Astmul si sarcina

Astmul bronsic este o boala respiratorie cronica caracterizata de crize cu respiratie dificila,respiratie zgomotoasa specifica si tuse, intre crize functia pulmonara este normala. Astmul este o afectiune frecvent intalnita la femeile insarcinate, chiar daca boala nu a existat inainte. Cam 4-10% dintre gravide sufera de astm bronsic. Sarcina poate influenta astmul in mai multe moduri:in 1/3 cazuri boala se amelioreaza;in 1/3 cazuri se inregistreaza o agravare a bolii punand in pericol viata mamei si a fatului;in restul cazurilor astmul bronsic nu este influentat de sarcina.Cu cat astmul este mai sever cu atat riscul fetal este mai mare. De aceea, gravida va efectua periodic teste de evaluare a functiei respiratorii, pentru a verifica daca fatul primeste suficient oxigen. Cu toate acestea o supraveghere corecta si o terapie eficienta riscurile nu sunt mai mari decat ale unei sarcini normale.Riscurile pentru gravida cu astm bronsic sunt hipertensiune arteriala de sarcina,preeclampsie (o afectiune ce determina cresterea tensiunii arteriale si in care apare afectarea rinichilor, ficatului si creierului),varsaturi aparute precoce si in cantitate mai mare decat in mod normal ,travaliul nu se declanseaza in mod natural, hemoragia vaginala, toxemia. Numarul de avorturi spontane era de doua ori mai mare la femeile cu astm decat cel inregistrat in cazul altor femei insarcinate.
In timpul sarcinii astmul afecteaza mama, dar in acelasi timp reduce cantitatea de oxigen care ajunge la fat. Riscurile majore la care sunt supusi bebelusii mamelor care sufera de astm sunt nasterea prematura, moartea la nastere,dezvoltare anormal de lenta a fatului si o greutate scazuta la nastere.
Astmul bronsic este o boala complicata ce afecteaza foarte multe persoane, fiind un sindrom inflamator cronic al cailor aeriene, care apare la indivizi cu susceptibilitate genetica si se manifesta prin obstructie bronsica reversibila, partial sau complet, spontan sau sub tratament si in care se manifesta sindromul de hiperreactivitate bronsica la stimuli variati.

Care sunt factorii declansatori ai crizei de astm?
-praful de casa care contine microorganisme cu potential alergizant (acarieni), invizibile cu ochiul liber (care se hranesc cu particule descuamate de pe piele)
-mucegaiurile, produsele de secretie ale animalelor (pisica si, intr-o mai mica masura cainele), ale pasarilor de casa, hrana pestilor de acvariu, gandacii de bucatarie pot fi la originea crizelor dvs
-polen
-medicamente: aspirina,diclofenac, indometacin, fenilbutazona,propranolol, metoprolol
-infectiile respiratorii virale
-substante chimice (coloranti, vopsele, lacuri, formol, acetona)
-poluantii atmosferici, ceata, fumul
-aerul rece
-fumatul activ si pasiv
-efortul fizic
-stresul
-refluxul gastro-esofagian
-colorantii si aditivii alimentari (tartrazina din bauturi racoritoare colorate, ex.Fanta).

Cum se manifesta astmul bronsic?
-Dificultate respiratorie (dispnee)-in principal dificultate in a da aerul afara din plamini
-Respiratie suieratoare (wheezing)
-Tusea uscata, iritativa
In general, evolutia este stabila si se produce o ameliorare in primul trimestru si in saptamanile care preced nasterea, cu o crestere a frecventei crizelor intre saptamanile a 29-a si a 36-a.

Ce investigatii sunt utile?
-monitorizare stricta a functionarii plamanilor prin spirometrie
-monitorizarea starii fatului prin intermediul ultrasunetelor(echografie fetala)
-monitorizarea saturatiei oxigenului si mentinerea lui la un nivel de peste 95 %
Nu au fost raportate modificari ale debitelor, nici chiar periferice, iar capacitatea pulmonara totala scade putin, prin scaderea volumului rezidual si a capacitatii reziduale functionale.Modificarile gazometrice se datoreaza efectului stimulativ al progesteronului asupra centrilor respiratori, cu hiperventilatie prin cresterea volumului curent, fara modificarea frecventei. Aceasta antreneaza o scadere a PaCO2 (intre 25-30 mmHg) si o crestere a PaO2 (>100 mmHg), iar pH-ul se mentine stabil.

Ce tratament se poate face?
Tratamentul pe cale inhalatorie prezinta cele mai mici riscuri pentru mama si fat.
Bronhodilatatoarele cu actiune scurta (Ventolin, Salbutamol, Berotec) pe cale inhalatorie ca medicatie de criza sunt permise in sarcina si alaptare.Se vor administra cu prudenta in cele 72 ore inaintea travaliului.
Corticosteroizii pe cale inhalatorie (Flixotide, Becloforte, Pulmicort) ca medicatie de fond sunt permisi in sarcina si alaptare la dozele cele mai mici la care s-a obtinut controlul simptomelor.
Brycanilul administrat injectabil poate determina o serie de tulburari precum tahicardie materna si fetala, hipotensiune materna, insuficienta cardiaca congestiva materna,polidactilie fetala(degete supranumerare).
Antihistaminicele (Aerius, Claritine) si antileucotrienele (Singulair, Accolate) administrate oral sunt de evitat in sarcina.
Miofilinul stimuleaza eliberarea catecolaminelor cu rol bronhidilatatorsi relaxeaza diafragmul.Este toxic,de aceea in sarcina este interzis.
Clasele de medicamente cu potential risc pentru fat sunt: bromfeniramine, epinefrina si pseudoefedrina, decongestionante, antibiotice (tetraciclina, sulfonamide, ciprofloxacina), vaccinuri ce contin virusuri vii, terapia imuna (la initierea tratamentului sau la cresterea dozelor), compusi pe baza de iod.Feriti-va de aceste medicamente.
In timpul travaliului se prefera anestezia epidurala, rahidiana si cea locala.Ca anestezice se prefera ketamina,anestezicele halogenate sau fentanilul.Pentru inducerea travaliului se evita folosirea prostaglandinei E2 deoarece provoaca bronhospasm.
De retinut ce desi administrarea medicamentelor este de obicei interzisa in sarcina, riscul este mult mai mare daca astmul nu este controlat.