Termen cautat
Categorie

Scleroza multipla,leuconevraxita sau scleroza in placi

GENERALITATI:

Ce este scleroza multipla?

Scleroza multipla (SM) este o boala cronica, potential invalidanta, care afecteaza sistemul nervos central (alcatuit din creier si maduva spinarii). SM este considerata a fi o boala autoimuna, in care sistemul imunitar ataca celulele propriului organism ca si cum ar fi straine.
In cazul sclerozei multiple, organismul produce anticorpi si globule albe pe care ii indreapta impotriva proteinelor din teaca de mielina, un invelis gras ce protejeaza fibrele nervoase din creier si maduva spinarii. Aceasta are drept rezultat inflamarea tecii de mielina si a nervului pe care il inconjura. Locurile in care mielina este distrusa apar ca niste cicatrici. In cele din urma aceste leziuni pot incetini sau impiedica descarcarea impulsurilor nervoase care controleaza coordonarea muschilor, sensibilitatea si vederea.

Cine poate fi afectat de SM?

Incidenta sclerozei multiple in randul femeilor este mai ridicata decat la barbati cu aproximativ 50% (adica in proportie de 3 femei pentru fiecare 2 barbati). Scleroza multipla este o boala a adultului tanar, varsta generala a inceputului manifestarilor fiind intre 29-33 de ani, dar aceasta plaja este mult mai larga, de la 10 la 59 de ani. Odata cu aparitia tehnicilor de diagnostic specializat, cum ar fi scanner-ul cu Rezonanta Magnetica Nucleara (RMN) exista cazuri de SM diagnosticate chiar din copilarie nu doar din adolescenta, astfel incat limita inferioara de varsta de 15 ani exprimata in textele de specialitate nu trebuie sa fie vazuta ca o limita fixa in ceea ce priviste diagnosticarea bolii.
SM nu este contagioasa, prietenii si familia dumneavoastra nefiind in pericol. SM nu este o boala ereditara desi exista o predispozitie genetica, ceea ce explica frecventa mai ridicata in familiile in care boala este deja existenta. Riscul marit in randul copiilor si semenilor persoanelor cu SM poate fi o consecinta a mediului similar si al unei predispozitii comune pentru boala. Este important sa se faca estimari in legatura cu cei care sunt cei mai expusi, precum si zonele geografice cu incidenta cea mai mare. Din harta raspandirii SM se deduce faptul ca SM este o boala a climatului temperat si nu in special una a climatului tropical (incidenta SM creste pe masura indepartarii de Ecuator). In Europa de Nord, in special in Scandinavia si in Scotia exista o incidenta mai mare a bolii, ceea ce reflecta o predispozitie a populatiei pentru SM. Migratia la anumite varste poate afecta riscul aparitiei bolii. Astfel, un copil care vine dintr-o zona ecuatoriala intr-una temperata se expune factorului de risc din zona in care s-a mutat. Migrarea unui adolescent (sau a unei persoane mature) pastreaza factorul de risc al zonei din care acesta este originar.

Care sunt cauzele SM?

Cauza sclerozei multiple (SM) este necunoscuta. Ar putea fi implicat un factor genetic, deoarece riscul de aparitie a sclerozei multiple la o persoana este usor crescut daca unul din parinti a avut scleroza multipla. Legatura, nu intotdeauna evidenta, intre locul (geografic) in care persoana afectata a copilarit si riscul de dezvoltare a sclerozei multiple mai tarziu in cursul vietii, sugereaza ca ar putea fi implicati unii factori de mediu, precum infectiile virale sau alte boli infectioase. Totusi, pana in prezent nu s-a demonstrat clar ca o anumita infectie specifica ar cauza scleroza multipla. S-au suspectat si alti factori declansatori ai sclerozei multiple, dar pana acum nu s-a demonstrat ca vreunul din ei ar fi implicat cu certitudine.
In plus, o afectiune virala aparuta in copilarie sau un alt factor de mediu per se, probabil nu explica suficient de ce unele persoane vor face mai tarziu scleroza multipla. Studiile de cercetare aflate in curs, sugereaza ca o problema la nivelul sistemului natural de aparare al organismului (sistemul imun), aparuta devreme in copilarie sau dupa infectii, poate declansa debutul sclerozei multiple. Factorul declansator poate fi o reactie autoimuna in care sistemul imun ataca mielina, stratul proteic care protejeaza fibrele nervoase.

Care sunt factorii de risc?

Riscul de aparitie a sclerozei multiple creste in functie de:

  • localizarea geografica, sau locul in care persoana respectiva a copilarit (pana la 15 ani): persoanele care au trait in primii 15 ani din viata in regiunile cu clima mai rece, adica cele care sunt mai indepartate de ecuator, au tendinta de a avea o probabilitate mai mare de a face scleroza multipla, decat persoanele care au trait in regiunile mai apropiate de ecuator in timpul acestor ani
  • daca au mai existat cazuri de scleroza multipla in familie: persoanele care au un parinte sau o ruda de rangul intai (inclusiv un frate geaman monozigot) cu scleroza multipla, au un risc usor crescut de a face aceasta afectiune
  • rasa: persoanele care traiesc in Europa de Vest de mai multe generatii, au o probabilitate mai mare de a dezvolta scleroza multipla; este neobisnuita la americanii nativi (indienii americani), eschimosi si africani
  • sexul: scleroza multipla este de aproximativ trei ori mai frecventa la femei decat la barbati.

Care sunt simptomele?

Scleroza multipla este o boala cu multe variatii, iar simptoamele depind de care parte a sistemului nervos central este afectata. Nu exista un tipar al SM si fiecare persoana care sufera de SM are un set diferit de simptoame care variaza in timp si isi pot modifica intensitatea si durata chiar in cazul aceleiasi persoane.
Cele mai afectate sunt:

  • Vederea
  • Coordonarea
  • Forta
  • Simturile
  • Vorbirea si inghitirea
  • Controlul vezicii urinare
  • Sexualitatea

Functiile cognitive

Nu exista o SM tipica. Majoritatea persoanelor afectate vor prezenta cel putin un simptom si desi exista simptome comune multor persoane, nici una dintre acestea nu va avea toate simptoamele.
Dereglari ale vederii:

  • Tulburarea vederii
  • Vederea dubla (diplopia)
  • Nevrite optice, miscarea involuntara rapida a ochilor
  • (rar) pierderea totala a vederii

Probleme de echilibru si coordonare a miscarilor:

Flascitate: Aceasta afecteaza in special picioarele si mersul.
Spasticitatea:

  • dereglarea tonusului muscular poate produce spasticitate sau o intarire a muschilor ceea ce poate afecta mobilitatea si mersul
  • spasme

Dereglari ale simturilor:

  • furnicaturi, amorteli (parestezii) sau senzatii de arsuri in unele parti ale corpului
  • alte senzatii nedefinite

Durerea poate fi asociata cu SM ca durerea faciala (nevralgia trigeminala) si dureri musculare.
Probleme cu vorbirea:

  • incetinirea vorbirii
  • articularea necorespunzatoare a cuvintelor
  • schimbari in ritmul vorbirii
  • dificultati in inghitire

Oboseala: Un tip special de oboseala generalizata care apare in mod neprevazut si nu este direct proportionala cu efortul depus. Oboseala este una din cele mai comune (si mai deranjante) simptome ale SM.
Probleme ale vezicii urinare si probleme intestinele:

  • problemele vezicii urinare includ necesitatea de a elimina urina frecvent si/sau urgent, eliminarea incompleta sau in momente nepotrivite
  • problemele intestinale includ constipatie si , in mod rar, pierderea controlului

Sexualitate si intimitate:

  • impotenta
  • excitare redusa
  • pierderea simturilor

Sensibilitate la caldura:Acest simptom cauzeaza o inrautatire temporara a celorlalte simptoame.
Disfunctii cognitive:

  • Invatarea si memorie
  • Atentie si concentrare
  • Gasirea cuvintelor

Care sunt complicatiile?

