Mastita

Mastita

Ce este mastita?
Mastita reprezintă infecţia sânului şi apare îndeosebi la femeile care alăptează. Principalele manifestări ale bolii sunt durerea, înroşirea şi umflarea sânului. Una din cinci femei care alăptează se îmbolnăveşte de mastită, în cursul primelor şase luni de viaţă ale copilului.
Totusi, poate aparea si la femeile care nu alapteaza, nici nu sunt insarcinate, si poate aparea si la bebelusi.Nu se stie exact de ce unele femei fac mastita si altele nu. Bacteria poate intra in san printr-o crapatura a pielii sau o rana din sfarc, dar si femeile care nu au rani pe sfarcuri fac mastita.Mastita trebuie diferentiata de blocarea canalelor (ductelor) sanului, deoarece in ultimul caz nu este necesar tratamentul cu antibiotice, in timp ce mastita adesea, dar nu intotdeauna, necesita tratament cu antibiotice.

Care sunt cauzele?
Motivul aparitiei mastitei sunt germenii care trec din gura, gatul si nasul copilului in canalele lactofore prin fisuri ce apar la nivelul sfarcurilor.
Alti factori de risc includ rezistenta scazuta la boli si golirea incompleta a sanilor. Majoritatea noilor mamici sunt foarte obosite, stresate si probabil nici nu se hranesc foarte bine –fie ca e vorba de mame care alapteaza sau nu.
Mastita poate aparea in orice moment atata timp cat alaptezi dar perioada cu cel mai mare risc este cea cuprinsa intre a 10 si 28-a zi de la nastere.
Mastita se mai poate datorata unui flux scazut al laptelui. Cand incepe lactatia, laptele invadeaza tesutul mamar inconjurator care se inflameaza si predispune la infectie. De asemenea, infectia se dezvolta cand mamelonul devine crapat si iritat (de obicei, datorita unei tehnici de alaptare improprii), permitand patrunderea bacteriilor.
La femeile care nu alapteaza, mastita poate aparea datorita dilatarii sau iregularitatilor ductului, unei lezari a sanului (taietura sau muscatura) si foarte rar datorita cancerului mamar sau tuberculozei.

Care sunt factorii de risc?
Factorii de risc pentru aparitia mastitei in timpul alaptarii includ:
# episod anterior de mastita
# golirea incompleta sau intarziata a sanilor, ce favorizeaza angorjarea
# blocarea canalelor galactofore
# mameloane crapate si iritate datorate unei pozitionari incorecte a copilului la san
# anemia favorizeaza aparitia oboselii si scade rezistenta organismului la infectii, de tipul mastitei.
# folosirea unor dispozitive de alaptare care duc la blocarea fluxului laptelui si la inmultirea germenilor pe suprafata mamelonului, astfel crescand riscul infectiei. Aceste dispozitive pot fi:
# invelisuri de plastic ce favorizeaza circulatia aerului spre mamelon
# invelisuri de plastic folosite la protectia mamelonului (scuturi)
# scuturi de cauciuc pentru mamelon folosite pentru a-l ajuta pe copil sa suga mai usor
# pernute ce acopera sanul folosite pentru a absorbi excesul de lapte
# sutiene speciale nepotrivite
# legaturi (chingi) pentru sani folosite sa opreasca lactatia
In timpul alaptarii, mastita poate aparea oricand. Perioada cu cel mai crescut risc este in primele 2 luni dupa nastere, inainte ca obiceiurile alimentare sa se reglementeze.

Care sunt simptomele?
Debutul este insidios, cu febră şi oboseala, urmate la o zi sau doua de modificari locale, ce apar de cele mai multe ori unilateral: sinul este marit, intarit, rosu, dureros (durerea poate fi permanenta sau doar in timpul alaptarii) si cald, cu zone neregulate ce se simt la palpare, iar mamelonul este tumefiat si prezinta deseori o secretie. In zona axilara se pot simti ganglionii mariti, durerosi,mobili.

Cum se poate trata?
Mastita poate interveni in timpul alaptarii, deoarece sanii se deformeaza ca forma, de ex, insa alaptatul este cel mai bun tratament pentru ca are rolul de a golii sanii.
De fapt, este important sa perseverati, pentru ca odata angorjati, sanii vor duce la o scadere in productia de lapte, deoarece corpul ii percepe ca un semnal ca se produce mai mult lapte decat este nevoie.
Puteti incerca si masajul zonei afectate de pe suprafata sanului pe masura ce alaptati copilul, aplicand totodata ceva cald (o compresa calda).
Nu exista riscul ca infectia localizata la sanul mamei sa treaca in laptele copilului, asadar nu considerati mastita un motiv pentru a opri alaptarea.
Puteti incerca sa usurati o parte din simptomele resimtite prin aplicarea de tratamente reci - totul de la foi de varza (intinse putin si tinute la frigider, apoi aplicate pe sani si lasa-te in sutien o perioada), la tesaturi reci si pachetele pe baza de gel, tinute tot la frigider si apoi aplicate pe sani. In acelasi timp, va poate fi de folos si masajul usor al sanilor.
De celel mai multe ori, medicamentele nu sunt foarte eficiente in tratarea mastitei, insa paracetamolul si ibuprofenul va pot ajuta. De obicei, acestea sunt medicamente sigure, desi o parte din ibuprofen poate trece, in cantitati mici, in laptele mamei - acest lucru nu dauneaza, insa consultati-va medicul inainte de a incepe administrarea oricarui medicament in timp ce alaptati, mai ales daca aveti un bebelus nascut prematur, daca a avut o greutate mai mica la nastere sau orice alta problema medicala. Paracetamolul poate trece si el in cantitati mici in laptele mamei, insa este chiar mai putin nociv decat ibuprofenul.

Cum putem preveni aparitia mastitei?
* va asigurati ca goliti complet sanii la fiecare hranire a bebelusului - mulgeti laptele ramas dupa ce bebelusul s-a saturat
* hraniti copilul la cerere sau chiar mai des, daca va simtiti sanii inca plini dupa o sesiune de alaptat
* mastita apare, de obicei, atunci cand bebelusul nu apuca corect sanul la alaptare, asadar cereti sfatul medicului sau cuiva cu experienta
* va odihniti cat se poate de mult - nu lasati sistemul dvs. imunitar sa aiba de suferit
* incercati sa nu interupeti alaptarea atunci cand apare o problema