Sinuzita

Generalitati

Ce este sinuzita?
Sinuzita este o inflamatie a mucoasei uneia sau mai multora dintre cavitatile sinusale aflate in oasele faciale din jurul nasului. Sinuzita poate face viata neplacuta, ducand la umflarea fetei, dureri in spatele ochilor si dificultati de respiratie pe nas.
In plus fata de sinuzita asociata cu aceste infectii respiratorii virale, mult mai multe persoane sufera de inflamatie a sinusurilor ca rezultat al problemelor alergice sezoniere.
Alte surse de iritare ale cailor nazale care pot conduce la sinuzita includ folosirea sau abuzul de sprayuri care se vand fara reteta medicala si de substante ilegale care pot fi inspirate pe nas.
Camerele de aer din osul situat in spatele obrajilor, sprincenelor si maxilarului se numesc sinusuri. Ele produc mucus, un lichid care curata bacteriile si alte particule din aerul pe care il respirati. Fire foarte mici de par numite cili conduc mucusul afara din sinusuri astfel incat acesta poate fi evacuat prin nas.

Tipuri de sinuzita
• Sinuzita acuta
Tratata in mod adecvat, sinuzita se vindeca in trei saptamani si nu survine mai des de trei ori pe an. In majoritatea cazurilor, sinuzita este urmarea unei infectii virale a cailor respiratorii superioare.
Alti factori:
» Abces dentar
» alergii
» poluare atmosferica
» polipi nazali
» deviatie de sept nazal
• Sinuzita cronica
Sinuzita este considerata cronica atunci cand este recurenta sau cand manifestarile sale depasesc sase saptamani. Daca sinuzita nu raspunde la tratamentele obisnuite sau daca nu este tratata, ea evolueaza in sinuzita cronica. In general, cronicitatea se instaleaza dupa cateva pusee de sinuzita acuta.Sinuzita se poate explica printr-o serie de factori: alergii la parul unor animale, la acarieni, polen, ciuperci sau la alte substante ce pot provoca inflamatii ale mucoasei nazale.
Alti factori posibili:
» tabagismul (activ sau pasiv)
» sistemul imunitar slabit
» o anomalie anatomica: deviatie de sept nazal
» polipi nazali
» natatia
» inhalarea de cocaina
» un traumatism facial ce provoaca o obstructie a unui sau mai multor sinusuri

Care sunt cauzele?
Majoritatea cazurilor de sinuzita acuta sunt precedate de viroze (« raceli » induse de virusi). Aceste viroze nu produc simptome de sinuzita, dar duc la inflamarea sinusurilor. Atat viroza cat si inflamarea sinusului de obicei trec fara tratament in 2 saptamani. Inflamarea ar putea sa explice de ce virozele cresc posibilitatea de a dezvolta sinuzita acuta. De exemplu, nasul reactioneaza la o invazie de virusi care cauzeaza infectii - cum sunt viroza comuna, gripa sau pojarul - prin producerea de mucus si trimiterea de globule albe la tesutul care captuseste nasul, lucru care congestioneaza si inflameaza caile nazale. Cand aceasta inflamare implica membranele mucoase adiacente ale sinusurilor, aerul si mucusul sunt prinse in spatele deschiderilor ingustate ale sinusurilor.
Daca deschiderile sinusurilor devin prea inguste pentru a permite scurgerea mucusului, atunci bacteriile, care in mod normal sunt prezente pe tractul respirator, incep sa se multiplice. Majoritatea oamenilor sanatosi adapostesc bacterii cum sunt Streptococcus pneumoniae si Haemophilus influenzae, in tractul lor respirator superior, fara efecte patologice pana cand mijloacele de aparare ale organismului sunt slabite sau scurgerea din sinusuri este blocata de o raceala sau alta infectie virala. Bacteriile care pot sa fi trait fara sa dauneze in nas si gat se pot multiplica si pot cauza o infectie acuta a sinusurilor.
Uneori, infectii fungice pot cauza sinuzite acute. Desi aceste organisme sunt abundente in mediu, de regula ele sunt inofensive pentru oamenii sanatosi, indicand ca organismul uman are o rezistenta naturala la ele. Ciupercile, cum este Aspergillus, pot provoca o imbolnavire serioasa la oamenii ale caror sisteme imunitare nu functioneaza corespunzator. Unele persoane cu sinuzita fungica au o reactie de tip alergic la ciuperci (fungi).
Inflamarea cronica a cailor nazale (rinita) poate si ea sa conduca la sinuzita. Rinita alegica poate fi complicata de episoade de sinuzita acuta. Pacientii cu rinita alergica au adesea si sinuzita cronica. Rinita vasomotorie, cauzata de umiditate, aer rece, alcool, parfumuri si alte conditii de mediu, poate fi complicata si de infectii ale sinusurilor. Sinuzita acuta este mult mai frecventa la anumiti pacienti decat la restul populatiei. De exemplu, sinuzita apare mai des la pacienti cu functionare imunitara redusa (cum sunt pacientii cu deficiente imunitare si infectare cu HIV) si cu o secretie de mucus sau deplasare a mucusului anormale (cum este fibroza chistica si boli cu anormalitati ale cililor).

