Termen cautat

Galactoreea


Galactoreea se defineste ca fiind o secretie fiziologica la nivelul sanilor, fara legatura cu sarcina sau alaptarea.  Aceasta se manifesta prin prezenta unei secretii laptoase bilaterale. Secretia mamara, desi este de obicei bilaterala si albicioasa sau transparenta, poate de asemenea sa fie unilaterala si poate sa se prezinte intr-o varietate de culori, inclusiv galbena , verzuie, maronie sau gri.

Galactoreea este cauzata adesea de catre hiperprolactinemie, care poate fi secundara administrarii unor medicamente, unor tumori endocrine (edenoame hipofizare), unei anomalii endocrine sau altor afectiuni medicale.

Galactoreea determinata de medicamente

Agentii farmacologici reprezinta o cauza frecventa de galactoree. Tipurile de medicamente implicate sunt cele care determina stimularea lactata sau inhiba dopamina. Dintre medicamente, pot fi implicate in aparitia galactoreei urmatoarele:

  • Antipsihoticele tipice (clorpromazina, proclorperazina, clomipramina, haloperidol)
  • Antipsihoticele atipice (risperidona, olanzapina)
  • Medicamentele antidepresive (clomipramina, desipramina)
  • Medicatia din afectiunile digestive ( cimetidina, metoclopramidul)
  • Medicamentele antihipertensive (metildopa, verapamil)
  • Opiacee  (codeina, morfina)

Stimularea neurogena

Stimularea neurogena reprima secretia de catre hipotalamus a factorului inhibitor al prolactinei, ducand astfel la hiperprolactinemie si galactoree. Exemplele de stimulare neurogena sunt: stimularea cronica a sanilor prin manipulare sau imbracaminte (de exemplu, purtarea unui sutien sau a unei bustiere nepotrivite).

Sindromul posttoracotomie este o afectiune mai putin frecventa in care leziunea toracica aflata in curs de vindecare stimuleaza efectul unui sugar. Se poate asocia cu o crestere a concentratiei de prolactina, durere mamara si productie lactata. Un efect similar poate fi intalnit si in cazul altor forme de leziune a peretelui toracic, inclusiv in arsuri, leziuni ale maduvei cervicale si in herpes zoster. Adesea, femeile vor observa cateva picaturi de secretie asociata cu o baie calda sau dus. Galactoreea datorata stimularii neurogene se rezolva de obicei dupa disparitia factorului cauzator.

Stresul, care poate sa apara dupa traumatisme, interventii chirurgicale sau dupa anestezie, poate de asemenea sa inhibe eliberarea dopaminei, determinand astfel hiperprolactinemie care duce la aparitia galactoreei.

Secretia mamara purulenta poate sa apara in contextul unei mastite periductale.

Secretia mamara patologica (suspecta): secretia la nivel mamar a unor fluide , altele decat secretia lactata, se poate datora unui proces patologic care se desfasoara la nivelul sanului. In acest caz, secretia este de obicei unilaterala si localizata la un singur duct mamar, persistenta si spontana. Aceasta poate fi seroasa (limpede sau galbuie), sanguinolenta sau serosanguinolenta (cu firisoare de sange). Cea mai frecventa cauza a secretiei mamare patologice este papilomul (52-57%). Acesta este o tumora care se dezvolta de la nivelul ductelor mamare si determina aparitia unei secretii  care poate fi transparenta sau intens sanguinolenta.

Procesele maligne sunt responsabile de 5-15% din cazurile de secretie mamara patologica, cea mai frecventa tumora maligna asociata cu secretii mamare fiind carcinomul ductal in situ.

Evaluarea pacientei cu galactoree

Se va realiza un istoric medical complet, care include si medicamentele utilizate. Informatiile importante care trebuie obtinute sunt: aspectul secretiei, daca aceasta este spontana sau provocata de manipularea sanilor  si daca este unilaterala sau bilaterala. Cancerele se prezinta de obicei cu o secretie unilaterala, spontana, intens sanguinolenta sau cu urme de sange. Secretia mamara bilaterala se datoreaza de obicei unui proces endocrinologic sau fiziologic, desi pot sa apara si cancere sincrone bilaterale. Trebuie luata in considerare si posibilitatea unui traumatism recent.

