Termen cautat
Categorie

Sinuzita

GENERALITATI:

Sinuzita reprezinta inflamatia mucoasei sinusurilor paranazale (camerele de aer situate in spatele obrajilor, sprancenelor si maxilarului). Sinusurile produc mucus, un lichid care curata bacteriile si alte particule din aerul pe care il respirati.

Criterii de clasificare

  • in functie de localizare: anterioare (maxilara, etmoidala anterioara si frontala) sau posterioare (etmoidala posterioara si sfenoidala).
  • dupa numarul sinusurilor afectate pot exista sinuzite localizate la un sinus, polisinuzite (cel putin 2 sinusuri afectate) si pansinuzite (afectarea tuturor sinusurilor, uni- sau bilateral). Aspectul de pan- sau de polisinuzita poate aparea din debut sau apare ca urmare a extensiei procesului infectios primar.
  • criteriul temporal (subacute, acute, cronice, cronice reacutizate).
  • etiologia cea mai frecventa e cea virala; microbii frecvent implicati sunt streptococii, pneumococii, stafilococii, H. Influenzae; anaerobii apar in sinuzitele odontogene; sinuzitele micotice sunt mai frecvente la imunotarati si in urma abuzului de antibiotice sau de steroizi. Sinuzitele acute sunt monomorfe (au un singur agent etiologic), iar cele cronice sunt polimorfe (etiologia este reprezentata de mai multi agenti patogeni). Multe persoane cu rinite alergice (alergii nazale) prezinta cel mai probabil sinuzita cronica cu repetarea episoadelor de sinuzita acuta. Polipii nazali, corpii straini (in mod frecvent la copii), afectiunile structurale ale nasului, ca si deviatia de sept si alte boli, pot obstrua pasajul nazal, marind riscul dezvoltarii sinuzitelor.

Patogenia sinuzitelor recunoaste cauze locoregionale (orice infectie, sechela postmalformativa, tumora sau traumatism local sau de vecinatate putand genera o complicatie sinusala) si cauze sistemice. Cele mai frecvente cauze sunt cele rinogene, odontogene(de cauza dentara), alergice, traumatice si tumorale.

Manifestari clinice

  • Sinuzita maxilara acuta are drept cauza declansatoare infectiile acute si cronice ale pituitarei, alergia, patologia radacinilor dentare (in special al 2-lea premolar si primul molar), traumatismele dentare, cele cranio-faciale si cele chirurgicale. Simptomatologia este dominata de febra, durere paroxistica pe aria de proiectie a sinusului maxilar cu hiperestezie cutanata, obstructie nazala cu rinoree muco-purulenta stimulata de anteflexia capului (semn Franckel), tulburari de olfactie.
  • Sinuzita maxilara cronica are o simptomatologie atenuata (obstructie nazala cronica, rinoree muco-purulenta cronica, durere de intensitate scazuta, hiposmie sau chiar cacosmie obiectiva in formele cazeoase si in cele odontogene.
  • Sinuzita etmoidala acuta se manifesta prin durere spontana si tensiune fronto-orbito-oculara si nazo-geniana. Este caracterizata prin obstructia uneia sau mai multor celule etmoidale ce bombeaza in meatul mediu, generand obstructie nazala, durere cu caracter nevralgic si tulburari de vedere ameliorate de invingerea spontana sau terapeutica a barajului ostial. In forma deschisa, fara baraj ostial, simptomatologia este diminuata.
  • Sinuzita frontala acuta se manifesta clinic prin durere spontana, pulsatila in zona nazo-orbito-frontala, cu orar fix, matinal si caracter colicativ, insotita de rinoree, obstructie nazala, tulburari de olfactie.
  • Sinuzita sfenoidala acuta prezinta 2 forme clinice: inchisa si deschisa. Este mai rara sinusul sfenoidal nefiind in calea curentului respirator. Forma inchisa (blocata) este caracterizata clinic prin dureri intense, pulsatile, persistente la nivelul vertexului, tulburari de olfactie. Forma deschisa are simptomatologie mai atenuata, caracterizata prin rinoree posterioara, cu hemaj ( tuse din gat).
  • Sinuzita sfenoidala cronica asociaza hemaj, secretii purulente, groase, fetide pe peretele postero-superior al cavumului.

DIAGNOSTIC:

Sinuzita maxilara acuta

 Obiectiv mucoasa nazala este congestionata, acoperita de secretii ce vin din meatul mediu, capul cornetului mediu apare hipertrofiat (marit), dedublat prin edemul si hipertrofia mucoasei din santul infundibular. Diagnosticul pozitiv se pune pe coroborarea semnelor clinice subiective si obiective cu rezultatul radiografiei (hipertrofia mucoasei, nivel lichidian), examenul endoscopic al foselor nazale si sinusoscopia maxilara, plus examenul stomatologic. In timpul sinusoscopiei se pot preleva secretii patologice, fragmente de mucoasa nazo-sinusala. Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare acute trebuie sa excluda toate entitatile algice esentiale si simptomatice cranio-faciale, patologia inflamatorie si tumorala nazo-sinusala si gingivo-dentara.

