Hipertensiunea Arteriala

Dr. Adrian MILEA - Hipertensiunea Arteriala (HA) este probabil cea mai frecventa afectiune intilnita intr-un cabinet de medicina interna.

DIAGNOSTIC  

Hipertensiunea arteriala consta in cresterea presiunii sanguine peste limitele normale.  

Aceste valori normale sunt:

- sistolica (obtinuta in timpul contractiei cardiace) : intre 110 mm si 140 mm Hg;

- diastolica (obtinuta in timpul pauzei dintre contractiile cardiace) : intre 70 si 90 mm Hg;  

Clasificarea gradelor de hipertensiune arteriala, in Europa, sunt:

                                  sistolica          diastolica

TA optima                  <120                  <80  

TA normala                120-129            80-84

TA normal inalta           130-139            85-89

HTA Gradul 1            140-159            90-99   (Usoara)

HTA Gradul 2            160-179          100-110 (Moderata)

HTA Gradul 3               >180              >110     (Severa)

Valorile tensionale obtinute depind in mare masura de pozitia corpului pacientului.

O crestere a TA prin schimbarea pozitiei pacientului din clinostatism (orizontal) la ortostatism (vertical) pledeaza pentru HTA de tip primar (esentiala), in timp ce o crestere a TA prin schimbarea pozitiei pacientului din ortostatism in clinostatism sugereaza HTA secundara.

Tensiunea arteriala NU se masoara in pozitie asezat.

Tipurile de HTA (primara versus secundara) se diferentiaza net prin mecanismele de producere.

Daca pentru HTA primara mecanismele fiziopatologice sunt complexe, intricate si uneori chiar necunoscute, pentru cea de tip secundar exista cauze bine definite, in cadrul unor afectiuni in care HTA reprezinta doar o parte a morbiditatii (exemplu: stenoza de artera renala, feocromocitom, Sindrom Cushing etc).

Simptomatologia HTA variaza dramatic de la pacient la pacient, intre absenta totala a simptomatologiei ( HTA mai este numita si “ucigasa tacuta”) si cazurile franc simptomatice in care complicatiile aparute la organele “tinta” (rinichi, cord, circulatie cerebrala si cea sistemica etc) se manifesta clinic.

Pentru HTA primara, cele mai frecvent intalnite simptome sunt:

- cefalee matinala, mai ales occipitala;

- vertij de intensitati variate, mergand pana la impiedicarea ambulatiei;

- palpitatii, care, in functie de durata si/sau intensitatea lor pot duce si la stari pre/perisincopale;

- dispnee (respiratie grea) de efort urmata de dispnee de repaos;

- fatigabilitate generala; tulburari de vedere;

- edeme periferice;

- impotenta sexuala;

- epistaxis (hemoragie nazala) sau hematurie – sange in urina (ca modificari la nivel vascular).

Pentru HTA secundara exista de asemenea simptome sugestive cum ar fi polidipsie (sete pronuntata) /poliurie (eliminare de urina in exces), miastenie secundara scaderii ionului K, cefalee prelungita, diaforeza (transpiratie abundenta), vertij postural. 

In construirea diagnosticului diferential al HTA primare versus secundare, o pondere importanta o are si anamneza personala & familiala, stilul de viata (fumat, alcool,droguri, anticonceptionale etc), comorbiditati (boala cardiovasculara, diabet zaharat, dislipidemii, obezitate viscerala, glomerulonefrita cronica, boala polichistica renala, aldosteronism, etc), varsta la debutul afectiunii, tratamente anterioare cu corticosteroizi sau estrogeni, tipul de activitate profesionala (activa vs. statica vs. stresanta) etc.

Examenul clinic al pacientului hipertensiv include masurarea inaltimii/greutatii, aspect general (obezitate tronculara vs. difuza), palparea/ascultarea arterelor, examen cardiac complet (dimensiunea cordului, sufluri, zgomote suplimentare etc), a abdomenului (sufluri de artera renala stenozata, rinichi polichistic/hidronefrotic palpabil), examenul extremitatilor (edme periferice).

Investigatiile necesare pentru confirmarea diagnosticului de HTA, includ determinari ale potasiului circulant, a creatininei, ureeei, a colesterolului total, a HDL si LDL, a trigliceridelor, a hemoglobinei glicozilate si a examenului microscopic si chimic al urinei pe de o parte, pe de alta parte necesita electrocardiograma, echocardiografie, eventual radiografie cardiopulmonara, si, suspectand HTA secundara, ecografie abdominala, Doppler de artere renale. Deasemeni, este recomandat si un examen oftalmologic care trebuie sa includa si examenul fundului de ochi.

Dr. Adrian MILEA

Medic specialist medicina interna

Centrul Medical Med-As

www.med-as.ro [1]

Call Centre: 021.9232