Care sunt factorii de risc?
» o infectie a cailor respiratorii superioare (principalul factor)
» tabagismul (activ sau pasiv)
» mediul de viata umed sau poluat
» varsta. Desi sinuzita apare uneori la sugari si copii mici, ea este mult mai frecventa in randul adultilor. Sinusurile se formeaza progresiv pana la varsta de 12 ani.
» antecedentele personale de sinuzita
» alergiile respiratorii (rinita alergica, astmul alergic)
» malformatii congenitale nazale sau ale sinusurilor – ce determina obstruarea acestora din urma
» polipi nazali
» abcese dentare
» boli ce afecteaza sistemul imunitar (leucemie, SIDA, diabet)
» fibroza chistica
Care sunt simptomele?
Durerea si presiunea la nivelul fetei impreuna cu senzatia de Durere la nivelul fetei. Multi copii mai mari de 2 ani, cu sinuzita cronica, pot sa prezinte alergii si otite (inflamatii ale urechilor) frecvente. Anumite vaccinuri, in mod particular vaccinul conjugat antipneumococcic (VCP) si vaccinul pentru Haemophilus influnzae tip b (Hib), pot ajuta in profilaxia otitelor si a sinuzitelor.
Alte afectiuni care au simptome similare cu sinuzitele cuprind alergiile, durerile dentare, racelile si alte infectii ale cailor aeriene superioare. Totusi, daca raceala recidiveaza sau se agraveaza dupa 7 zile, este mai probabila sinuzita decat raceala sau alte infectii de cai aeriene superioare.

Diagnostic

Diagnosticul sinuzitei este de obicei bazat pe anamneza si pe examenul obiectiv. O anamneza amanuntita a bolii, deseori poate fi mai folositoare pentru diagnostic decat examenul obiectiv al pacientului. Daca simptomele si semnele gasite sunt tipice pentru sinuzita, alte teste nu sunt necesare in mod obisnuit.
Teste suplimentare pot fi efectuate daca:
- diagnosticul nu este elucidat
- tratamentul antibiotic a esuat in tratarea afectiunii
- complicatiile (ca de exemplu osteomielita) sunt suspectate
- tratamentul chirurgical este luat in considerare.
Testele imagistice pot fi folosite cand simptomele sinuzitei persista sau sunt recurente in ciuda tratamentului sau cand se suspecteaza tumori sau alte leziuni proliferative ca si cauza a epistaxisurilor frecvente:
- computer tomografia (CT) capului si gatului: furnizeaza imagini detaliate ale structurii sinusurilor; scanarea CT poate ajuta in evaluarea sinuzitei cronice si la identificarea complicatiilor susceptibile ale sinuzitei sau la excluderea altor boli; aceasta investigatie nu este folosita pentru diagnosticarea sinuzitei acute
- radiografia de sinus: poate fi efectuata pentru a confirma cazurile suspecte de sinuzita; o examinare Rx realizeaza o imagine a tesuturilor dense din interiorul corpului; totusi, o scanare CT furnizeaza informatii mai exacte.
Uneori, alte investigatii pot fi efectuate de catre un medic specialist O.R.L. sau de catre un alergolog. Aceste investigatii cuprind:
- examinarea endoscopica a sinusului (endoscopia nazala): endoscopia nazala utilizeaza un instrument cu sursa de lumina, numit endoscop, pentru a vizualiza structurile interioare ale nasului si cavitatile sinusurilor; endoscopia nazala este folosita pentru evaluarea sinuzitei cronice
- o punctie aspirativa cu ac fin a continutului sinusurilor: care va fi urmata de o cultura obtinuta din secretiile nazale pentru a depista bacteria sau fungii care cauzeaza afectiunea
- scanarea prin rezonanta magnetica (RMN): o examinare RMN trebuie efectuata daca exista motive sa se suspecteze ca infectia s-a raspandit la distanta de sinusuri; poate fi utila pentru decelarea formatiunilor sau tumorilor din interiorul foselor nazale sau a sinusurilor.

