Vezica neurogena

Generalitati

Ce este vezica neurogena?
Reprezinta afectarea functiei aparatului urinar inferior cauzata de o leziune anatomica a inervatiei centrale sau periferice a acestui teritoriu(vezica urinara si aparatul sau sfincterian). Poate fi produsa de afectiuni ca: diabet zaharat, spina bifida, sifilis, tumori medulare sau cerebrale, accident vascular cerebral, scleroza multipla,etc.
Are doua forme: spastica(contractanta,hipercontractila) sau hipotona(flacida, paralitica).

Care sunt simptomele?
In cazul formei spastice: diminuarea senzatiei de plenitudine vezicala si de urinare, bolnavul urinind involuntar, frecvent, deseori cu dificultate. Vezica are capacitate diminuata, dar umplerea ei poate determina simptome ca bradicardie, cefalee, hipertensiune arteriala, transpiratii, piloerectie. Pentru golire este necesara stimularea zonelor reflectogene(pielea coapsei, abdomenului, organelor genitale).
In cazul formei hipotone: pacientul rezinta Incontinenta urinara (prin preaplin) sau mictiunea se produce prin exercitarea unei presiuni suprapubiene, iar barbatii nu mai prezinta erectii.

Care sunt complicatiile?
Cele mai frecvente complicatii sunt: litiaza si infectia urinara ca urmare a retentiei de urina si a refluxului vezico-ureteral; complicatia finala este insuficienta renala.

Diagnostic

Sunt obligatorii: examen clinic general, examen neurologic si examen urologic.
Ca si explorari paraclinice:
-examene de laborator(uree, creatinina, rezerva alcalina, ionograma, determinarea unei eventuale infectii urinare prin urocultura);
-urografia (remarca eventualele obstacole in evacuarea urinii);
-uretrocistografia( mictionala sau retograda); studii urodinamice; cistometria (evalueaza capacitatea si presiunea intravezicala);
-uretrocistoscopia (necesara uneori pentru confirmarea leziunilor sfincteriene sau vezicale);
-IRM- de electie.

Tratament

Scopul tratamentului este acela de a restaura activitatea vezicala la presiune redusa si realizarea unui act mictional cat mai normal.
In cazul formei spastice, in functie de capacitatea vezicala, se urmareste declansarea de mictiuni involuntare (stimulare cutanata abdominala). Uneori se poate administra tratament medicamentos: anticolinergice, alfa-adrenergice, beta-simpaticomimetice, inhibitori prostaglandinici, relaxanti ai musculaturii striate,etc.
In cazul formei hipotone trebuie instituita imediat o forma de drenaj a vezicii (de preferat cateterismul intermitent sau golirea prin compresiune suprapubiana, deoarece sonda uretro-vezicala favorizeaza aparitia infectiei urinare). Ca si medicatie: agenti colinergici, anticolinesterazice, prostaglandine, beta-blocanti,etc.

Imagini