Termen cautat
Categorie

Sarcina si dietele


Dezvoltarea oului in cursul celor noua luni de gestatie, este cel mai rapid ritm de dezvoltare din tot ciclul vital uman, ceea ce explica particularitatile metabolice si dietetice ale perioadei de gestatie.

Alimentatia gravidei va fi diferentiata in functie de varsta sarcinii, regiunea geografica, statusul socio-economic, etc. In stabilirea dietei gravidei se va lua in considerare ca necesitatile alimentare sunt mai crescute in trimestrul II si III.

  • Aportul caloric: aportul caloric suplimentar este necesar pentru dezvoltarea unitatii feto-placentare si cresterea metabolismului matern. Necesitatile totale sunt de 7500Kcal, fiind mai mici la inceputul sarcinii.

Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda o crestere a aportului cu 150Kcal/zi in trimestrul I si de 350 Kcal/zi in continuare. Acest aport caloric va fi diferentiat in functie de tipul de activitate al gravidei, mediul ambient, etc. Un element de supraveghere al aportului caloric este cresterea ponderala, care atata timp cat este regulata, progresiva, este si un semn de eutocie fetala( sarcina favorabila).

  • Aportul lipidic: va reprezenta un sfert din regimul caloric, adica 50-60g/zi, din care 60% vor fi lipide animale. Acest aport lipidic, aduce pe langa materialul energetic si un aport de vitamin A, D, E.
  • Aportul proteic: necesitatile proteice cresc in cursul sarcinii cu 30-40%, datorita proceselor de crestere somatica, a cresterii sanilor, uterului, etc.

In general, nivelul de utilizare al proteinelor este de 75% si el scade daca cantitatea de proteine ingerate creste peste aceste nevoi. La gravide, acest nivel este mai scazut, mai ales in a doua jumatate a sarcinii, datorita consumului fetal.

In aceste conditii, se recomanda un aport suplimentar de 30g/zi, adica un aport total de 70-80g/zi, astfel:

  • 1,3g/kg corp la gravida adulta;
  • 1,5g/kg corp la adolescent;
  • 1,7g/kg corp sub 15 ani.

Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda un aport suplimentar de 14 g/zi la orice gravida.

In ceea ce priveste repartitia in functie de originea aportului proteic, acesta va fi alcatuit din proteine de origine animala 2/3 si 1/3 proteine vegetale. Dieta hipoproteica poate induce o serie de manifestari patologice, cum ar fi hipotrofia fetala, avort, nastere prematura, hipogalactia (secretie insuficienta de lapte). Aportul proteic este corelat cu  aportul unor alte principii alimentare, in special vitamine si minerale.

  • Aportul glucidic:

Glucoza este principalul substrat energetic al fatului si toate modificarile glicemiei materne se vor repercuta asupra metabolismului fetal. Astfel, hipoglicemia fetala cronica, secundare celei materne are urmari asupra dezvoltarii cerebrale fetale, iar utilizarea compusilor cetonici pentru sinteza proteinelor, este diminuata, astfel incat coeficientul intelectual al acestor noi nascuti este scazut.

Pentru acoperirea nevoilor calorice, este necesar un aport de 300-400 g/zi. In cazul gravidelor obeze sau cu tulburari metabolice, aceasta ratie se reduce la jumatate.

  • Aportul mineral

Fierul si acidul folic: consumul de fier in cursul sarcinii creste datorita particularitatilor metabolice materne si necesitatilor fetale. Din aceasta cauza, dieta in sarcina va asigura un aport suplimentar de fier, in special in ultimele doua trimestre.

Necesarul la sarcina este de 20-22 mg/zi, iar acest aport este modificat in functie  de starea hematologica preexistenta sarcinii.

In ceea ce priveste acidul folic, aportul va fi de 200ug/zi.

Calciul si fosforul, joaca un rol fundamental in procesul de crestere si dezvoltare a scheletului fetal. Necesarul de calciu creste semnificativ in ultimul trimestru de sarcina, astfel ca 70-75% din totalul de calciu al fatului este acumulat in acest trimestru.

Necesarul de calciu este de 30 g pentru toata sarcina, la care se recomanda un aport suplimentar de 300 mg/zi, aportul va fi crescut astfel de la 0,8 la 1,3 g /zi.

Natriul: un regim alimentar normal aduce un aport de 3-7 g, insa in sarcina acest aport este de multe ori la baza diferitelor complicatii vasculo-renale. De aceea, se impune supravegherea atenta a aportului de natriu; un regim de restrictie fiind foarte riscant la gravida.

  • Aportul de vitamine

vitaminele esentiale sunt continute intr-un regim bine echilibrat si sunt indispensabile, fiindca constituie baza diferitelor sisteme enzimatice.

  1. Vitamina A are necesitati crescute cu 25%, doza fiind de 5000UI(unitati international)/zi.
  2. Vitaminele B: necesarul de vitamina B1 este de 1-1,2 mg/zi. Pentru vitamina B2 aportul alimentar este suficient.
  3. Vitamina B6 intervine in eritropoeza si metabolismul triptofanului, iar scaderea concentratiei sale poate implica rezistenta la insulina. De aceea, s-a propus un aport suplimentar de 0,5 mg/zi ( sau o doza totala de 2,5 mg/zi).
  4. Pentru vitamin B12, necesitatile sunt de 3 ug/zi.
  5. Vitamina C va necesita un aport suplimentar de 15 mg/zi(nevoile zilnice fiind de 150 mg).
  • Cafeaua si sarcina

Cofeina in doze excesive determina malformatii fetale, hidrocefalee, buza de iepure, comunicare interventriculara, etc. , cu toate ca nu exista o relatie directa.

S-a constatat ca un consum de 100 mg cofeina pe zi( 8 cesti) poate determina nastere prematura sau moartea fatului in uter.

  • Alcoolul si sarcina

Alcoolul trece usor bariera placentara, iar un consum regulat poate duce la intoxicarea fatului. Etilismul poate produce avort, nastere prematura, hipotrofie fetala, sau mortalitate perinatala, riscul crescand de la 30 mL/zi.

Daca gravida este si fumatoare, riscul este de 9 ori mai mare, crescand mult frecventa hematomului retroplacentar.

  • Alimentatia in cursul travaliului

Datorita unor particularitati functionale ale aparatului digestiv in cursul nasterii, alimentatia va fi redusa la minim cu lichide usor zaharate si vitaminizate. Necesitatile energetice vor fi asigurate prin administrarea de solutii glucozate si vitaminizate pe cale parenterala, mentinand astfel suprimarea oricarui aport digestiv.

  • Alimentatia in lehuzie

In lehuzie, solicitarile alimentare cresc cu 800-1000 kcal/zi, pentru fiecare 100g de lapte matern, fiind necesare 120 kcal, ceea ce impune o crestere a continutului in principii alimentare.

Bibliografie
"Obstetrica fiziologica" - Florentin Dumitrache.