodulul tiroidian, sau sa urmati tratament cu iod radioactiv pentru a distruge nodulul.

Daca aveti un nodul autonom, dar cu functie tiroidiana normala sau cu hipertiroidism minim, tratamentul potrivit depinde de varsta dumneavoastra si de alti factori de sanatate.

  • La adultii tineri, nodulii autonomi pot fi monitorizati pe parcursul timpului.
  • La adultii mai in varsta, tratamentul cu iod radioactiv sau tratamentul chirurgical pot fi recomandate deoarece nivelul mare de hormoni tiroidieni confera un risc de aritmii cardiace (fibrilatie atriala) si de scadere a densitatii osoase ( osteoporoza).

Nodulii tiroidieni chistici: nodulii chistici sunt de obicei benigni si sunt umpluti cu lichid. Acestia pot sa dispara atunci cand se extrage lichidul din interiorul lor. Nodulii chistici sunt monitorizati de obicei pentru aparitia modificarilor. In cazul in care chistul se reface sau sangereaza, se poate interveni chirurgical pentru a scoate nodulii tiroidieni.

Comentarii

Buna ziua,
Am descoperit un nodul tiroidian si in urma ecografiei s-a vazut ca este slab vascularizat si are o dimensiune de aprox.5 cm.Nu am nici un simptom decat acea umflatura pe partea stanga a gatului.Este necesara operatia?
Multumesc

mama mea a fost operata de gusa nodulara si i-au scos toata tiroida la examenul histopatologic rezultatul a fost microcarcinom papilar de 8 mm la lobul stang al tiroidei si gusa nodulara care sunt sansele sa fac si eu boala respectiva. Mentionez ca fac tratament cu intrerupere de 7 ani pentru hipertiroidie.

 

Buna seara,in urma scintigrafiei tiroidiene s-a tras umatoarea concluzie:gusa lobara dreapta polinodulara mixta,LTD cu aspect boselat si distributie neomogena a RF,prin alternanta unor arii intens hiperfixatoare-noduli cald-fierbinti cu zone intens hipofixatoare localizate in 1/3 mij. si caudal cu afectare istmica ,noduli -reci.Va rog sa-mi spuneti daca este indicata operatia.Mentionez ca ATPO si TSH au fost in limite normale,ne avand tratament prescris de medic.

Buna ziua,

Sunt diagnosticata cu tiroidita autoimuna nodul 1,2 mm , vascularizatie intra si perinodulara.

Nodulul a fost depistat in 2010 si a ramas la acelasi dimensiuni,analizele de singe  sunt Ok,nu iau tratament.

La biopsia din iulie 2013 sunt urmatoarele rezultate:

-frotiuri cu fond hemoragic ce inglobeaza coloid dens in picaturi inegale,frecvente leucocite cu inegalitati nucleare si tirecocite cu nuclei rotunzi,usor inegali,unii mariti ca volum,nucleolati si numeroase aglomerari celulare tridimensionale cu celule in necrobioza si nucle liberi.

Frotiu bening.

Medicul curant nu exclude tratamentul chirurgical,daca il fac acum sau mai tirziu a lasata la aprecierea mea.

Dvs ce parere aveti?Ma obsedeaza gindul ca daca il amin sa nu fie prea tirziu,iar daca il fac acum voi depinde de medicati toata viata..Am 59 ani.

Va multumesc, si sper intr-un raspuns prompt.

buna ziua, am 23 de ani si acum 2 ani am fost depistata cu un nodul tiroidian pe lobul drept si in urma unui ecograf rezultatele au fost urmatoarele:ata de 2,5/1,6 cm cu contur relativ sters, neomogena

LD 1,8/2,2/5 cm contine inferior o formatiune nodulara poliseptata de 2,5/1,6 cm cu contur relativ sters, neomogena si ecostructura mixta solida si lichida, istm 2mm fara formatiune.

