Prolapsul uterin

Generalitati

Ce este prolapsul uterin?
Uterul este sustinut in cavitatea pelviana de catre muschi, tesuturi si ligamente ce formeaza planseul pelvin. Uneori, din cauza unei sarcini sau nasteri dificile, acesti muschi slabesc, iar sustinerea uterului devine deficitara. Pe masura ce femeia inainteaza in varsta, in conditiile scaderii nivelului de estrogen (hormoni feminini), uterul poate cobori in vagin – prolaps uterin.
Prolapsul uterin afecteaza indeosebi femeile dupa menopauza, sau cele care au nascut pe cale naturala o data sau de mai multe ori. Afectarea tesuturilor conjunctive in timpul sarcinii si nasterii, alaturi de efectele gravitatiei si de scaderea nivelului de estrogen pot slabi muschii pelvici si constituie tot atatea cauze ale prolapsului uterin.
Relaxarea sau slabirea muschilor si a tesutului fibros al perineului determina coborarea uterului in vagin in diferite grade, de la o deplasare minima pana la exteriorizarea completa a acestuia prin vulva.
Cazurile usoare de prolaps uterin nu necesita tratament. In schimb, pacientele care se confrunta cu disconfort sau cu afectarea calitatii vietii ca urmare a acestei afectiuni, pot beneficia de o interventie chirurgicala, sau pot opta pentru unele dispozitive speciale de sustinere (pesare), care se introduc in vagin.
Prolapsul uterin, de diferite grade afecteaza pana la 30% din femeile care au nascut copii. Prolapsul uterin este mai frecvent la femeile de varsta a treia si este rar la femeile nulipare sau la cele care nu au ajuns la menopauza.
Alte afectiuni pot fi asociate cu prolapsul uterin, deoarece slabesc muschii care sustin uterul in pozitie normala:
- cistocel – prolapsul unei parti a vezicii urinare in vagin, ducand la urinare frecventa, senzatie imperioasa de a urina, sau incontinenta urinara
- enterocel – prolapsul unei portiuni de intestin subtire – se manifesta printr-o senzatie de tragere care dispare in decubit
- rectocel – prolapsul rectului

Care sunt cauzele?
Prolapsul de organe pelviene este dat de afectarea tesuturilor (muschi, ligamente si tesuturi de legatura) ce sustin organele pelvine. Afectarea, intinderea acestor tesuturi permite organelor sa se deplaseze din pozitia fiziologica si sa proemine in vagin. Sarcina, travaliul si nasterea sunt cele mai frecvente cauze de intindere, detasare si rupere a muschilor, a peretelui vaginal si a celorlalte tesuturi ce sustin vaginul.
Alta cauza a deteriorarii tesuturior si muschilor pelvieni este scaderea nivelelor de hormoni estrogeni. Nivelul de estrogeni scade in timpul si dupa menopauza ceea ce duce la productia scazuta de colagen, o proteina care ajuta tesuturile de legatura ale pelvisului sa fie elastice.
Prolapsul de organe pelvine intervine si post-chirurgical, dupa scoaterea uterului (histerectomie) facuta pentru alta afectiune ca de exemplu endometrioza.
Alte cauze de prolaps pelvin sunt:
- obezitatea prin presiune in abdomen pe termen lung
- fumatul sau afectiuni ale plamanilor care duc adesea la tusea cronica
- afectiuni ale coloanei veretebrale ca distrofia musculara, scleroza multipla si leziuni ale coloanei vertebrale care duc la paralizii ale muschilor de sustinere a perineului.

Care sunt factorii de risc?
Prolapsul de organe pelvine apare adesea in legatura cu intinderea si presiunea din timpul sarcinii, travaliului si nasterii. Apare rar la femeile care nu au copii. Prolapsul de organe pelvine apare adesea in timpul menopauzei, pe masura ce tesuturile pelvine afectate in timpul perioadei productive se deterioreaza si slabesc.
Alti factori de risc ce cresc sansele aparitiei unui prolaps sunt:
- obezitatea. Femeile cu greutate corporala mare au presiunea abdominala crescuta si au sanse mai mari de a face prolaps de organe pelvine
- fumatul si afectiunile pulmonare care duc la Constipatie sau hemoroizi.