Tratament

In general, ingrijirile la domiciliu permit reducerea primelor simptome ale sinuzitei acute si restabilirea unui drenaj normal al sinusurilor.
Cazurile mai grave necesita tratament medicamentos, sau chiar chirurgical.

Tratamentul ambulator
Tratamentul ambulator are drept obiectiv favorizarea evacuarii secretiilor nazale prin masuri de baza: consum crescut de lichide, inhalarea vaporilor, instilatii cu solutii saline, sau utilizarea expectorantelor.
Baile de abur – Prin umidificarea cailor nazale, se favorizeaza subtierea secretiilor nazale, ceea ce permite degajarea sinusurilor si reducerea presiunii. Pacientul trebuie sa inhaleze vaporii dintr-un bol cu apa fierbinte, cu capul acoperit de un prosop pentru a pastra caldura si umiditatea. Se recomanda de asemenea inhalarea aerului cald si umed in timpul unui dus sau a unei bai calde. In apa se pot adauga uleiuri esentiale de eucalipt sau de menta.
Solutiile saline – foarte utile pentru degajarea sinusurilor, se gasesc in farmacii sau pot fi preparate la domiciliu (prin dizolvarea a ¼ lingurita de sare in 250 ml apa).
Sfaturi:
» odihna in faza acuta a sinuzitei
» consumul de apa si alte lichide hidratante (8 sau 10 pahare pe zi). Aportul suplimentar de lichide contribuie la subtierea secretiilor mucoase, ceea ce faciliteaza drenarea sinusurilor.
» Evitarea expunerii la schimbari mari de temperatura, precum si la aerul rece si uscat.
» Mentinerea unui nivel de umiditate de 40% - 50%, in special in dormitor.
» Evitarea inotului sau a calatoriilor cu avionul in timpul fazei acute.

Tratamentul medicamentos
• Antibiotice
Antibioterapia reprezinta principalul tratament pentru sinuzita bacteriana, desi nu este intotdeauna necesara. In 75% din cazuri, sinuzita se vindeca in absenta oricarui tratament, in termen de o luna. Luarea antibioticelor scurteaza aceasta perioada si reduce simptomele. Tratamentul dureaza in general 7 – 10 zile. Luarea antibioticelor cu spectru adecvat este preferabila, deoarece reduce riscul ca bacteriile sa devina rezistenta la antibiotice. In cazul unei sinuzite cronice, este propus un tratament de durata mai mare (pana la 21 zile). In cazurile grave de sinuzita bacteriana, antibioticele vor fi administrate pe cale intravenoasa in spital.
Antibioticele nu sunt indicate atunci cand secretiile nazale sunt limpezi. In acest caz, este vorba mai degraba de un guturai sau de o alergie.
• Analgezice
Medicamentele analgezice (aspirina, ibuprofen, paracetamol) sunt prescrise pentru reducerea cefaleelor si a durerilor faciale.
• Antihistaminice
Antihistaminicele sunt indicate doar pentru reducerea simptomelor cauzate de alergii. In alte cazuri trebuie evitate, deoarece usuca si ingroasa secretiile nazale.
• Decongestionante
Decongestionantele topice sub forma de spray-uri nu trebuie utilizate mai mult de 3 zile. Utilizarea lor prelungita poate irita mucoasa nazala si antrena un fenomen de rebound – reaparitia la sfarsitul tratamentului a simptomelor ce trebuiau eliminate. Fenomenul de rebound este mai putin sever in cazul decongestionantelor orale. Instilatiile de solutii saline pot fi utilizate drept decongestionante nazale.
• Corticosteroizii
Pentru persoanele care sufera de alergii, medicul va prescrie intai corticosteroizii inhalatori nazali pentru a diminua inflamatia. Daca rezultatul nu este satisfacator, sunt prescrisi corticosteroizi orali (prednison).

