Buza de iepure sau cheiloschizis

Generalitati

Ce este buza de iepure?

"Buza de iepure" este o boala congenitala reprezentata de o fisura mediana intre buza superioara, palatul dur si caviatatea nazala, regiuni care nu s-au unit corespunzator in viata intrauterina. Pot exista mai multe forme: de la o fisura labiala in portiunea pigmentara, pana la separarea completa a buzei superioare pana la nivelul nasului.

Cauze

Cheiloschizis este o afectiune produsa genetic sau cauzata de factorii de mediu. Exista o foarte mare probabilitate ca descendentii unor persoane cu cheilognatopalatoschizis (despicatura buzei si a palatului) sa mosteneasca defectul. Factorii de mediu care contribuie la aparitia defectului sunt: administrarea de medicamente in timpul sarcinii, droguri ilegale, consum de alcool, expunerea la radiatii, alimentatia deficitara, sanatate precara sau infectii in timpul sarcinii. Un studiu recent a demonstrat o legatura foarte mare intre fumat si nasterea unui copil cu defect al palatului si/sau buzei. Simptome Buza despicata este un defect vizibil la nastere. In afara aspectului estetic, cheiloschizisul nu produce alte simptome sau probleme de alimentatie. Copiii nascuti cu acest defect nu au probleme in alimentatia la san; folosirea biberonului nu este de obicei o problema daca se folosesc tetine cu o gaura mai mare decat necesita un nou nascut. Probleme de alimentatie au in general copiii care prezinta ambele defecte si ale palatului si ale buzei. Buza despicata nu este asociata si cu alte probleme de sanatate, insa insotita si de despicatura palatului ea se asociaza cu alte boli cum ar fi sindromul alcoolic fetal sau boli cromozomiale. Un copil nascut cu cheiloschizis care prezinta si alte anomalii fizice sau simptome, cum ar fi un craniu asimetric sau probleme respiratorii, va fi evaluat pentru aceste afectiuni.

Diagnostic

Diagnosticul de cheiloschizis se bazeaza pe o examinare fizica a cavitatii bucale a nou nascutului. Este o afectiune vizibila de la nastare datorita caracteristicilor sale specifice de la nivelul fetei. Un astfel de copil trebuie examinat cu atentie si pentru alte afectiuni congenitate cum este palatoschizisul. Daca despicatura buzei este insotita si de despicatura palatului, se poate asocia cateodata si cu alte afectiuni cum este sindromul alcoolic fetal. Din aceste motive, este important ca nou nascutul sa fie examinat inca de la nastere mai ales daca apar si alte simptome, cum ar fi deformari ale fetei sau incapacitati cognitive. Unii copii cu acest defect necesita investigatii pentru complicatiile aparute, cum sunt probleme de vorbire si de auz. Ecografia fetala poate sa detecteze cheiloschizisul din primele 14-16 saptamani de sarcina. Desi este posibil acest lucru, aceasta nu se practica de rutina in acest scop. Afectiunea poate sa scape de vizualizarea ecografica sau aspectul sau poate fi confudat cu alta. Daca exista un istoric familial de cheiloschizis sau palatoschizis si se doreste cunoasterea transmiterii defectului sau nu, se recomanda adresarea unui medic specialist. Aflarea unor astfel de informatii pot ajuta pregatirea din punct de vedere emotional a parintilor si cunoasterea problemelor pe care defectul le implica si de asemenea asigurarea ca acest defect se poate corecta chirurgical cu succes.

Tratament

Tratamentul chirurgical este intotdeauna necesar; uneori este nevoie de mai multe interventii pe parcursul mai multor ani. Unele metode terapeutice, cum este corectarea vorbirii, sunt necesare pana la varsta adulta.
Tratament preoperator Uneori inaintea tratamentului chirurgical este nevoie de pregatiri, cum ar fi aparate dentare pentru indreptarea dintilor, insertii de mulaje dentare sau o simpla banda adeziva aplicata. Aceste mijloace sau masuri se folosesc pentru a indrepta buza si a ajuta achizitiile in urma tratamentului chirurgical.