Complicatiile care se pot datora sclerozei multiple sunt:

  • infectiile de tract urinar (ITU): persoanele cu scleroza multipla au adesea probleme urinare, precum incapacitatea de a controla mictiunea sau de a elimina urina; aceste dificultati cresc riscul de aparitie a ITU
  • constipatia: incetinirea motilitatii intestinale si spasmele intestinale, precum si scaderea activitatii fizice, sunt frecvente la persoanele cu scleroza multipla si pot duce la aparitia constipatiei
  • punctele dureroase la presiune: acestea apar atunci cand o persoana este nevoita sa stea in pat perioade indelungate de timp, mai ales daca este incapabila sa isi schimbe pozitia
  • scaderea capacitatii de a se misca sau de a merge, ceea ce implica folosirea unui scaun cu rotile tot timpul sau din cand in cand.

Scleroza multipla nu trebuie sa interfereze cu majoritatea procedurilor de ingrijire a sanatatii, aplicate de rutina, cum ar fi anestezia stomatologica, anestezia generala (cu exceptia cazului in care persoana respectiva are probleme respiratorii) sau vaccinarile, cum ar fi cel antigripal. Totusi, nu este clar daca vaccinul antigripal administrat sub forma de spray intranazal (flu mist) se poate utiliza in siguranta la persoanele cu scleroza multipla.
Deoarece scleroza multipla poate afecta capacitatea de miscare si de deplasare, poate limita activitatea zilnica, mai ales pe masura inaintarii in varsta. Numeroase persoane cu scleroza multipla au diferite grade de dizabilitate, dar aceasta nu este intotdeauna severa sau constanta. Intr-un studiu recent referitor la imbatranirea persoanelor care au scleroza multipla, o treime din acestea isi pastrasera locul de munca si doua treimi puteau sa mearga la 25 de ani de la debutul bolii.
In cazul in care cineva are scleroza multipla, este indicat ca persoanele apropiate sa discute cu medicul curant in legatura cu modul in care aceasta boala le poate afecta viata de zi cu zi. Cunoasterea cat mai completa a modalitatilor de evolutie si a posibilelor complicatii va fi utila in realizarea de planuri de viitor.

Care sunt formele de SM?

Evolutia SM este una greu de prevazut. Unele persoane sunt afectate intr-o foarte mica masura de boala, altele avanseaza rapid spre invaliditatea totala in timp ce marea majoritate se afla intre aceste doua extremitati. Desi fiecare individ in parte va avea o combinatie diferita intre simptomele SM exista un numar de modele distincte legate de evolutia bolii.

  • SM cu puseuri (perioade de criza si atenuare alternative):In aceasta forma a SM apar puseuri neprevazute (agravari, atacuri) in timpul carora apar noi simptome sau simptomele existente se agraveaza. Aceste puseuri se manifesta pe durate de timp diferite (zile sau luni) iar recuperarea este totala sau partiala. Boala poate fi inactiva timp de luni sau ani de zile.Frecventa: aproximativ 25%
  • SM benigna:Dupa unul sau doua atacuri cu recuperare completa, aceasta forma de SM nu se agraveaza in timp si nu exista o invaliditate permanenta. SM poate fi identificata ca benigna doar daca, dupa 10-15 ani de la forma initiala nu exista decat invaliditate minima si daca la inceput a fost catalogata ca fiind SM cu puseuri. SM benigna tinde sa fie asociata cu simptome mai putin grave in faza initiala (de exemplu senzoriale).Frecventa: aproximativ 20%
  • SM progresiva secundara:La unele persoane care la inceput au avut SM cu puseuri, exista o agravare progresiva a gradului de invaliditate in cursul bolii, de multe ori aceasta fiind insotita de puseuri suprapuse.Frecventa: aproximativ 40%
  • SM progresiva primara:Aceasta forma a SM este caracterizata prin lipsa unor atacuri distincte, dar cu un debut lent si cu simptome agravante progresive. Exista o acumulare a deficientelor si a handicapurilor care se pot plafona la un moment dat sau care pot continua de-a lungul anilor.Frecventa: aproximativ 15%

DIAGNOSTIC:

Punerea diagnosticului de scleroza multipla nu este intotdeauna un lucru usor. Poate trece ceva timp de la aparitia primelor simptome pana cand se confirma diagnosticul. Scleroza multipla este diagnosticata atunci cand testele neurologice si examinarea neurologica evidentiaza cu certitudine prezenta leziunilor in mai mult de o zona a sistemului nervos central (de regula in creier si in maduva spinarii) si ca vatamarea a avut loc in mai mult de un moment din viata.
Diagnosticul de scleroza multipla se pune daca exista o asociere intre urmatoarele conditii:

  • doua episoade distincte de simptome neurologice, precum furnicaturi sau amorteli sau tulburari de echilibru, care sunt obiectivate de un neurolog; fiecare episod trebuie sa aiba o durata de cel putin 24 ore si episoadele trebuie sa apara in momente diferite
  • simptome care indica existenta de leziuni in mai mult de o regiune a sistemului nervos central si examene de laborator care evidentiaza anomalii corespunzatoare sclerozei multiple
  • este sigur ca nu exista o alta afectiune care sa poata cauza aceste simptome si aceste rezultate de laborator. Istoricul medical si examenul neurologic pot identifica posibilele probleme ale sistemului nervos si adeseori sunt suficiente pentru a sugera diagnosticul de scleroza multipla. Testele pot ajuta la confirmarea sau excluderea acestui diagnostic, in cazul in care doar istoricul si examenul neurologic nu pot sustine cu certitudine existenta acestei afectiuni.

Teste utilizate pentru diagnosticul sclerozei multiple:

  • rezonanta magnetica nucleara (RMN) a creierului si a maduvei spinarii: trebuie efectuate pentru a se confirma diagnosticul si pentru a-l ajuta pe medic sa decida ce tratament este cel mai bun; mai mult de 90% din persoanele cu scleroza multipla au un rezultat anormal la RMN; la persoanele diagnosticate deja cu scleroza multipla, RMN-ul este de asemenea util pentru a se evalua progresia bolii (RMN-ul si examinarea neurologica pot fi de folos in formularea unui prognostic dupa primul episod de simptome: ce persoane vor face in viitor scleroza multipla)
  • punctia lombara poate fi efectuata pentru a se examina lichidul cefalorahidian: majoritatea persoanelor cu scleroza multipla au rezultate anormale la acest test, cum ar fi niveluri anormale a proteinelor numite imunoglobuline G (Ig G) sau o crestere usoara leucocitelor (globulelor albe)
  • testul potentialelor evocate: poate uneori arata existenta unor anomalii ale creierului si ale maduvei spinarii si ale nervilor optici, pe care examinarea neurologica si alte teste nu pot sa le detecteze; testul numit potentialul evocat vizual este cel mai important dintre aceste tipuri de teste in diagnosticarea sclerozei multiple.

Teste utilizate pentru diagnosticul afectiunilor asociate:

Testele urinare pot fi necesare pentru diagnosticarea unei probleme in controlul functiei vezicii urinare la o persoana cu scleroza multipla.
Testele neuropsihologice pot fi utile la identificarea unor probleme emotionale sau ale gandirii, care pot fi prezente fara ca persoana respectiva sa le constientizeze. In mod tipic, aceste teste sunt sub forma de intrebari si raspunsuri.
In prezent se fac studii in legatura cu un nou test, care consta in identificarea anticorpilor din scleroza multipla; speranta este ca ar putea ajuta la identificarea persoanelor care vor dezvolta scleroza multipla activa dupa primul episod de simptome. Daca acest test se va dovedi a fi eficace, el poate ajuta la diagnosticarea sclerozei multiple active.
Este important ca persoana diagnosticata deja cu scleroza multipla sa fie reexaminata in cazul in care apar noi probleme. Simptomele noi pot fi cauzate mai degraba de alte afectiuni tratabile decat de scleroza multipla sau pot fi un semnal ca s-a produs o modificare a bolii, care ar pute afecta deciziile terapeutice.