Aparitia recenta a amenoreei sau a altor simptome de hipogonadism (bufeuri, uscaciune vaginala) trebuie sa indrepte atentia catre hiperprolactinemie.

Examinarea fizica

Trebuie realizata o examinare completa a sanilor, care sa cuprinda cele patru cadrane mamare, zonele subareolare, axilele, zonele supraclaviculare si infraclaviculare. Examinarea se face cu pacienta in pozitie sezand si in pozitie culcat pe spate, cu  mainile in solduri si apoi deasupra capului.

La examinarea fizica trebuie cautat si sindromul de chiasma (de exemplu, pierderea vederii in campurile temporale bilaterale) si semnele de hipotiroidism sau hipogonadism.

Scopurile specifice ale examinarii sunt:

  • Detectarea modificarilor cutanate , analizarea simetriei si conturului sanilor , pozitia mameloanelor, existenta cicatricilor, precum si orice retractie tegumentara, edem sau eritem, ulceratie sau crusta la nivelul mamelonului, sau modificari de culoare la nivelul pielii.
  • Testarea oricarei secretii mamare pentru prezenta sangelui, printr-un test hemocult.
  • Detectarea prezentei unor ganglioni limfatici axilari sau supraclaviculari mariti.

Diagnosticul diferential al galactoreei

Culoarea secretiei mamare poate reprezenta un indicator al riscului de existenta a unui proces malign. Secretia galbuie sau seroasa (transparenta) se datoreaza in mod tipic papilomului, dar poate fi asociata si cu un proces malign. Secretia spontana unilaterala este considerata suspecta si necesita evaluare completa.

Secretia sanguinolenta inseamna ca leziunea de la nivelul ductului sangereaza. Sangerarea se poate datora unui carcinom intraductal (in situ sau invaziv), unui papilom care sangereaza sau modificarilor fibrochistice benigne care prezinta o componenta activa intraductala ( de exemplu, ectazia ductala, mastita cu celule plasmocitare, hiperplazia intraductala sau papilomatoza).

Secretia sanguinolenta sau cu sange detectat la testul hemocult poate fi intalnita la aproximativ 20% dintre femeile care sunt insarcinate sau alapteaza. Cauza acesteia o reprezinta cresterea vascularizatiei tesutului mamar, este benigna si nu necesita tratament.

Diagnosticul galatoreei

In general, dupa evaluarea clinica si examinarea fizica, toate femeile care se prezinta cu secretie mamara patologica ar trebui sa efectueze o ecografie periareolara. Mamografia se recomanda pentru femeile cu varsta egala sau  mai mare de 30 de ani.

Analizele de laborator: se recomanda efectuarea unui test de sarcina, masurarea nivelului prolactinei, teste pentru functia tiroidiana si pentru cea renala si urmarire endocrinologica daca se descopera modificari, in special daca sunt prezente si menstre neregulate, infertilitate, dureri de cap, tulburari de vedere sau simptome de hipotiroidism.

Analizele imagistice: sunt utile deoarece pot identifica o anomalie la nivelul ductelor mamare si pot ajuta la evaluarea chirurgicala. Pentru inceput, se recomanda utilizarea mamografiei sau a ecografiei mamare.

Mamografia: se realizeaza la femeile care au varsta de peste 30 de ani. Aceasta poate sa nu identifice leziunile cu risc inalt, in  cazul in care sunt mici, nu au calcificari sau sunt in intregime intraductale. Daca se deceleaza o anomalie, se va realiza o biopsie de la acel nivel.

Ecografia mamara: ofera informatii utile pentru diagnosticul afectarii ductale, permitand vizualizarea unor leziuni chiar de  0,5 mm diametru. Poate fi utilizata pentru ghidarea biopsiei percutanate a leziunilor .

Examinarea citologica: nu s-a identificat un beneficiu clar al realizarii acestei examinari de rutina in cadrul evaluarii secretiei mamare.

Ductoscopia: este o tehnica minim invaziva pentru evaluarea si tratamentul secretiei mamare. Aceasta implica plasarea unei canule mici la nivelul ductului responsabil de secretie. Permite si realizarea de biopsii de la nivelul ductului.