Tratament chirurgical
De obicei tratamentul chirurgical se face la copilul pana la 5 luni de zile. In unele situatii aceasta interventie se face in primele 2 saptamani de la nastere. Alteori medicii prefera sa corecteze defectul cand un copil sanatos implineste 10 luni, are 4.54 kg si are o hemoglobina mai mare de 10 mg/dl. Cand se stabileste momentul tratamentului chirurgical se iau in considerare mai multi factori care tin de clasificarea cheiloschizisului si starea generala a sugarului. Acestea sunt: - buza despicata complet sau incomplet: despicatura completa este adanca si se extinde de la nivelul buzei superioare pana in cavitatea nazala; despicatura incompleta afecteaza doar o parte a buzei superioare si poate sa aiba aspectul unei implantari deficitare dentare sau ca o gaura adanca - cat de mult este afectata buza: poate fi afectata doar pe o parte buza (unilateral) sau in ambele parti (bilateral) - daca mai exista si despicatura palatului asociata sau alt defect de la nivelul nasului: de obicei alte desfigurari ale fetei asociate implica un tratament mai complex - dimensiunile si starea de sanatate a sugarului - daca mai exista si alte afectiuni mai severe asociate. Tratament postoperator Dupa interventia chirurgicala de corectarea a defectului, copilul trebuie sa poarte o casca pe cap (facuta din pansament si intarita cu sarma) ce vine de a lungul buzei superioare si se prinde de obraji, fata si gat. Acest dispozitiv ajuta la prevenirea despicarii firelor de sutura care tin buza in pozitia normala. Miscarile bratelor copilului vor fi restrictionate cu un material special timp de 3 saptamani. Aceasta metoda este necesara pentru ca sugarul sa nu se loveasca si sa nu produca leziuni la nivelul zonei in cauza. Tot postchirurgical mai este nevoie si de: - luarea masurilor necesare pentru a preveni infectia si a mentine astfel o stare buna de sanatate; se recomanda pastrarea zonei cat mai curata si protejarea buzei de diverse pericole - se folosesc tetine speciale pentru biberonul copilului; alaptarea la san necesita niste masuri suplimentare - monitorizarea atenta a copilului de catre medic: este bine sa se tina legatura cu ortodentistul si cu dentistul copilului pe tot parcursul cresterii sale.

Tratament ambulator (la domiciliu)
Dupa tratamentul chirurgical de corectare a defectului, se protejeaza zona buzei si zona nasului de diferite infectii. Este nevoie de o echipa de diversi medici pentru a se da instructiunile necesare intregului proces ce urmeaza operatiei, cum ar fi: - curatarea buzei si zonei nazale cu solutii saline cu 2% hidrogen peroxid de 4 ori pe zi - aplicarea unui strat gros de unguent antibacterian, dupa ce a fost curatata zona, destul de des in primele 3 zile de la operatie. Ingrijirea unui copil cu acest defect de la nastere, necesita mult timp, rabdare si energie. Desi este usor de ignorat propriile nevoi, este bine de tinut minte ca acest lucru este necesar pentru un status cat mai bun psihic, care este in favoarea copilului. In cazul in care copilul s-a nascut cu despicatura de buza, este normal pentru parinti sa treaca printr-o multime de griji si sentimente cum ar fi furie, frica, invinovatire, depresie, negare. Este nevoie de consult psihologic si de sfatuire cu medicul curant al copilului. Se poate gasi un sprijin in grupuri speciale de parinti cu copii cu aceeasi problema. Din fericire, despicatura de buza este corectata chirurgical, rezultand doar o mica cicatrice. In timpul primelor saptamani si luni pana cand aceasta se poate face, parintii sunt ingrijorati cum vor reactiona rudele si prietenii la vederea defectului copilului. Se incearca consolidarea unei legaturi sufletesti cu copilul, restul lucrurilor vor veni de la sine pe parcurs. Poate fi de ajutor sa se sfatuiasca si ceilalti copii ai aceleasi familii, cum sa reactioneze si sa inteleaga ca defectul nu doare si o sa fie corectat chirurgical. Copilului i se creste moralul pe masura ce creste si este laudat cat de bine a suportat operatia cand era sugar. Acest lucru poate fi ceva ce il va face pe copil mai puternic si se va considera unic. Se va sfatui cum sa raspunda la intrebarile despre cicatricea ramasa. Aceasta poate fi inteleasa de copil ca una din multele experiente ale vietii. Ca sa se hraneasca corespunzator prin alaptare, bebelusii trebuie sa traga bine laptele si sa-si pozitioneze limba in asa fel incat sa poata inghiti. Copilasii cu cheilopalatoschizis se pot hrani mai greu, in functie de marimea defectului labial si palatin. Pentru primele zile de viata se foloseste tehnica gavajului (se alimenteaza printr-o sonda nazo-gastrica), iar apoi se vor hrani cu biberoane cu tetine speciale.

Imagini