TRATAMENT:

Tratamentul poate usura semnificativ viata persoanelor cu scleroza multipla. Tipul de tratament depinde de severitatea simptomelor si de faptul ca boala este in faza activa sau in remisie. Desi cu tratamentul actual, scleroza multipla nu se poate vindeca, totusi medicamentele pot reduce numarul, frecventa si severitatea recaderilor si pot incetini progresia bolii. Inceperea tratamentului cat mai curand posibil dupa punerea diagnosticului de scleroza multipla poate preveni sau poate intarzia aparitia vatamarii definitive a sistemului nervos.
Medicamentele pot provoca efecte secundare inconfortabile, dar de obicei temporare, cum ar fi simptome asemanatoare celor din gripa. Totusi, dupa cateva luni de tratament, cei mai multi oameni nu mai prezinta efecte secundare datorate medicamentelor.
Reabilitarea, constand in fiziokinetoterapie, terapie ocupationala, logopedica si cognitiva, care pot ajuta persoana afectata sa faca fata simptomelor si sa invete sa se adapteze situatiilor din viata de zi cu zi si profesionale.
Terapiile alternative si complementare ce pot fi folosite in scleroza multipla sunt inca studiate, dar pana in prezent nici una nu s-a dovedit a fi eficace, ba chiar uneori ar putea cauza mai mult rau decat bine.

Tratament initial

In incercarea de a incetini progresia sclerozei multiple, tratamentul medicamentos este recomandat cat mai curand dupa ce s-a diagnosticat scleroza multipla de tip recadere-remisie. Rezultele obtinute in urma studiilor clinice au aratat ca persoanele tratate imediat ce au fost diagnosticate cu scleroza multipla, au rezultate mai bune decat cele la care inceperea tratamentului a fost amanata. In stadiile initiale ale bolii poate fi afectat definitiv sistemul nervos. Tratamentul aplicat precoce poate ajuta la prevenirea sau la intarzierea cel putin partiala a acestei afectari. Exista astazi trei tipuri de medicamente aprobate care pot reduce frecventa recaderilor si probabil pot incetini progresia sclerozei multiple.
Acest tip de tratament poarta numele de terapie de modificare a bolii si cuprinde urmatoarele medicamente:

  • interferon beta (Avonex, Betaferon si Rebif)
  • glatiramer acetat (Copaxone).
  • mitoxantrone (Novantrone, Onkotrone).

Interferonul beta si glatiramer acetatul suprima sau afecteaza activitatea sistemului imun. Acest tratament se bazeaza pe ipoteza ca scleroza multipla este o afectiune autoimuna, care este rezultatul unui raspuns anormal al sistemului imun, ce consta in atacarea unor tesuturi normale ale organismului, in acest caz, tinta fiind teaca de mielina ce acopera fibrele nervoase.
Desi aceste medicamente nu pot vindeca scleroza multipla, ele pot reduce numarul total, frecventa si severitatea recaderilor la unele persoane care au scleroza multipla de tip recadere-remisie. De asemenea ele pot reduce sau pot intarzia dezvoltarea dizabilitatii asociate cu acest tip de scleroza multipla. Betaferon si Novantrone pot de asemenea sa incetineasca progresia bolii la unele persoane cu scleroza multipla tipul secundar progresiv. In cazul in care persoana respectiva decide la un moment dat sa nu urmeze terapia de modificare a bolii, se recomanda sa colaboreze impreuna cu medicul pentru a se evalua cu regularitate daca boala a avansat.
Fiziokinetoterapia, terapia ocupationala si tratamentul nonmedicamentos, efectuate la domiciliu, pot ajuta persoana in cauza sa faca fata simptomelor si sa se adapteze situatiilor profesionale si cotidiene.
Rezultatele studiilor clinice au demonstrat ca persoanele care incep tratamentul imediat dupa ce au fost diagnosticati cu scleroza multipla au rezultate mai bune decat cei care au amanat tratamentul.
Cu toate acestea, administrarea medicamentelor are cateva dezavantaje semnificative. Decizia este dificila pentru multe persoane cu scleroza multipla. Unii prefera sa astepte sa vada daca simptomele se agraveaza inainte de a lua decizia de a incepe tratamentul.
Un mic procent din persoanele diagnosticate cu scleroza multipla pot sa aiba doar cateva episoade usoare in toata viata si sa nu dezvolte niciodata o dizabilitate, dar nu se poate sti deocamdata cine va face parte din aceasta categorie.

Tratament de intretinere

O persoana diagnosticata cu scleroza multipla poate necesita tratament cu interferon beta sau glatiramer (sau probabil mitoxantron) pe o perioada de timp nedeterminata.
Cele trei tipuri de medicamente aprobate pentru tratarea sclerozei multiple, ce fac parte din terapia de modificare a bolii, sunt:

  • interferon beta (Avonex, Betaferon si Rebif)
  • glatiramer acetat (Copaxone)
  • mitoxantrone (Novantrone).

Aceste medicamente suprima sau afecteaza activitatea sistemului imun. Exista date care sugereaza ca scleroza multipla este o boala autoimuna, adica o boala in care sistemul imun ataca tesuturi normale ale organismului; in scleroza multipla este atacata mielina. De asemenea se pot administra si alte medicamente in perioadele de recadere.
Corticosteroizii sunt utilizati frecvent pentru scurtarea duratei recaderilor si pentru reducerea severitatii acestora. Totusi, corticosteroizii nu pot preveni aparitia dizabilitatii definitive datorate sclerozei multiple si nu s-a demonstrat ca ar putea sa previna sau sa intarzie progresia afectiunii.
Daca persoana refuza sa urmeze terapia de modificare a bolii, este indicat ca ea sa continue colaborarea cu medicul, pentru a se putea evalua periodic progresia bolii. In cazul in care apar noi leziuni sau daca leziunile vechi se extind, poate sa se reconsidere decizia luata si sa se inceapa tratamentul. Persoana afectata trebuie sa stabileasca impreuna cu medicul curant un program de consultari periodice, pentru monitorizarea si tratarea simptomelor si pentru urmarirea evolutiei. Monitorizarea poate fi utila pentru a se vedea daca la un moment dat nu ar fi mai indicat un alt tratament.
Fiziokinetoterapia, terapia ocupationala si tratamentul nonmedicamentos, efectuate la domiciliu, pot ajuta persoana in cauza sa faca fata simptomelor si sa se adapteze situatiilor profesionale si cotidiene.

Tratament in cazul agravarii bolii

Medicamentele trebuie sa amelioreze simptomele din scleroza multipla ce provoaca disconfort si dizabilitate. Simptome precum spasticitatea (musculatura incordata), durerea, oboseala, tremorul, depresia, tulburarile sexuale si problemele vezicii urinare, raspund adesea bine la tratament medicamentos.
Fiziokinetoterapia, terapia ocupationala si tratamentul nonmedicamentos, efectuate la domiciliu, pot ajuta persoana in cauza sa faca fata simptomelor si sa se adapteze situatiilor profesionale si cotidiene.

Probleme legate de sfarsitul vietii

In cazuri rare, scleroza multipla poate fi amenintatoare de viata. In cazul in care starea pacientului se agraveaza considerabil, acesta poate dori sa faca un testament, in care sa isi exprime dorintele referitoare la acordarea de ingrijiri medicale, de care ceilalti trebuie sa tina cont in cazul in care se ajunge in situatia in care persoana respectiva nu mai este capabila sa mai ia decizii.

