Stresul si infertilitatea

Stresul ar putea fi descris ca fiind un raspuns normal la o situatie anormala. Atunci cind ne aflam intr-o situatie stresanta - cum ar fi scaparea dintr-un accident rutier sau o cearta cu partenerul de viata -, creierul nostru elibereaza anumite substante chimice sau trimite semnale unor glande pentru a secreta hormoni care sa pregateasca organismul pentru a face fata acelei situatii date.Prima din aceste substante este adrenalina, aliberata de glandele suprarenale, aflate exact deasupra rinichiului. Adrenalina ne da primul impuls energetic de care are nevoie organismul pentru a se apara in fata a orice pare a afectat buna functionare interna si externa.
O alta substanta chimica sau hormon eliberat este cortizonul. Acesta este o forma de glucoza a singelui si ne da combustibilul in plus de care este nevoie pentru a trece peste ceea ce ne afecteaza viata normala.
Stresul este incriminat în mai toate afecţiunile de azi. Stresul asociat infertilitatii este al doilea ca intensitate dupa celasociat mortii unei persoane dragi.Medicul nu poate prescrie însă o reţetă pentru reducerea stresului. Soluţia ar fi în fiecare zi să existe măcar jumătate de oră de relaxare.
Majoritatea cuplurilor devin stresati si nelinistiti gandinduse ca poate sunt infertili in momentul in care isi doresc prea mult sa aiba un copil si luna de luna aparitia sarcini intarzie.Persoanele care sunt stresate si ingrijorate in privinta conceptiei au mai putine sanse sa conceapa un copil, decat persoanele care isi fac mai putine griji.
La femeile care au in corp un nivel mare de hormoni care provoaca stresul, ovulatia se intrerupe, iar acestea devin incapabile sa mai conceapa copii, este concluzia unui studiu realizat de o echipa de cercetatori americani. Femeile cu slujbe foarte stresante sint cele mai supuse riscului de a deveni infertile, pentru ca, de multe ori, acestea nu constientizeaza faptul ca sint stresate. Cercetatorii au descoperit si faptul ca terapia verbala poate contracara efectul stresului si mari sansele unei femei de a ramine insarcinata. Cercetatorii au descoperit in corpurile acestora niveluri mari de cortisol, un hormon care provoaca stresul. Jumatate dintre aceste femei au urmat o terapie prin care au invatat sa se aprecieze mai mult si sa constientizeze nivelul de stres, in timp ce cealalta jumatate nu a urmat nici un fel de tratament. Dupa cinci luni de la inceperea acestui studiu, 80% dintre femeile care au urmat o terapie cognitiva au inceput sa aiba din nou ovulatie, comparativ cu 25% dintre femeile care nu au urmat nici un fel de terapie.
Lipsa timpului petrecut in cuplu, problemele de natura medicala, dar si stresul resimtit zilnic sunt doar o parte dintre factorii care duc la scaderea sanselor unui cuplu de a avea copii.De multe ori, partenerii intra in panica dupa doua-trei luni in care au incercat sa conceapa un copil, fara a tine cont insa de faptul ca, in acest rastimp, perioada petrecuta impreuna a fost minima. Potrivit specialistilor, cuplurile care dupa doi-trei ani de incercari nu au reusit sa aiba un copil ar trebui sa apeleze la un medic ginecolog pentru un set de analize menite sa stabileasca starea de sanatate a partenerilor.
Oamenii de stiinta au descoperit, de asemenea, ca organismul femeii, atunci cind trece printr-o perioada de stres, elibereaza mai multa oxitocina in singe. Oxitocina este o substanta chimica secretata de organismul femeii in timpul orgasmului si atunci cind naste, dar care poate si bloca fertilitatea. Se crede ca, daca exista prea multa oxitocina in singe, acest lucru poate duce la intreruperea ciclului menstrual, reducind sansele de conceptie pe cale naturala, si poate fi chiar pus in legatura cu cazurile de pierdere a sarcinii. Astfel, chiar daca femeile pot face fata stresului mult mai bine decit barbatii, ele vor dezvolta probleme de sanatate destul de grave in viitor. Cel mai bun sfat pentru femeile insarcinate este sa renunte la activitatile pe care le faceau cu cel putin trei luni inainte de data prognozata pentru a da naste, pentru a se reduce nivelurile acestui hormon din singe si a evita astfel problemele care ar putea sa apara atit pentru mama, cit si pentru copil.
Controlul stresului urmeaza 3 etape:
-observati ce sau cine va face sa va simtiti stresat si cum reactionati.
-reduceti stresul.
-folositi strategii pentru a va ajuta sa reactionati la presiuni intr-un mod constructiv.
In perioadele de stres corpul consuma nutrientii mai repede ca de obicei, ceea ce poate duce la deficiente si, in consecinta, la scaderea imunitatii, daca nutrientii nu sunt inlocuiti prin mancare sau prin suplimente.Mancati regulat si in atmosfera relaxata.Consumati alimente bogate in vitaminele A, B, C si E , flavonoizi, calciu, magneziu, seleniu si acizi grasi esentiali.Reduceti consumul de cofeina si alcool.Mancati mai multe fructe, legume si cereale integrale.Luati un adaos zilnic de multivitamine si multiminerale.
Folositi uleiuri esentiale relaxante- pentru masaj, in baie sau pentru a inhala dintr-un vaporizator sau de pe o bucata de material. Masati-va sau rugati pe altcineva sa o faca. Folositi un ulei de masaj preparat dintr-un total de 8 picaturi de ulei de levantica, neroli amestecate cu 1 lingura de ulei de migdale dulci sau samburi de struguri.
Efectele calmante ale meditatiei – senzatia de a fi concentrat si linistit – va pot ajuta sa va simtiti mai detasat de cauzele stresului.
Ceaiurile facute din plante calmante sunt de ajutor in perioadele de stres crescut. Beti o cana cu ceai de musetel, valeriana, flori de tei sau de trifoi de 1-2 ori pe zi.
Un consilier sau un psihoterapeut va poate ajuta la controlul stresului si poate analiza motivele pentru care vi se pare greu sa faceti fata acestuia. Acupunctura si multe forme de terapie care includ exercitiu sau manipulare fizica, pot usura simptomele legate de stres.