Sinuzita maxilara cronica

Examenul clinic evidentiaza hipertrofia mucoasei nazale, a capetelor cornetelor medii si inferioare; in meatul mediu se evidentiaza secretii, polipi cu aspect inflamator, cazeum.

Sinuzita etmoidala acuta

 Specific la examenul clinic palparea dorsumului nazal si a osului lacrimal este dureroasa. La copii, rinoetmoidita poate debuta prin complicatii date de extensia infectiei la tesutul moale periorbitar, la periost (periostita orbitara) sau prin formarea unui abces sau flegmon intraorbitar.

Sinuzita frontala acuta

 Palparea unghiului intern al orbitei (punctul Ewing) si a emergentei nervului supraorbitar este dureroasa.

Sinuzita sfenoidala

Laringoscopia anterioara dupa anemizare evidentiaza puroi in santul olfactiv, iar rinoscopia posterioara evidentiaza prezenta de puroi in meatul superior si pe coada cornetul mijlociu.
In cadrul suferintei sinusale mijloacele de investigare sunt multiple:

  • computer tomografia (CT) capului si gatului: furnizeaza imagini detaliate ale structurii sinusurilor; scanarea CT poate ajuta in evaluarea sinuzitei cronice si la identificarea complicatiilor susceptibile ale sinuzitei sau la excluderea altor boli; aceasta investigatie nu este folosita pentru diagnosticarea sinuzitei acute
  • radiografia de sinus: poate fi efectuata pentru a confirma cazurile suspecte de sinuzita; o examinare Rx realizeaza o imagine a tesuturilor dense din interiorul corpului; totusi, o scanare CT furnizeaza informatii mai exacte.
  • examinarea endoscopica a sinusului (endoscopia nazala): endoscopia nazala utilizeaza un instrument cu sursa de lumina, numit endoscop, pentru a vizualiza structurile interioare ale nasului si cavitatile sinusurilor; endoscopia nazala este folosita pentru evaluarea sinuzitei cronice
  • o punctie aspirativa cu ac fin a continutului sinusurilor: care va fi urmata de o cultura obtinuta din secretiile nazale pentru a depista bacteria sau fungii care cauzeaza afectiune

Examenul stomatologic este util pentru a stabili o posibila cauza dentara.

TRATAMENT:

In prezenta unui tratament corect, prognosticul bolii este bun, insa netratata, boala poate evolua spre cronicizare sau spre complicatii grave orbito-oculare, nervoase, meningitice si trombotice.

  • tratamentul local: dezobstructia si dezinfectia foselor nazale si a ostiumurilor sinusale, cu restabilirea unei ventilatii si a unui drenaj sinusal eficient. Se realizeaza prin aspiratii urmate de instilatii, inhalatii, mesaje cu substante vasoconstrictoare, antiinflamatorii (efedrina si derivati, steroizi topici nazali simpli sau in asociatie cu substante antibiotice, antialergice-punctii de evacuare si lavaj ale sinusurilor. Punctiile sunt indicate in perioada de declin a sinuzitelor.
  • tratamentul sistemic trebuie sa asocieze un antibiotic (care sa cupeze fenomenul infectios si inflamator) ales conform antibiogramei sau in absenta acesteia, un antibiotic cu spectru larg, un antiinflamator-antipiretic-analgetic, antialergic (in cazul etiologiei alergice), vitaminoterapie. In formele acute tratamentul dureaza intre 5-7 zile, in formele cronice tratamentul medicamentos trebuie administrat 14-21 de zile.
  • tratamentul chirurgical: se incearca intai ventilarea si drenarea sinusului prin meatotomii de permeabilizare si drenaj. Posibilitatile chirurgicale sunt microchirurgia conservatoare endoscopica si cura radicala sinusala. Cura radicala sinusala ( operatie clasica) este indicata numai in sinuzitele acute si cronice complicate (sindrom orbito-ocular, complicatii nervoase, osteomielitice, tromboflebitice, meningo-encefalitice), in cele de etiologie traumatica si tumorala si in sinuzitele ce nu au raspuns la tratamentul medicamentos corect condus si la cura de drenaj (6-10 punctii repetat pozitive, drenaj endoscopic ineficient).

Concluzii

Avand in vedere localizarile variabile si in general multiple, evolutia certa spre cronicizare in lipsa tratamentului in formele acute, etiologiei polimorfe in formele cronice,multiplele cauze anatomofiziologice de aparitiei a suferintei sinusale si obligativitatea unor investigatii strict de specialitate pentru a stabili conduita terapeutica in cazul sinuzitei, este absolut obligatoriu consult ORL.

Adaugă comentariu nou