Tratament ambulator (la domiciliu)

Este important ca persoana cu scleroza multipla sa gaseasca modalitati de a face fata nevoilor practice si emotionale ale acestei afectiuni. Acestea difera de la o persoana la alta, de aceea necesitatile pe care trebuie sa le satisfaca tratamentul ambulator variaza. Tratamentul ambulator poate consta in gasirea de solutii pentru a face mai usoara activitatea casnica, pentru a face fata depresiei sau simptomelor specifice si obtinerea unui suport din partea prietenilor si a membrilor familiei.
In acest sens se recomanda urmatoarele:

  • modificarea mediului familial sau efectuarea de ajustari in activitatea profesionala; de asemenea poate fi utila adaptarea programului zilnic, astfel incat activitatile cotidiene sa fie mai putin stresante sau obositoare; oboseala excesiva este o problema frecventa la persoanele cu scleroza multipla
  • alimentatie sanatoasa, bogata in fructe, legume, seminte, cereale, carne de pui, peste, carne slaba si produse lactate cu continut scazut in grasimi; o dieta echilibrata se recomanda atat persoanelor cu scleroza multipla, cat si majoritatii adultilor sanatosi
  • efectuarea regulata de exercitii fizice, fie singur, fie cu ajutorul unui fiziokinetoterapeut; in cazul in care persoana respectiva vrea sa faca singur exercitii, este indicat sa il intrebe pe medicul curant sau pe fiziokinetoterapeut care sunt miscarile adecvate pe care acestia le recomanda
  • rezolvarea problemelor urinare: la un moment dat, majoritatea persoanelor cu scleroza multipla au probleme cu vezica urinara, care pot consta in dificultatea de a mentine sau de a elimina urina sau o combinatie a acestor probleme; medicul poate prescrie un medicament care poate fi util si poate ajuta la realizarea unui program al ingestiei de lichide si al activitatilor, astfel incat persoana respectiva sa poata ajunge la toaleta la timp atunci cand simte senzatia de mictiune
  • modificari ale tipului de alimentatie in cazul in care sunt prezente dificultati in inghitire, frecvente in scleroza multipla avansata
  • bauturile mai consistente sunt mai usor de inghitit; se pot consuma milkshake-uri sau sucuri sub forma de gelatina
  • evitarea unor alimente precum biscuitii sau prajiturile care se faramiteaza usor (persoana respectiva se poate ineca)
  • alimente moi, care sunt mai usor de mestecat; se poate folosi un blender pentru a se prepara alimente care sa poata fi mestecate mai usor
  • consumarea de mese frecvente, in cantitati mici, pentru a se evita oboseala provocata de mancarea unor mese consistente
  • fiziokinetoterapia, terapia ocupationala si tratamentul nonmedicamentos, efectuate la domiciliu, pot ajuta persoana in cauza sa faca fata simptomelor si sa se adapteze situatiilor profesionale si cotidiene.

Reabilitarea persoanei cu scleroza multipla

Persoana cu scleroza multipla este sfatuita sa faca toate eforturile necesare pentru a-si mentine sanatatea. O dieta sanatoasa, odihna, folosirea inteligenta a energiei si suportul practic si emotional din partea membrilor familiei, prietenilor si al medicului pot fi extrem de folositoare.

Tratament medicamentos

In scleroza multipla pot fi folosite:

  • in timpul unei recaderi, pentru a scadea durata si severitatea episodului
  • perioada indelungata de timp, pentru a influenta evolutia naturala a bolii (terapia de modificare a bolii)
  • pentru a controla simptomele specifice cand acestea apar.

Tratamentul unei recaderi

Medicamentele pot scurta durata unei recaderi aparute brusc si pot ajuta la obtinerea unei recuperari mai rapide. Tratamentul temporar cu medicamentele numite corticosteroizi este cel mai frecvent utilizat pentru controlul unei recaderi. Nu s-a demonstrat ca aceste medicamente ar influenta evolutia pe termen lung a bolii sau ar preveni aparitia dizabilitatii.

Terapia de modificare a bolii

Studii bine documentate sugereaza ca scleroza multipla este cauzata de actiunea sistemului imun, care provocata o inflamatie si ataca mielina (stratul care acopera nervul si fibrele nervoase). Medicamentele care modifica activitatea sistemului imun pot reduce numarul si severitatea episoadelor care altereaza stratul protector de mielina.
In prezent, interferon beta (Avonex sau Rebif sau Betaferon), glatiramer acetat (Copaxone) si mitoxantron (Novantrone) sunt singurele medicamente aprobate in acest scop. La persoanele cu scleroza multipla tipul recadere-remisie, aceste medicamente pot scadea numarul si severitatea recaderilor si pot duce la aparitia unui numar mai mic de leziuni cerebrale. De asemenea, ele pot intarzia aparitia dizabilitatii la unii oameni.
Betaferon si Novantrone pot intarzia progresia bolii la unele persoane cu scleroza multipla tipul secundar progresiv. Scleroza multipla de tipul primar progresiv: la ora actuala, nu exista un tratament care modifica boala eficient in tipul primar progresiv de scleroza multipla. Scleroza multipla tipul recadere-remisie: medicamentele folosite in acest tip pentru reducerea numarului si severitatii recaderilor si probabil pentru intarzierea aparitiei dizabilitatii sunt:

  • interferon beta (Avonex, Rebif sau Betaferon)
  • glatiramer acetat (Copaxone)
  • mitoxantron (Novantrone).

Scleroza multipla tipul secundar progresiv: medicamentele recomandate in tratamentul acestui tip si posibil si pentru intarzierea progresiei bolii includ:

  • interferon beta-1b (Betaferon)
  • mitoxantron (Novantrone).

Tratament simptomatic

Tratarea simptomelor specifice poate fi eficace, chiar daca nu se poate opri progresia afectiunii. Simptomele care adeseori pot fi controlate sau ameliorate cu ajutorul medicamentelor sunt:

  • oboseala: medicamentele care reduc oboseala sau care pot fi utile in imbunatatirea somnului pot fi amantadina (Viregyt) sau fluoxetina (Prozac)
  • incordarea musculara (spasticitatea) si tremorul: medicamentele care pot ameliora spasmele musculare sau rigiditatea sunt baclofen (Lioresal, Baclofen), dantrolene (Dantrium), gabapentin (Neurontin), diazepam sau clonazepam (Rivotril); uneori o combinatie a acestor medicamente are un rezultat foarte bun in reducerea simptomelor musculare
  • probleme urinare si constipatie: medicamentele folosite pentru reducerea mictiunilor frecvente pot fi propantheline (Pro-Banthine), oxybutynin (Ditropan) sau tolterodine (Detrol); pentru ameliorarea constipatiei se pot utiliza laxative zilnic
  • durere si senzatii anormale: in functie de severitate durerii, se pot folosi atat medicamente obtinute cu reteta, cat si fara reteta; medicamentele obtinute pe baza de reteta folosite frecvent pentru reducerea durerii din scleroza multipla sunt baclofen (Baclofen,Lioresal), carbamazepina (Carbamazepina, Finlepsin, Neurotop, Taver, Tegretol, Timonil, Stazepine) sau gabapentin (Neurontin); medicamentele care se pot obtine fara reteta pot fi acetaminophen (Paracetamol), ibuprofen sau naproxen sodium
  • depresia: pot fi folosite medicamente antidepresive pentru scaderea depresiei, care este frecventa la persoanele cu scleroza multipla; sunt adesea folosite antidepresivele triciclice - precum amitriptilina, desipramina (Norpramin) sau imipramina (Antideprin) - sau inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei, ISRS sau SSRI - precum fluoxetina (Prozac) sau sertralina (Zoloft) sau altele
  • dificultatile sexuale: medicamentul indicat in acest scop este sildenafil (Viagra), atat la femei cat si la barbati; Yohimbina si clomipramina (Anafranil) pot fi de asemenea indicate pentru ameliorarea disfunctiei erectile (impotentei).