Tratamentul galactoreei

  • Tratamentul medical pentru secretia mamara fiziologica

Daca pacientul ia un medicament care se poate asocia cu aparitia galactoreei (de exemplu, metoclopramie, fenotiazina, inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei), iar evaluarea sanilor este normala de altfel, pacientul trebuie informat ca galactoreea este un efect secundar al medicamentelor. In unele cazuri, este necesara continuarea tratamentului (de exemplu, medicamentele antipsihotice). Daca simptomele date de secretia lactata sunt deranjante pentru pacient, se poate reduce treptat doza de medicament sau acesta poate fi inlocuit cu un altul de catre medic.

In cazul in care galactoreea se datoreaza hiperprolactinemiei, va fi consultat medicul endocrinolog pentru tratament de specialitate.

  • Tratamentul chirurgical al secretiei mamare patologice

In momentul in care evaluarea completa a exclus un proces malign, secretia mamara patologica la femeile care nu alapteaza ar trebui controlata prin excizia terminala a unui duct.

 Daca biopsia a demonstrat prezenta unui carcinom ductal in situ sau a cancerului mamar invaziv, trebuie luata in considerare interventia chirurgicala.

Daca nu se poate realiza biopsia, sau daca aceasta nu ofera un diagnostic, este necesara excizia terminala a unui duct pentru a trata secretia mamara si pentru a confirma diagnosticul.

Alta metoda consta in realizarea unei ductografii preoperatorii, cu instilarea unei mixtur de albastru de metil si substanta radioopaca, care poate conferi astfel o imagine vizuala a traiectului ductului, ajutand in plus si la identificarea intraoperatorie a ductului tinta, care va fi umplut de substanta albastra. Astfel, se limiteaza disectia la zona leziunii intraductale si creste sansa identificarii leziunii.

Excizia ductala terminala central (totala) se utilizeaza ocazional in caz de secretie mamara din mai multe ducte. Inainte de a realiza tratamentul chirurgical, este necesara o perioada de observare, fara stimularea mamelonului. Este important de discutat cu femeile aflate la varsta fertila despre posibilitatea ca aceasta procedura sa afecteze lactatia in viitor. Unele femei pot inca sa mai alapteze dupa excizia localizata a unui singur duct, dar cicatricea care apare dupa vindecare  poate sa faca acest lucru imposibil sau dificil, iar femeile trebuie sa cunoasca aceste riscuri. Excizia terminala a ductului la persoanele cu galactoree poate de asemenea sa produca modificari de sensibilitate la nivelul mamelonului, inclusiv scaderea sau cresterea sensibilitatii.

Comentarii

Ce nu ati trecut in articol si mi se pare foarte important este faptul ca a aparut un fel de test papanicolau pentru san, HALO se numeste. am citit ca extrage secretia din canalele lactifere si in urma analizelor poti vedea daca esti supusa unui risc crescut de a face cancer la san sau poate chiar ai cancer si nu stii. in principal este pentru femeile tinere care nu au metode pentre depistare precoce. Prietena mea a fost la Donna Medical Center si a facut analiza. Eu vreau sa merg peste o saptamana, doua cand trece perioada menstruatiei pentru ca mi se pare minunat ca in sfarsit avem si noi tehnologii care sa ne ajute sa ne pastram sanatatea. Promit sa va povestesc cum a fost.  

Ce nu ati trecut in articol si mi se pare foarte important este faptul ca a aparut un fel de test papanicolau pentru san, HALO se numeste. am citit ca extrage secretia din canalele lactifere si in urma analizelor poti vedea daca esti supusa unui risc crescut de a face cancer la san sau poate chiar ai cancer si nu stii. in principal este pentru femeile tinere care nu au metode pentre depistare precoce. Prietena mea a fost la Donna Medical Center si a facut analiza. Eu vreau sa merg peste o saptamana, doua cand trece perioada menstruatiei pentru ca mi se pare minunat ca in sfarsit avem si noi tehnologii care sa ne ajute sa ne pastram sanatatea. Promit sa va povestesc cum a fost.