Alimente care balonează – trucuri antibalonare

Alimente care balonează – trucuri antibalonare

Dr. Marian Bogdan Zota

Medic specialist Gastroenterologie

            Balonarea este un simptom, o senzaţie subiectivă de umflare abdominală ce poate apărea în diverse contexte, rareori ca expresie a unei patologii. Această senzaţie generează un discomfort persistent şi uneori chiar intens, afectand activităţile zilnice ale persoanei în cauză şi ajungând să dăuneze calitatii vieţii, acest indicator important al stării de sănătate a omului. Uneori balonarea se manifestă doar ca plenitudine, asociind saţietate precoce şi/sau greaţă.

            În faţa unei acuze subiective de tip balonare venite din partea unui pacient trebuie în primul rând să evaluăm clinic, obiectiv, suportul morfologic şi în funcţie de aspectele dezvaluite să se procedeze la investigaţii mai amănunţite.

            În cazurile, de altfel frecvente, în care balonarea nu este rezultatul unei patologii „morfologice” ea se înscrie în rândul sindroamelor digestive funcţionale dacă îndeplineşte criteriile de timp: manifestarea ei timp de 3 zile lunar în 3 luni consecutive. Balonarea funcţională singură sau ca parte a altor sindroame digestive funcţionale: sindromul intestinului iritabil, dispepsia funcţională, constipaţia funcţională, aerofagia sau eructaţii funcţionale necesită sancţiuni igieno-dietetice. În acest sens trebuie să adoptăm un „mod de viaţă” sănătos şi aici ne referim la ritmul de muncă, la respectarea perioadelor de relaxare, la efectuarea de activităţi fizice şi nu în ultimul rând la regimul alimentar.

            Regimul alimentar are nişte linii de conduită generale, dar trebuie individualizat în funcţie de diverse situaţii care pot genera balonare. Ca recomandări generale este bine:

-         Să consumăm lichide 1,5-2 l zilnic, cantitate suplimentata în perioadele calde sau în condiţii de lucru speciale. Aici ne referim la apă fie şi minerală (nu se referă la conţinutul carbogazos), ceaiuri de plante, sucuri naturale de preferat produse proaspăt. Ţineţi cont că odată cu trecerea anilor senzaţia de sete scade, nu şi necesarul de lichide. În plus există o falsă senzaţie de foame dată de fapt de sete. Vechiul îndemn de a nu bea apă pe burta goală devine de-a dreptul nociv.

-         Sa nu consumam băuturi carbogazose. Acestea, pe lângă balonarea produsă vor favoriza mişcări anormale ale stomacului si intestinelor, sunt hipercalorice de obicei şi induc hiperaciditate.

-         Sa  nu consumam gumă de mestecat în mod frecvent intrucat acest lucru induce o aerofagie marcată şi stimuleaza reflexe digestive în mod inadecvat.

-         Să consumăm alimente gătite: zilnic o supă sau ciorbă şi o garnitură de legume şi zarzavaturi. Trebuie favorizate modurile de preparere prin fierbere, la cuptor, la grătar sau în folie de aluminiu.

-         Să respectăm regimul meselor: 3 mese principale cu 1-2 gustări între, să mestecăm bine (aceasta este prima etapă a digestiei) şi să nu mâncăm în grabă.

-         De evitat alimentele foarte reci sau dimpotrivă fierbinţi, mesele abundente şi decubitul - „siesta” - imediat după mâncare mai ales în tulburările digestive postprandiale

-         De evitat este şi mâncarea de tip fast food şi alimentele hipercalorice: foietaje, hot-dog, burgeri, shaorma, pizza, cartofi prăjiţi, chipsuri, snacks-uri, sărăţele, etc

Putem identifica deasemenea câteva situaţii speciale care pot sta la originea balonării şi care reclamă nişte particularităţi de regim.

1.      La persoanele ce au trecut de vârsta a 2-a, dar uneori şi mai devreme se poate instala intoleranţa la lactoza din laptele dulce printr-un deficit enzimatic progresiv, care frecvent se manifestă şi prin flatulenţă. Acesta trebuie evitat şi înlocuit cu produşi de lapte fermentat: iaurt, chefir, sana, lapte bătut, brânzeturi fermentate. Aceste alimente sunt bune în perioadele de tratament antibiotic şi după acesta, refăcând populaţia de bacterii comensale din tubul digestiv şi evitând dismicrobismul (popularea cu microorganisme improprii).

2.      Persoanele cu diskinezii biliare = tulburări de motilitate ale colecistului, trebuie să evite grăsimile animale, smântâna, maioneza, gălbenuşul, fructele seci (nuci, semniţe, arahide, alune, etc); tocăturile (mici, chiftele, parjoale, sarmale – preparaţi-le din carne slabă), prăjelile, rântaşurile, uleiul în general şi refolosirea sa în special. Nu sunt recomandate nici brânzeturile grase (caşcaval, brânză topită), mezelurile, conservele.

3.      Persoanele cu aerofagie, plenitudine postprandială si eructaţii trebuie să evite alimentele ce relaxeaza sfincterul cardial: grăsimi, ciocolată, cafea, băuturi acidulate.

4.      Persoanele constipate trebuie să consume alimente bogate în fibre: zarzavat, legume, fructe, fulgi de cereale, chiar tărâţe amestecate cu ceai sau lapte după preferinţe, pâine integrală, graham.

5.      Dimpotrivă, persoanele cu diaree şi flatulenţă trebuie să evite în anumite perioade fructele, zarzavaturile şi legumele în exces. O menţiune specială acordăm fasolei care trebuie gătită corespunzător prin fierbere îndelungată şi aruncarea apei. De asemena, ateţie la solanina din vinete, cartofi, chiar şi ardei şi tomate – alegeţi aceste legume doar bine coapte, fără coajă verde.

În plus oferta alimentară din România a explodat şi obiceiurile alimentare se schimbă. De ce să nu vă oferiţi o masă diversificata şi sănătoasă? Profitaţi de: ghimbir, igname, avocado, baby-corn, broccoli, muguri de soia şi fructe exotice: pomelo, mango, rodii, papaya, ananas, licii şi alte delicii.

Dr. Marian Bogdan Zota

Medic specialist Gastroenterologie

Competenta ecografie generala, endoscopie digestiva

Centrul Medical Med-As

www.med-as.ro [1]

Call Center: 021.9232