Scleroza multipla poate afecta mai multe regiuni ale sistemului nervos, producand o gama larga de simptome. Alegerea medicamentelor depinde de simptomele existente. Medicamentele pot fi folosite doar uneori sau cu regularitate, in functie de cat de sever sau de constant este un anume simptom. Modificari in dieta, in programul zilnic, efectuarea de exercitii fizice si alte obiceiuri, pot fi de asemenea utile persoanei in cauza ca sa faca fata unora din aceste simptome. Medicamentele folosite pentru tratamentul simptomelor unui episod de scleroza multipla si pentru revenirea mai rapida dintr-o recadere sunt:

  • corticosteroizi (precum metilprednisolon)
  • ACTH (hormonul adrenocorticotropic)
  • imunoglobuline administrate intravenos (IGIV) sau preparate din plasma (niciuna nu este utilizata frecvent).

Au fost incercate in tratarea sclerozei multiple o varietate de medicamente imunosupresoare si alte medicamente si substante chimice biologice (derivate din sau identice cu substantele sintetizate de organismul uman). Desi niciunul din acestea nu s-a dovedit cu certitudine a fi benefic in scleroza multipla, si niciunul nu a fost aprobat pentru a se administra in aceasta afectiune, totusi ele pot fi utilizate in cazul in care terapiile standard esueaza. Unele din ele sunt in prezent testate in studii clinice. Unele persoane cu scleroza multipla care nu au raspuns la terapia standard aleg sa faca parte din aceste studii.
Tratamentul de lunga durata cu interferon beta si glatiramer acetat poate ameliora calitatea vietii unora din persoanele cu scleroza multipla tipul recadere-remisie, facand recaderile mai rare si mai putin severe.
Unele studii sugereaza ca aceste medicamente pot de asemenea sa reduca sau sa intrazie aparitia dizabilitatii provocate de aceasta forma de boala.
Societatea Nationala pentru Scleroza Multipla din Statele Unite recomanda ca tratamentul cu interferon beta sau glatiramer acetat sa fie initiat imediat ce diagnosticul de scleroza multipla este pus cu certitudine. Majoritatea neurologilor sustin aceasta recomandare si sunt de acord acum ca afectarea permanenta a sistemului nervos poate aparea devreme, chiar daca simptomele sunt inca destul de usoare. Tratamentul aplicat precoce poate preveni sau intarzia aparitia unora din aceste afectari. In general, tratamentul este recomandat pana cand este evident ca nu mai are un beneficiu.
In ciuda recomandarii, totusi, unele persoane pot considera dificila decizia de a incepe sa urmeze o terapie care modifica boala, mai ales atunci cand simptomele lor au fost usoare. Unii pot sa refuze sa suporte riscurile si efectele secundare de tipul starii gripale ale interferonului daca nu sunt siguri ca au nevoie de acest tratament. Altii ar putea dori sa vada daca boala lor se agraveaza inainte de a incepe tratamentul. Un mic procent din persoanele diagnosticate cu scleroza multipla pot sa nu aiba decat cateva episoade usoare in toata viata lor si pot sa nu dezvolte niciodata vreo dizabilitate, dar evolutia bolii nu poate fi predictibila.

Recomandari in cazul terapiei care modifica boala

In cazul in care persoana respectiva decide sa nu urmeze terapia care modifica boala, este sfatuita sa colaboreze cu medicul curant, pentru ca starea lui de sanatate sa fie monitorizata prin controale regulate si RMN-uri efectuate periodic, pentru a se evalua daca boala avanseaza. Daca apar leziuni noi sau daca cele deja existente se extind, persoana in cauza ar putea sa reconsidere decizia de a urma un tratament.
Necesitatea si dorinta de a lua medicamente sunt variabile. Daca simptomele sunt usoare, persoana respectiva ar putea alege sa refuze medicatia. Daca sunt prezente simptome specifice si acestea sunt suparatoare, anumite medicamente pot fi utile in controlarea lor. Persoana respectiva poate alege sa foloseasca medicamente doar in timpul recaderilor.
Trebuie luate in considerare urmatoarele:

  • posibilele efecte secundare ale administrarii de corticosteroizi sau de alte medicamente, folosite pentru tratarea simptomelor sau pentru controlul recaderii; unii oameni au doar efecte secundare minore, in timp ce altii pot avea efecte secundare care ii pot deranja mai mult decat simptomele bolii
  • costul tratamentului, al simptomelor si al recaderilor; in unele cazuri, folosirea de medicamente pentru controlarea simptomelor si a recaderilor poate reduce durata sederii in spital.
  • alte probleme personale carora persoana in cauza trebuie sa le faca fata la serviciu sau acasa.

De asemenea este important de tinut minte ca poate fi dificil de spus daca medicamentele pot fi eficace. Scleroza multipla este o afectiune cu remisiuni spontane, ceea ce inseamna ca starea persoanei se poate ameliora de la sine, fara nici un tratament. Faptul ca simptomele se amelioreaza dupa tratament nu inseamna neaparat ca tratamentul are efect.

Tratament chirurgical

Persoanele cu scleroza multipla care prezinta un tremor sever, fiind afectate miscarile corpului, pot beneficia de tratament chirurgical.
Persoanele cu spasticitate severa (rigiditate musculara) pot raspunde bine la insertia unei pompe in regiunea dorsala, care sa elibereze medicatia, atunci cand administrarea medicamentelor pe cale orala nu a dat rezultat.
Indicatiile chirurgicale includ:

  • stimularea profunda a creierului: tremorul sever si care determina dizabilitatea persoanei, aparut la cea mai mica miscare a membrelor, poate raspunde la implantarea unui dispozitiv care stimuleaza o anumita zona din creier; aceasta operatie poate fi realizata de catre un neurochirurg
  • implantarea unui cateter sau a unei pompe pentru medicatie, in caz de spasticitate; durerea severa sau spasticitatea pot raspunde la implantarea unui cateter sau a unei pompe in regiunea dorsala inferioara, care elibereaza medicatia intr-un ritm constant, cum ar fi baclofen (Lioresal).

Stimularea profunda a creierului este de regula ultima optiune, dupa ce toate celelalte optiuni terapeutice au fost incercate fara succes in tratarea simptomelor sclerozei multiple. Este indicata numai la persoanele cu tremor sever.
Alte tratamente:

Impredictibilitatea si varietatea simptomelor cauzate de scleroza multipla a dus la incercarea mai multor modalitati de tratare a acestei afectiuni.

Tratamente experimentale

Tratamentele experimentale pentru scleroza multipla includ reducerea activitatii sistemului imun cu medicamente imunosupresoare sau alte metode, precum iradierea limfatica totala, in care intregul sistem ganglionar limfatic este expus iradierii.
Desi aceste metode au fost folosite cu succes in tratamentul altor afectiuni medicale, ele au esuat in obtinerea unor beneficii semnificative atunci cand au fost testate in cadrul unor experimente clinice controlate. Ele raman terapii experimentale pentru scleroza multipla, desi pot fi luate in considerare la persoanele care nu au raspuns la nici o alta forma de tratament.
Transplatul de maduva osoasa, un procedeu de inlocuire a sistemului imun, a fost folosit experimental pentru tratarea sclerozei multiple. Totusi, nu exista o dovada clara ca ar fi eficient, de aceea nu este recomandat in mod curent.

Terapii complementare

Alte tipuri de tratament pentru scleroza multipla sunt terapiile alternative la medicina alopata. Aceste terapii alternative atrag multi oameni cu scleroza multipla, mai ales pe cei la care tratamentele conventionale nu au avut un succes prea mare. Un studiu recent a aratat ca o treime din persoanele cu scleroza multipla au incercat o forma sau alta de terapie neconventionala, de obicei in asociere cu terapia standard. Cercetarile clinice nu au demonstrat ca vreuna din aceste terapii complementare ar fi eficace in tratamentul sclerozei multiple si prin urmare, acestea nu sunt recomandate. Multe terapii complementare au fost propuse ca tratament in scleroza multipla. Niciunul dintre acestea nu s-a dovedit ca ar putea modifica evolutia bolii.
Cele mai folosite dintre acestea sunt:

  • diete si suplimente vitaminice, minerale, pe baza de plante sau nutritive
  • acupunctura
  • masajul terapeutic - adeseori folosit de catre fiziokinetoterapeuti
  • biofeedback.