Diagnostic

Cateodata, un prolaps de organe pelvine este dificil de diagnosticat. Prolapsul de organe pelvine fara simptomatologie este adesea descoperit in timpul unui examen de rutina. Persoana poate fi constienta de prezenta unei probleme dar nu cunoaste natura acesteia. Daca se suspecteaza un prolaps de organe pelvine medicul va face anamneza ce include antecedentele patologice (bolile), antecedentele fiziologice (numar de sarcini) si un examen obiectiv ce include si o examinare a perineului.
Teste care se fac pentru determinarea cauzei unui prolaps:
- cistoscopie, un test care permite medicului sa examineze interiorul unei vezici urinare si uretra
- pielograma intravenoasa este un test cu raze X ce permite vizualizarea marimii, formei si pozitiei rinichilor, vezicii urinare, uretrelor si ureterelor
- computer tomografia foloseste raze X pentru a obtine imagini detaliate ale structurilor din interiorul pelvisului.
Medicii folosesc un algoritm de clasificare pentru determinarea gradului de prolaps al unui organ pelvin. Identificarea gradului de prolaps ajuta la luarea unei decizii in privinta aplicarii tratamentului cel mai eficient cu sanse de succes pe termen lung. Clasificarea sau stadializarea prolapsului se bazeaza pe pozitia anatomica normala a organelor din pelvis.

Tratament

Pierderea in greutate, renuntarea la fumat sau tratarea bolilor asociate (afectiuni pulmonare, de exemplu) pot incetini evolutia prolapsului uterin.
In cazurile de prolaps usor, fie asimptomatic, fie cu simptome care nu sunt suparatoare, tratamentul nu este necesar. Dar, odata cu inaintarea in varsta, sustinerea uterului se poate deteriora, ceea ce necesita adoptarea unui tratament in viitor.

Modificarea stilului de viata
La pacientele supraponderale sau obeze, medicul poate recomanda unele metode de a atinge o greutate sanatoasa si de a o mentine. Exercitiile pentru intarirea muschilor pelvieni (exercitiile Kegel) pot fi de folos.
Medicul poate recomanda si evitarea activitatilor care necesita ridicarea de greutati.

Pesarele vaginale
Un pesar este un dispozitiv ce se introduce in vagin si este creat pentru a sustine uterul in pozitia normala. Pesarul poate fi o forma de tratament temporara sau permanenta.
Medicul va cere pacientei sa se intoarca la cateva zile dupa inserarea pesarului pentru a se asigura ca dispozitivul este in pozitia corecta.
Desi aceasta alternativa de tratament poate controla simptomatologia prolapsului, ea nu este de folos femeilor cu prolaps uterin in grad avansat. In plus, pesarele pot irita tesuturile vaginale, creand ulceratii. Unele femei care utilizeaza pesare observa secretii vaginale urat mirositoare, necesitand indepartarea si curatarea dispozitivelor.

Tratamentul chirurgical
Daca modificarea stilului de viata sau utilizarea pesarelor nu sunt eficiente in reducerea simptomelor de prolaps uterin, tratamentul chirurgical este urmatoarea optiune. Interventia consta in refacerea muschilor planseului pelvic, prin grefarea de tesut, astfel incat sa se intareasca sustinerea organelor pelvine.
Nu toate pacientele sunt candidate pentru acest tip de operatie. In cazul femeilor care intentioneaza sa aiba copii, sarcina si nasterea pot solicita tesuturile conjunctive ale uterului, anuland beneficiile refacerii chirurgicale. De asemenea, pentru femeile in varsta riscurile unei interventii chirurgicale sunt prea mari; utilizarea pesarelor fiind cel mai bun tratament in cazul lor.
Deseori, medicii recomanda indepartarea chirurgicala a uterului (histerectomie).

Profilaxie
Prolapsul de organe pelvine este adesea un rezultat al deteriorarii tesuturilor din cauza sarcinii, travaliului si nasterii. Daca leziunile rezultate in urma nasterii nu se pot preveni, se poate face ceva in privinta progresiunii prolapsului. Modificarile stilului de viata pot incetini progresiunea bolii. Acestea includ:
- mentinerea unei greutati corporale corespunzatoare inaltimii
- renuntatul la fumat. Tusea cronica asociata cu fumatul poate cauza sau accelera prolapsul de organe pelvine
- corectarea constipatiei. Intinderea cauzata de Constipatie slabeste si lezeaza tesuturile de legatura si muschii pelvisului
- evitarea ridicarii de greutati si a saritului
- exercitii zilnice pentru intarirea pelvisului (exercitii Kegel). Aceste exercitii ajuta la intarirea muschilor pelvisului.
Uneori se prescriu hormoni estrogeni femeilor in timpul menopauzei pentru pastrarea sau intarirea tesuturilor pelvisului. Estrogenul se gaseste sub forma de pilula, ca terapie de inlocuire a estrogenului sau in terapia de inlocuire a hormonilor (estrogeni plus progesteron). Studii recente arata ca inlocuirea de hormoni poate creste riscul pentru boli serioase. Estrogenul se gaseste si sub forma de crema vaginala ce nu presupune aceleasi riscuri. Se recomanda consultul medicului in privinta utilizarii preparatelor hormonale.

Imagini