Tratamentul chirurgical
Daca sinuzita cronica nu raspunde la tratamentele obisnuite, se recurge uneori la chirurgie pentru a deschide si drena sinusurile. Chirurgia poate de asemenea corecta unele anomalii structurale nazale sau poate indeparta polipii nazali.
Scopul interventiilor chirurgicale este indepartarea obstructiilor, deschiderea cailor nazale pentru a permite drenarea sinusurilor. In timpul interventiei, pot fi indepartati polipii nazali, iar deviatia de sept nazal poate fi corectata, pentru a imbunatati pasajul aerului. Steroizii cu administrare nazala si antibioticele pot fi necesare.
Infectiile recurente ale sinusurilor necesita investigatii suplimentare. O cultura obtinuta in timpul unui examen medical sau a unei interventii chirurgicale endoscopice poate pune in evidenta prezenta unor bacterii anaerobe, ce necesita un tratament cu antibiotice de spectru larg, sau a unor ciuperci, necesitand un tratament cu medicamente antifungice.

Alte tratamente
Metodele alternative de tratare a sinuzitei dau rezultate numai in cazul in care sunt folosite impreuna cu tratamentul medicamentos recomandat de medic.
* S-a dovedit ca tinctura de propolis poate avea efecte uimitoare daca se toarna zilnic cateva picaturi in fiecare nara.
* Bitterul suedez poate fi folosit sub forma de comprese care se aplica pe frunte in fiecare seara, timp de 15 minute.
* Sucul de varza alba proaspata turnat in nas in fiecare seara poate da rezultate satisfacatoare.
* Ca metoda populara straveche este cunoscuta inhalatia cu usturoi si otet, care se prepara din usturoi ras, o lingurita de otet de mere si apa clocotita. Procedura se poate face de doua ori pe zi, dimineata, pentru ca sinusurile sa fie eliberate intreaga zi.
* Zeama de lamaie reprezinta un antiinflamator si un dezinfectant recunoscut. Prin turnarea unei picaturi in fiecare nara, ea poate ajuta la eliberarea sinusurilor.
* Inhalatiile se pot prepara cu ajutorul esentelor extrase din catina, brad, menta sau sunatoare.

Prevenire
• Masuri pentru prevenirea sinuzitelor acute sau cronice
Unele masuri permit reducerea riscurilor de a contracta o infectie a cailor respiratorii superioare, sau de a suferi de sinuzita cronica:
» guturaiul poate fi prevenit prin masuri simple: spalarea cu atentie a mainilor, evitarea contactului cu persoanele bolnave.
» alergiile pot fi prevenite prin evitarea pe cat posibil a expunerii la alergeni (animale, polen, ciuperci) si la substantele poluante obisnuite.
» intarirea sistemului imunitar printr-un mod de viata echilibrat, in ceea ce priveste nivelul de stres, activitatea fizica, alimentatia.
» renuntarea la fumat, cat si evitarea expunerii la fumul de tigara, care irita sinusurile
» evitarea utilizarii decongestionantelor sub forma de spray-uri nazale mai mult de 3 zile. Aceste decongestionante topice nu sunt lipsite de riscuri, deoarece mucoasa nazala poate fi afectata in urma unei aplicari prea indelungate a acestor produse. Acest fenomen de rebound a fost observat dupa o durata lunga de utilizare – reaparitia la sfarsitul tratamentului a simptomelor ce trebuiau eliminate. Fenomenul de rebound este mai putin sever in cazul decongestionantelor orale.
• Masuri pentru prevenirea complicatiilor
» consultarea medicului pentru stabilirea unui diagnostic precis si luarea masurilor necesare pentru tratarea sinuzitei permit in general prevenirea complicatiilor (meningita, osteomielita, etc.)
» urmatoarele semne indica aparitia unei complicatii:
- tulburari ale vederii (uneori, vedere dubla)
- congestie la nivelul ochilor
- schimbari ale starii de constienta
» alegerea antibioticelor potrivite, de spectru adecvat etiologiei infectiei (de exemplu, amoxicilina), diminueaza riscul de colita infectioasa asociata luarii de antibiotice

Imagini