Desi cercetarile clinice nu au demonstrat ca una din aceste terapii complementare ar fi eficienta, o persoana cu scleroza multipla ar putea avea un rezultat satisfacator daca ar utiliza terapii netraditionale sigure in completarea tratamentului medical conventional. Unele terapii complementare pot ameliora stresul, incordarea musculara si pot imbunatati starea generala si calitatea vietii.
Un studiu recent, vast, a indicat ca suplimentele cu vitamina D, pot scadea riscul de aparitie a sclerozei multiple la unele femei. Studiul arata ca suplimentele cu vitamina D pot de asemenea sa incetineasca progresia bolii; totusi, sunt necesare mai multe cercetari pentru a se demonstra clar ca acestea sunt eficace.
De asemenea, cercetarile clinice nu au putut demonstra ca tratamentele precum terapia cu venin de albine, cu procarin (o combinatie de cafeina si histamina) si terapia cu oxigen hiperbar ar avea vreun beneficiu la persoanele cu scleroza multipla.
Din contra, unele din aceste terapii ar putea fi daunatoare si costisitoare si nu sunt recomandate de majoritatea expertilor.
Scleroza multipla nu se poate vindeca. Pana in prezent, singurele tratamente dovedite eficace in modificarea evolutiei bolii sunt interferon beta (Avonex, Rebif sau Betaferon), glatiramer acetat (Copaxone) si mitoxantron (Novantrone). Alte tipuri de tratamente nu trebuie sa inlocuiasca aceste medicamente atat timp cat acestea nu au fost incercate si nu s-au dovedit a fi ineficiente.
Terapiile complementare nu s-a dovedit eficiente in tratamentul sclerozei multiple, dar unii oameni au afirmat ca acestea au dat rezultat in cazul lor. Aceasta s-ar putea datora, macar in parte, efectului placebo, care este frecvent intalnit la persoanele tratate pentru scleroza multipla.
De asemenea, aceasta s-ar mai putea datora faptului ca unele terapii complementare, desi nu pot trata boala in sine, pot ameliora starea generala de bine a persoanei, ajutand-o sa se simta mai bine si mai sanatoasa. Si, in unele cazuri, simptomele se pot ameliora de la sine.
De aceea persoanele cu scleroza multipla care se gandesc sa incerce un tratament complementar, sunt sfatuite sa obtina cat mai multe informatii mai intai.
De asemenea, sunt sfatuite sa discute cu medicul lor daca acesta:

  • este sigur: este indicata discutarea cu medicul curant despre siguranta tratamentului si despre posibilele efecte secundare ale lui; acest lucru este important in special la persoanele care iau medicamente pentru scleroza multipla, deoarece unele terapii complementare pot fi periculoase daca se asociaza cu medicamente; un tratament care poate fi daunator si care ar putea ameliora sau nu simptomele nu merita riscul
  • este eficient: deoarece simptomele sclerozei multiple pot apare si dispare, poate fi dificil de estimat daca un tratament anume este intr-adevar eficace; este bine de tinut minte ca daca persoana respectiva se simte mai bine dupa administrarea unui tratament anume, acesta nu este intotdeauna motivul ameliorarii; adeseori scleroza multipla se amelioreaza de la sine (remisie spontana)
  • cat costa: un tratament costisitor, care nu s-a dovedit a fi eficient, nu isi merita pretul; de aceea persoanele in cauza sunt sfatuite sa fie precaute vizavi de terapeutii sau de produsele care cer o investitie financiara semnificativa de la inceputul tratamentului
  • va imbunatati starea generala de sanatate: chiar daca nu sunt eficiente in tratarea sclerozei multiple, unele proceduri complementare (cum ar fi masajul, yoga sau acupunctura) pot fi sigure si pot duce la practicarea unor obiceiuri sanatoase care imbunatatesc starea generala de bine; acestea ar putea fi incercate.

In cazul unei afectiuni dificil de tratat, cum este scleroza multipla, poate fi extrem de tentanta apelarea la un tratament care promite a fi eficient. Dar persoanele afectate de acest gen de boli sunt sfatuite sa fie prudente vizavi de incercarea unor tratamente care nu s-au dovedit cu certitudine ca ar fi bune.

Tratamentele fitoterapeutice

Sunt de lunga durata si apeleaza la numeroase specii de plante medicinale, administrate separat sau in amestecuri, urmarind, in primul rand, dezintoxicarea si revigorarea organismului.
Pentru uz intern se prepara:

  • infuzie din frunze de salvie (cate doua cani in doua zile pe saptamana, luni si joi);
  • infuzie din herba de cretisoara (cate trei cani in doua zile pe saptamana, marti si vineri);
  • infuzie din herba de coada soricelului (cate doua cani in doua zile pe saptamana, miercuri si duminica);
  • macerat timp de 8 ore de vasc alb ( o lingurita la 200 ml de apa rece, din care se bea cate o cana pe zi, sambata);
  • decoct din flori si frunze de soc la 250 ml de apa fierbinte care se lasa sa dea in clocot, se strecoara si se bea cate o ceasca inainte de mesele de dimineata si seara;
  • infuzie dintr-un amestec format din: flori de paducel (4 linguri), flori de musetel (4 linguri), frunze de vasc (4 linguri) si usturoi (3 catei); se iau doua linguri de amestec la 250 ml de apa clocotita, se infuzeaza o ora, se strecoara si se beau trei cesti pe zi, inainte de fiecare masa;
  • infuzie din amestecul format din: cretisoara (40 g), coada calului (40 g), salvie (30 g), cimbrisor (30 g), coada soricelului (30 g), urzici (30 g), ciubotica cucului (20 g) si sunatoare (20 g); din acest amestec se ia o lingurita la 250 ml de apa clocotita, care se infuzeaza doua minute, se strecoara si se beau doua cani pe zi, cu adaos de bitter suedez si cinci picaturi de macrisul iepurelui (la fiecare cana);
  • infuzie din amestecul format cu tataneasa (30 g), trifoi rosu (30 g), salvie (20 g), sunatoare (20 g), roinita (20 g), isop (10g ), lavanda (10 g), rozmarin (10 g), ventrilica (10 g); din amestec se ia o lingurita la 250 ml de apa clocotita care se infuzeaza doua minute, se strecoara si se beau doua cani pe zi cu adaos de bitter suedez (o lingurita).

Bune efecte se constata si la folosirea speciilor: aloe, arnica, angelica, valeriana, busuioc, catina alba, Gingko biloba, lemn dulce, maces si galbenele.In tratamente externe se folosesc:

  • tincturi de tataneasa, menta, arnica sau traista ciobanului, sunatoare sau cimbrisor, aplicate alternativ pentru frectionarea zonelor afectate, de doua-trei ori pe zi;
  • uleiuri de sunatoare, cimbrisor, galbenele sau musetel, cate 4 grame macerate la cald in 500 ml de ulei, folosite pentru masaje pe coloana vertebrala; se mentine de doua-trei ori pe zi;
  • bai calde (nu fierbinti) de sezut cu muguri de pin, coada calului, cimbrisor, arnica si urzica, cate 50 g la 5 litri de apa, facute odata sau de doua ori pe saptamana, prin rotatie. Combinatiile pentru bai mai pot fi facute cu sunatoare, salvie, traista ciobanului si coada soricelului (cate 50 g din fiecare in 5 litri de apa).

