Boala celiaca: Ce sunt forma latenta a bolii celiace si boala celiaca silentioasa?

Termenii boala celiaca silentioasa si forma latenta a bolii celiace sunt folositi in cazul pacientilor predispusi genetic sa dezvolte aceasta conditie medicala, dar care nu manifesta inca semne si simptome specifice acesteia.

Forma latenta a bolii celiace se refera la acele persoane in cazul carora analizele de sange releva prezenta unor anticorpi anormali in organism, dar structura intestinului subtire este normala, fara a fi prezente simptomele specifice acestei conditii medicale. Acest lucru este intalnit in urmatoarele situatii:
unii pacienti s-au confruntat in copilarie cu aparitia bolii celiace, iar boala a fost cu succes combatuta printr-o dieta fara gluten. Intestinele pacientului si-au reluat forma si functiile normale, iar in prezent nu exista semne si simptome care sa indice recurenta bolii celiace.
Unii pacienti care se confrunta cu aparitia bolii celiace in copilarie, renunta la maturitate la dieta fara gluten, insa semnele si simptomele bolii celiace raman absente.

In ambele situatii, boala celiaca este latenta, fapt ce inseamna ca simptomatologia specifica acestei conditii medicale se poate manifesta mai tarziu in viata.

Boala celiaca silentioasa se refera la acei pacienti in cazul carora analizele de sange releva prezenta anticorpilor anormali in organism iar vilii intestinali sunt distrusi, dar nu exista semne si simptome care sa indice aceasta conditie medicala, chiar daca pacientul urmeaza o alimentatie normala, pe baza de alimente care contin gluten. Asemeni pacientilor diagnosticati cu o forma latenta a bolii celiace, persoanele care se confrunta cu boala celiaca latenta, pot dezvolta simptome in orice moment in viata.

Care sunt bolile asociate bolii celiace?

Urmatoarele boli se manifesta in asociere cu boala celiaca:

• aproximativ 10% dintre pacientii diagnosticati cu boala celiaca se confrunta si cu hepatita herpetiforma, caracterizata de aparitia unei iritatii insotita de senzatie de mancarime la nivelul extremitatilor, feselor, gatului, trunchiului si scalpului;
• ulceratii dureroase recurente la nivelul cavitatii bucale (stomatita aftoasa);
• diabet insulino-dependent (diabet juvenil sau tip 1);
• tiroidita autoimina;
• artrita reumatoida;
• lupus sistemic.