Boala celiaca: Ce este boala celiaca?

Boala celiaca sau enteropatia glutenica este o conditie medicala ce afecteaza intestinul subtire. Intestinul subtire este un organ cu o lungime de 6-7 metri care face legatura intre stomac si intestinul gros (colon). Prima protiune a intestinului subtire, cea care este atasata direct stomacului poarta denumirea de duoden, partea mediana este denumita jejun, iar partea inferioara, legata de intestinul gros, se numeste ileon. Mancarea trece din stomac in intestinul subtire unde este digerata si absorbita in organism, timp in care traverseaza acest organ pentru a ajunge in intestinul gros. Resturile nedigerate sunt preluate de intestinul gros si colon si eliminate din organism prin procesul de defecatie.

In cazul bolii celiace pacientii se confrunta cu o reactie imunologica (alergie) la nivelul mucoasei intestinale, declansata de proteine (gluten) prezente in grau, secara, ovaz si intr-o mai mica masura orz. Aceasta reactie imunologica cauzeaza inflamatii ale mucoasei intestinale ducand la distrugerea acesteia. La randul sau aceasta manifestare se concretizeaza prin incapacitatea intestinului subtire de a absorbi substantele nutritive din mancare, fapt ce duce la carente de vitamine si minerale.

Boala celiaca detine o prevalenta mai mare in randul tarilor europene, cu precadere Irlanda, Italia, Suedia si Austria. De exemplu, studiile statistice au aratat ca in Irlanda de Nord 1 din 300 de persoane se confrunta cu boala celiaca, in vreme ce in Finlanda prevalenta este de 1 la 100 de persoane. Desi studiile de acest gen au aratat ca incidenta bolii celiace in america este Nord este de doar 1 la 3000, specialistii sustin ca numarul persoanelor cu aceasta conditie medicala este la fel de mare ca in Europa. Motivul pentru care numarul real nu a putut fi stabilit cu exactitate consta in faptul ca simptomele specifice bolii celiace se manifesta abia tarziu in viata.

Care sunt cauzele bolii celiace?

Distrugerea mucoasei intestinale in cazul bolii celiace este cauzata de o reactie imunologica a organismului la glutenul din anumite alimente. Aceasta reactie imunologica are ca efect inflamarea si distrugerea mucoasei care delimiteaza intestinul subtire. Medicii specialisti sustin ca de cele mai multe ori aceasta conditie medicala poate fi asociata factorilor genetici si de ereditate. Astfel, aproximativ 10% dintre persoanele ale caror rude de gradul 1 sufera de boala celiaca, vor fi diagnosticati la randul lor cu aceasta conditie medicala. Mai mult decat atat, aproximativ 10% dintre gemenii fraternali si 70% dintre gemenii genetici vor fi prezenta semnele specifice bolii celiace.

Glutenul reprezinta o familie de proteine regasite in grau. Anumite proteine care alcatuiesc glutenul (cele care sunt dizolvate de alcool), denumite gliadina cauzeaza reactii imunologice in cazul pacientilor cu boala celiaca. Mecanismul prin care gliadina devine toxica pentru organism nu a putut fi inteles pana la ora actuala.

Proteinele, inclusiv gliadina, sunt alcatuite din lanturi de cateva sute de aminoacizi. In mod normal in timpul procesului de digestie, enzimele digestive de la nivelul intestinului subtire descompun proteinele intr-un singur aminoacid si lanturi mai mici de aminoacizi. Acest lucru este necesar deoarece la nivelul intestinului nu pot fi absorbite decat 1 aminoacid sau lanturi de cel mult 3-4 aminoacizi. In cazul bolii celiace gliadina nu este descompusa complet de catre enzimele intestinale. Astfel, anumite lanturi mai lungi de aminoacizi raman intacte, si ajung la nivelul structurii celulare a mucoasei intestinale. Unele lanturi de aminoacizi de acest gen sunt toxice pentru celulele intestinale si, in plus, acestea detin capacitatea de a se atasa enzimelor din structura acestor celule. Una dintre aceste enzime poarta denumirea de transglutaminaza tisulara. Boala celiaca este cauzata de reactia imunologica a organismului in momentul atasarii lanturilor de aminoacizi de transglutaminaza tisulara.

Orzul si secara contin proteine asemanatoare gliadinei, putand declansa aparitia bolii celiace in cazul persoanelor cu predispozitie genetica pentru aceasta conditie medicala. Ovazul contine la randul sau proteine asemanatoare gliadinei, insa spre deosebire de orz si secara, reactiile imunologice au o intesitate mica si nu apar la toti indivizii. Orezul si porumbul nu contin acest tip de proteina si prin urmare pot fi consumate in siguranta.