Sunt recomandate si baile de sezut cu paie de ovaz tocate (400 g fierte 40 de minute in 6 litri de apa). Cele mai reconfortante bai generale se prepara dintr-un amestec de cimbrisor, cetina de conifere, coada calului si flori de camp (800 g la baie). La fel de utile sunt si cataplasmele calde cu terci din coada calului si coada soricelului, aplicate de trei ori pe zi, pe zona lombo-abdominala, compresele cu bitter suedez, aplicate timp de 30 de minute zilnic pe coloana vertebrala si pe grupele musculare spastice sau pernele umplute cu pedicuta si tinute pe zonele dureroase.

Regimul alimentar

Cruditatile sunt cele mai indicate in dieta bolnavului de scleroza multipla in placi. Alimentatia va fi strict controlata, pentru imbunatatirea digestiei si normalizarea metabolismului. Zilnic, la pranz si seara, se recomanda un amestec din 300 ml suc de morcov, 100 ml suc de sfecla rosie, 50 ml suc de telina, 20 ml suc de ridichi negre si 20 ml suc de cartofi, pe o durata de doua luni, dupa care se vor consuma cate doua mese de cruditati pe zi, pana la vindecare. In primavara se face o cura cu suc de orz verde si cu tije de papadie.
La mesele zilnice se vor consuma legume proaspete (spanac, salata, varza alba, varza rosie, morcovi, telina, patrunjel radacini) sau peste, ficat, carne slaba de pasare si vita, cartofi, orez, produse lactate, uleiuri vegetale, oua (4 pe saptamana), paine integrala (numai 1-2 felii pe zi), grau incoltit, produse apicole (miere de albine, polen, apilarnil), drojdie de bere uscata, polivitamine (mai mult vitaminele B), nuci, migdale, stafide, fructe proaspete, sucuri si compoturi, minimum doi litri de apa zilnic.
Pentru deschiderea poftei de mancare este indicata o salata de varza murata cu putin chimen, coriandru si untdelemn, care se consuma ca felul intai la mesele de pranz si seara. Dupa placul pacientului se propune un amestec de: grau germinat (200 g), fulgi de ovaz (100g), paine graham (100 g), un ou fiert si un litru de lapte dulce. Se exclud din alimentatie carnea de porc, grasimile animale, slanina, untul, smantana, branza grasa, conservele, zaharul alb si produsele zaharoase concentrate, precum si bauturile alcoolice.

Regimul de viata

Impune anumite conditii obligatorii ca:

  • evitarea frigului si a umezelii;
  • evitarea oboselii fizice si nervoase;
  • tratarea diverselor infectii interne;
  • gimnastica medicala de recuperare, in interior si in aer liber, cu miscari usoare si masaje pe grupe musculare pentru stimularea circulatiei sanguine;
  • baie de soare;
  • evitarea supararilor si a starilor tensionate cu persoanele din jur;
  • asigurarea suportului emotional din partea familiei, cu asistenta sociala si sanitara necesara, manifestand multa intelegere, rabdare si siguranta.

Atitudinea pacientului fata de boala va trebui sa fie permanent constructiva:

  • nu trebuie sa se simta vinovat de imbolnavire;
  • sa faca miscari permanente in care sa antreneze organele afectate si sa se preocupe de mentinerea stabilitatii corpului, atat in picioare cat si in sezut;
  • sa nu neglijeze igiena intima;
  • sa caute prieteni adevarati, care sa-i inteleaga starea fizica si psihologica;
  • sa dea frau liber sperantelor de viata si planurilor de viitor in care sa gaseasca noi satisfactii personale;
  • sa elimine sentimentele de teama, manie si stres, pe care sa le inlocuiasca cu credinta in vindecare.

Comentarii

eu cred ca este o chestiune de psihic.conteaza foarte mult optimismul la persoanele suferinde de SM.este adevarat ca este o boala incurabila,dar de noi depinde sa nu mai avem alte puseuri.cert este ca nu trebuie sa ne plangem mereu de mila ca sunteti bolnavi,ci sa incercam sa ne traim viata intr-un mod cat mai placut si mai normal.doresc viata lunga si un psihic nemaipomenit!multa sanatate la toti!

nu stiu daca depinde de noi sa nu mai avem puseuri...de mine cel putin pana in prezent nu a depins.Sunt persoane care sunt mai afectate decat altele,si asta se datoreaza si sectiunilor din creier afectate,sunt pacienti care sufera mai mult decat altii si fiecare traieste diferit aceasta boala necrutatoare.Cred ca nimeni nu doreste sa starneasca mila,de aceea majoritatea(si cazul meu)prefera sa nu vorbeasca despre aceasta boala.Cat despre normalitate....este greu,o persoana cu SM este ca un cadavru mergator.Incerc sa fiu optimista(la cei 26 de ani ai mei,cu 3 puseuri pana in prezent)insa realismul castiga de cele mai multe ori in fata optimismului.Eu urmez un tratament pe baza de produse apicole(miere,laptisor de matca,polen si pastura),vi l'as recomanda,puteti cauta pe internet mai multe detalii.Pe langa acest tratament naturist este bine de evitat consumul de alcool,tabacul,si renuntarea la carne.Multa sanatate!

nu stiu daca depinde de noi sa nu mai avem puseuri...de mine cel putin pana in prezent nu a depins.Sunt persoane care sunt mai afectate decat altele,si asta se datoreaza si sectiunilor din creier afectate,sunt pacienti care sufera mai mult decat altii si fiecare traieste diferit aceasta boala necrutatoare.Cred ca nimeni nu doreste sa starneasca mila,de aceea majoritatea(si cazul meu)prefera sa nu vorbeasca despre aceasta boala.Cat despre normalitate....este greu,o persoana cu SM este ca un cadavru mergator.Incerc sa fiu optimista(la cei 26 de ani ai mei,cu 3 puseuri pana in prezent)insa realismul castiga de cele mai multe ori in fata optimismului.Eu urmez un tratament pe baza de produse apicole(miere,laptisor de matca,polen si pastura),vi l'as recomanda,puteti cauta pe internet mai multe detalii.Pe langa acest tratament naturist este bine de evitat consumul de alcool,tabacul,si renuntarea la carne.Multa sanatate!

nu stiu daca depinde de noi sa nu mai avem puseuri...de mine cel putin pana in prezent nu a depins.Sunt persoane care sunt mai afectate decat altele,si asta se datoreaza si sectiunilor din creier afectate,sunt pacienti care sufera mai mult decat altii si fiecare traieste diferit aceasta boala necrutatoare.Cred ca nimeni nu doreste sa starneasca mila,de aceea majoritatea(si cazul meu)prefera sa nu vorbeasca despre aceasta boala.Cat despre normalitate....este greu,o persoana cu SM este ca un cadavru mergator.Incerc sa fiu optimista(la cei 26 de ani ai mei,cu 3 puseuri pana in prezent)insa realismul castiga de cele mai multe ori in fata optimismului.Eu urmez un tratament pe baza de produse apicole(miere,laptisor de matca,polen si pastura),vi l'as recomanda,puteti cauta pe internet mai multe detalii.Pe langa acest tratament naturist este bine de evitat consumul de alcool,tabacul,si renuntarea la carne.Multa sanatate!

eu sunt diangnosticata cu sm in placi din ziua in care am implinit 18 ani. Totul a inceput cu ameteli, pierderea echilibrului si incet incet cu pierderea vederii.Am facut 12 zile tratament cu cortizon perfuzabil si miam revenit complet mai putin vederea care mi-a revenit doar in proportie de 95% Imi apar mici puse doar cand sunt stresata dar dupa cateva zile imi revin De atunci fac tratament homeopat la Masloc( merg o data la trei la consultatie si primec medicamente pe trei luni totul cu 70 de ron) si sunt foarte optimista (gandestete ca numai numele suna tare) dar cel mai important cred in dumnezeu si ca el ma va ajuta

La fel sa faceti si voi, multa sanatate si optimism deoarece acesta va ajuta in proportie de 48% Dumnezeu 50% iar doctorii 1%

Cat traieste o persoana cu SM,scleroza in placi,pareza pastica, daca puteti sa imi raspundeti va rog.