LS 1,3/1/4,5, fara formatiuni

nu am avut nici un fel de simptome, decopierind nodulul la intamplare de pe o zi pe alta.

fiind vascularizat am facut o scintigrafie la Institutul Clinic Fundeni si rezultatul a fost un nodul "cald".

de atunci am fost sub tratament cu thyrozol 5 mg, cate o pastila pe zi.

am facut ecograf regulat si analizele de sange care au iesit ok iar dimensiunile s-au pastrat 22/27/16mm, osciland foarte putin.

credeti ca ar fi indicata operatia cu extirparea nodulului si a lobului?care sunt consecintele acestei operatii? se poate trai cu el in starea in care e, din moment ce nu am nici un simptom?

va multumesc

unde ar trebui sa se adreseze in cazul in care la cei 3 copii din 6 i-au aparut noduli pe git 

cu trecerea timpului se maresc 

unde ar trebui sa se adreseze ?

astept raspuns 

va multumesc 

Buna seara !Am 22 de ani  si am  gusa nodulara lob drept pe care am depistat-o acum aproximativ trei ani. Am fost in  noiembrie 2010 la un control in urma unei declansari a glandei tiroide deoarece semnalasem o unflatura in partea stanga a gatului, dificultati la inghitire, tulburari de echilibru , implicit mi s-a depisat un nodul de 1, 5 cm dupa ce am stat internata doua saptamani si am facut mai multe analize .  Nu mi s-a prescris niciun tratament medicamentos in schimb mi s-a cerut sa vin la 6 luni pentru a vedea evoultia nodulului. Din cauza unor probleme de ordin financiar nu am mai fost la control decat acum  in data de 13.03. 2013 deoarece tot simteam nevoia sa imi dreg vocea  si ulterior raguseala urmata de o pelicula de salvia care simt ca uneori o am in permanenta in gat si pe care cu greu o tolerez . Ceea ce mi s-a spus la control m-a speriat. Nodulul a mai scazut in volum insa este intens vascularizat perinodular si intranodular . Doctora din sbiu mi-a recomandat de urgenta sa imi fac analizele (FT4, TPO, atc Tg, calcitonina) la un laborator si sa ma internez pe data de 26 martie pentru a-mi face punctie si pentru a-mi spune daca este un nodul malign sau benign. Imi este tare teama pentru viata mea . Va rog din suflet sa imi spune-ti in cazul in care este malign care vor fi consecintele si ce e mai bine de facut si la fel in cazul in care este benign. Va multumesc !

Buna seara ! Va rog din suflet san u ignorati mesajul si sa-mi raspundeti .Am 22 de ani  si am  gusa nodulara lob drept pe care am depistat-o acum aproximativ trei ani. Am fost in  noiembrie 2010 la un control in urma unei declansari a glandei tiroide deoarece semnalasem o unflatura in partea stanga a gatului, dificultati la inghitire, tulburari de echilibru , implicit mi s-a depisat un nodul de 1, 5 cm dupa ce am stat internata doua saptamani si am facut mai multe analize .  Nu mi s-a prescris niciun tratament medicamentos in schimb mi s-a cerut sa vin la 6 luni pentru a vedea evoultia nodulului. Din cauza unor probleme de ordin financiar nu am mai fost la control decat acum  in data de 13.03. 2013 deoarece tot simteam nevoia sa imi dreg vocea  si ulterior raguseala urmata de o pelicula de salvia care simt ca uneori o am in permanenta in gat si pe care cu greu o tolerez . Ceea ce mi s-a spus la control m-a speriat. Nodulul a mai scazut in volum insa este intens vascularizat perinodular si intranodular . Doctora din sbiu mi-a recomandat de urgenta sa imi fac analizele (FT4, TPO, atc Tg, calcitonina) la un laborator si sa ma internez pe data de 26 pentru a-mi face punctie pentru a-mi spune daca este un nodul malign sau benign. Imi este tare teama pentru viata mea . Va rog din suflet sa imi spune-ti in cazul in care este malign care vor fi consecintele si ce e mai bine de facut si la fel in cazul in care este benign. Va multumesc !

Buna seara!Am gusa nodulara de vreo6-7 ani. Nu am fost demult la un control. Am luat in permanenta eutirox. Sunt la menopauza de vreo6 ani. Mentionez ca implinesc anul acesta 49 ani. mi-a ragusit vocea si foarte repede simt nevoia sa-mi tot dreg vocea pentru ca simt in gat o pelicula de saliva /secretie  nu stiu ce   foarte neplacuta si obositoare daca nu chiar suparatoare si ptr cei din jurul meu.Ce-mi recomandati? Va multumesc!

Buna seara!De ceva timp am senzatia ca am ceva in gat,ca o bucata de mancare,care devine apasator la inghiti,iar uneori din acest motiv,am senzatia ca nu pot respira,si trag de multe ori aer in piept!Am facut o ecografie a glandei dar mi s- a zis ca are aspect normal!Credeti ca aeste simptome denota o afectiune a glandei.si aceasta poate fi depistata,la alte analize mai amanuntite decat o ecografie?Multumesc anticipat!O seara buna!

Pagini

Adaugă comentariu nou