Si mama mea are mai multe diagnostice si mi-este teama sa nu o pierd ca o iubesc mult de tot. S-a descoperit boala in 1993 si de atunci tot mai rau. Este vreun leac pt aceasta boala? De cand o stiu face tratament. Nu l-a intrerupt nicio data, dar vad in ea o luptatoare. Inca poate merge si pt asta ii multumesc lui Bunul D-zeu.

Mi-este teama pentru ea, noaptea se trezeste cu dureri insuportabile, plange, se vaita in somn ceea ce ma sperie. Are mai multe diagnostice: sm, leuconevraxita, parapareza pastica diabet si altele.

Daca exista vriun medicament nou pt incetinitea bolii sau tratament mai nou.

Ma iertati daca am scris ceva gresit sau nu am fost la subiect, dar nu am mai discutat cu nimeni aceste lucruri. Va multumesc din suflet si le doresc la cei bolnavi multa sanatate si D-zeu sa aiba grija de cei bolnavi si multa caldura sufleteasca le doresc.

ACEASTA RUGACIUNE SPER SA VA MAI LINISTEASCA DURERILE TRUPESTI

Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, primeste smerita mea rugaciune pentru iertarea pacatelor mele si ca  un indurat, cu dreapta Ta cea atotputernica stinge-mi focul ce m-a cuprins, inceteaza-mi boala si cu milostivirea Ta ridica-ma din patul durerilor, pentru slava numelui Tau. Ca Tu esti doctorul sufletelor si al trupurilor noastre si Tie slava inaltam, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin!

Aceasta rugaciune este in special pentru cei bolnavi.

Multa sanatate si Bunul D-zeu sa aiba grija de cei bolnavi.

Premiera in Romania. Clinica Dalin Medical face proceduri de diagnosticare, investigatii si interventii pentru tratarea "SCLEROZEI MULTIPLE - CCSVI" (insuficienta venoasa cronica cerebrospinala). Clinica este dotata cu aparatura specifica pentru CCSVI si medicii sunt atestati pentru aceasta procedura de Dr. Zamboni. Este singura clinica din Romania care face diagnosticul si interventia pentru SCLEROZA MULTIPLA -CCSVI.

Buna ziua,

As dorii sa stiu daca exista, clinici specializate pentru aceasta afectiune, particulare sau de stat ,tratamente homeopate care sa amelioreze simptomele .

Este vorba de o cunostinta care este diagnosticata de 30 de ani ,si as dorii sa o ajut numai ca nu stiu cum , se misca foarte greu si este tot timpul trista ,are stari depresive si plange.

multumesc si multa sanatate

Asi vrea sa stiu daca o persoana diagnosticata cu scleroza multipla de peste25 ani,intr-un stdiu avansat de boala(imobilizata total,nu mai poate folosi decat gura,capul si acolo cu probleme)simte ceva in partea corpului paralizata. De exemplu:cald/frig;amorteala,intepenire a unei parti a corpului pe care sta culcata mai mult timp,durere la atingere, etc.

Multumesc pentru un eventual raspuns si sanatate tuturor!

eu cred ca este o chestiune de psihic.conteaza foarte mult optimismul la persoanele suferinde de SM.este adevarat ca este o boala incurabila,dar de noi depinde sa nu mai avem alte puseuri.cert este ca nu trebuie sa ne plangem mereu de mila ca sunteti bolnavi,ci sa incercam sa ne traim viata intr-un mod cat mai placut si mai normal.doresc viata lunga si un psihic nemaipomenit!multa sanatate la toti!

eu sunt diangnosticata cu sm in placi din ziua in care am implinit 18 ani. Totul a inceput cu ameteli, pierderea echilibrului si incet incet cu pierderea vederii.Am facut 12 zile tratament cu cortizon perfuzabil si miam revenit complet mai putin vederea care mi-a revenit doar in proportie de 95% Imi apar mici puse doar cand sunt stresata dar dupa cateva zile imi revin De atunci fac tratament homeopat la Masloc( merg o data la trei la consultatie si primec medicamente pe trei luni totul cu 70 de ron) si sunt foarte optimista (gandestete ca numai numele suna tare) dar cel mai important cred in dumnezeu si ca el ma va ajuta

La fel sa faceti si voi, multa sanatate si optimism deoarece acesta va ajuta in proportie de 48% Dumnezeu 50% iar doctorii 1%

Cat traieste o persoana cu SM,scleroza in placi,pareza pastica, daca puteti sa imi raspundeti va rog.

Si mama mea are mai multe diagnostice si mi-este teama sa nu o pierd ca o iubesc mult de tot. S-a descoperit boala in 1993 si de atunci tot mai rau. Este vreun leac pt aceasta boala? De cand o stiu face tratament. Nu l-a intrerupt nicio data, dar vad in ea o luptatoare. Inca poate merge si pt asta ii multumesc lui Bunul D-zeu.

Mi-este teama pentru ea, noaptea se trezeste cu dureri insuportabile, plange, se vaita in somn ceea ce ma sperie. Are mai multe diagnostice: sm, leuconevraxita, parapareza pastica diabet si altele.

Daca exista vriun medicament nou pt incetinitea bolii sau tratament mai nou.

Ma iertati daca am scris ceva gresit sau nu am fost la subiect, dar nu am mai discutat cu nimeni aceste lucruri. Va multumesc din suflet si le doresc la cei bolnavi multa sanatate si D-zeu sa aiba grija de cei bolnavi si multa caldura sufleteasca le doresc.

ACEASTA RUGACIUNE SPER SA VA MAI LINISTEASCA DURERILE TRUPESTI

Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, primeste smerita mea rugaciune pentru iertarea pacatelor mele si ca  un indurat, cu dreapta Ta cea atotputernica stinge-mi focul ce m-a cuprins, inceteaza-mi boala si cu milostivirea Ta ridica-ma din patul durerilor, pentru slava numelui Tau. Ca Tu esti doctorul sufletelor si al trupurilor noastre si Tie slava inaltam, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin!

Aceasta rugaciune este in special pentru cei bolnavi.

Multa sanatate si Bunul D-zeu sa aiba grija de cei bolnavi.

Premiera in Romania. Clinica Dalin Medical face proceduri de diagnosticare, investigatii si interventii pentru tratarea "SCLEROZEI MULTIPLE - CCSVI" (insuficienta venoasa cronica cerebrospinala). Clinica este dotata cu aparatura specifica pentru CCSVI si medicii sunt atestati pentru aceasta procedura de Dr. Zamboni. Este singura clinica din Romania care face diagnosticul si interventia pentru SCLEROZA MULTIPLA -CCSVI.

Buna ziua,

As dorii sa stiu daca exista, clinici specializate pentru aceasta afectiune, particulare sau de stat ,tratamente homeopate care sa amelioreze simptomele .

Este vorba de o cunostinta care este diagnosticata de 30 de ani ,si as dorii sa o ajut numai ca nu stiu cum , se misca foarte greu si este tot timpul trista ,are stari depresive si plange.

multumesc si multa sanatate

Asi vrea sa stiu daca o persoana diagnosticata cu scleroza multipla de peste25 ani,intr-un stdiu avansat de boala(imobilizata total,nu mai poate folosi decat gura,capul si acolo cu probleme)simte ceva in partea corpului paralizata. De exemplu:cald/frig;amorteala,intepenire a unei parti a corpului pe care sta culcata mai mult timp,durere la atingere, etc.

Multumesc pentru un eventual raspuns si sanatate tuturor!

eu cred ca este o chestiune de psihic.conteaza foarte mult optimismul la persoanele suferinde de SM.este adevarat ca este o boala incurabila,dar de noi depinde sa nu mai avem alte puseuri.cert este ca nu trebuie sa ne plangem mereu de mila ca sunteti bolnavi,ci sa incercam sa ne traim viata intr-un mod cat mai placut si mai normal.doresc viata lunga si un psihic nemaipomenit!multa sanatate la toti!

Pagini