Termen cautat

Cancerul vaginal


Cancerul vaginal reprezinta aproximativ 3% dintre toate cancerele tractului genital feminin. Desi cancerul vaginal primitiv este rar, nu sunt mai putin frecvente nici metastazele la nivelul vaginului. Prin urmare, majoritatea cancerelor vaginale sunt metastatice, de obicei cu punct de plecare de la nivelul endometrului, colului uterin, vulvei, ovarelor, sanului, rectului sau rinichilor. Metastazele vaginale pot sa apara prin extensie directa (de exemplu, de la nivelul colului uterin, vulvei, endometrului) sau prin diseminare limfatica sau hematogena (de exemplu, de la nivelul sanului, ovarului sau rinichiului).

Factorii de risc pentru cancerul vaginal

In general, cancerul vaginal se asociaza cu urmatorii factori de risc:

  • Parteneri sexuali multipli
  • Varsta mica la debutul vietii sexuale
  • Fumatul

In majoritatea cazurilor de cancer vaginal poate fi implicata si infectia cu papilomavirusul uman (HPV), ca si in cancerul cervical.

Manifestarile clinice ale cancerului vaginal

Majoritatea pacientelor cu carcinom vaginal se prezinta cu sangerare vaginala, postmenopauza sau dupa contactul sexual. Alte simptome intalnite pot fi:

  • Prezenta unei secretii apoase, cu striuri sanguinolente, sau a unei secretii urat mirositoare.
  • Prezenta unei formatiuni tumorale la nivelul vaginului.
  • Aparitia unor simptome urinare: urinat frecvent, disurie (urinat cu dificultate), hematurie (urinat cu sange).
  • Prezenta unor simptome gastrointestinale: tenesme(spasme dureroase ale sfincterului anal, date de necesitatea de a defeca, de multe ori ineficiente), constipatie, melena (scaun negru, moale, care apare in hemoragiile digestive).
  • Durerea in regiunea pelvina data de extensia afectiunii dincolo de vagin: apare la 5% dintre paciente.

Oricum, pana la 20% dintre femei sunt asimptomatice la momentul diagnosticului. In acest caz, cancerul vaginal poate fi detectat in urma screeningului citologic pentru cancerul de col uterin.

Cea mai frecventa localizare a cancerului vaginal este reprezentata de peretele posterior al treimii superioare a vaginului.

Diagnosticul cancerului vaginal

Diagnosticul cancerului vaginal poate fi dificil de realizat. Leziunea poate fi omisa la o examinare initiala, mai ales  in cazul in care este mica si situata in cele doua treimi inferioare ale vaginului. In timpul examinarii vizuale a vaginului, lamele anterioara si posterioara ale speculului acopera aceste zone, prin urmare tumora poate fi ratata daca nu se inspecteaza vaginul pe masura retragerii speculului sau daca leziunea nu se palpeaza la examinarea bimanuala.

Examenul citologic Babes-Papanicolau poate detecta celule maligne. Aproximativ 20% dintre tumorile vaginului sunt detectate intamplator , in urma screeningului citologic pentru cancerul de col uterin.

Diagnosticul definitiv se pune pe baza biopsiei leziunii suspecte, care poate sa se prezinte sub forma unei mase tumorale, a unei placi sau ulceratii. Daca leziunea nu este vizibila in prezenta unor anomalii citologice, trebuie realizata colposcopia colului uterin si a vaginului , cu acid acetic, urmat de aplicarea solutiei iodate Lugol.

Cancerele vaginale primitive pot fi de mai multe tipuri:

  • Carcinom scuamos.
  • Adenocarcinom.
  • Sarcom (leiomiosarcom, sarcom stromal endometrial, rabdomiosarcom).
  • Melanom.

Stadializarea cancerului vaginal

Exista un sistem de clasificare pentru cancerul vaginal, bazat pe examinarea fizica si pelvina, cistoscopie, rectoscopie si radiografia toracica si osoasa. In clasificare, poate fi inclus si rezultatul de la biopsia ganglionilor limfatici inghinali/femurali.

Calea de diseminare a cancerului de vagin

Tumorile vaginului pot invada local si pot disemina pe mai multe cai:

  • Prin extensie directa la nivelul structurilor moi de la nivelul pelvisului: parametre, vezica urinara, uretra si rect. Eventual, pot fi implicate si oasele pelvine.
  • Diseminarea pe cale limfatica la nivelul ganglionilor limfatici  pelvini si paraaortici. Drenajul limfatic al partii superioare a vaginului comunica cu cel al colului uterin, drenand initial la nivelul ganglionilor limfatici pelvini si apoi la nivelul celor paraaortici. In schimb, drenajul limfatic al treimii distale a vaginului se face initial la nivelul ganglionilor inghinali si femurali , si apoi la nivelul celor pelvini.
  • Diseminarea hematogena la nivelul altor organe, cum ar fi  la nivelul plamanilor, ficatului si oaselor, este de obicei o manifestare finala.
  • Tratamentul cancerului vaginal.

Planul de tratament este individualizat in functie de localizarea, marimea si stadiul tumorii. Toate aceste caracteristici sunt factori importanti de prognostic la pacientii cu cancer al vaginului. Trebuie luati in considerare cativa factori, inainte de a incepe tratamentul:

  • Localizarea vaginului in vecinatatea vezicii urinare, uretrei si rectului, care reprezinta o piedica in administrarea unor doze mari de radiatii.
  • Constrangerile anatomice locale, care nu permit realizarea unei proceduri chirurgicale cu margini de siguranta, fara o exenteratie pelvina (de exemplu, indepartarea organelor genital interne, structurilor de sustinere, rectosigmoidului, ganglionilor limfatici si vezicii urinare).
  • Problemele de ordin psihosexual, inclusiv dorinta pacientei de a mentine un vagin functional.

Tratamentul chirurgical

Leziunile aflate in  stadiul I, de la nivelul partii superioare a vaginului si care sunt mai mici de 2 cm, pot fi tratate chirurgical sau prin radioterapie intracavitara. Leziunile de la nivelul portiunii mijlocii si inferioare a vaginului sunt tratate de obicei prin radioterapie. Procedurile chirurgicale implica realizarea unei histerectomii totale, a vaginectomiei superioare si limfadenectomie pelvina bilaterala. Daca histerectomia s-a realizat anterior, pentru a completa tratamentul  chirurgical va trebui realizata vaginectomia radicala si limfadenectomia (extragerea ganglionilor limfatici) bilaterala.

In stadiul II al cancerului, se foloseste chimioterapia (paclitaxel, cisplatin), urmata de interventia chirurgicala radicala. Dupa interventia chirurgicala, se poate aplica si radioterapia selectiva.

Radioterapia

Desi leziunile superficiale pot fi tratate doar prin brahiterapie (un tip de iradiere interna, cat mai aproape de leziunea canceroasa), tratamentul leziunilor aflate in stadiul I care sunt mai mari de 2 cm in diametru, precum si al tuturor leziunilor din satdiul II pana la stadiul IV consta in iradierea externa cu sau fara brahiterapie intracavitara sau interstitiala (in interiorul tumorii).

Complicatiile legate de tratament

Pana la 10-15% dintre pacientii tratati pentru cancer de vagin vor dezvolta complicatii legate de tratament. Acestea pot fi: fistule rectovaginale sau vezicivaginale, cistita sau proctita de iradiere, stricturi rectale sau vaginale si , rar, necroza vaginului. Stransa vecinitatate cu uretra, vezica urinara si cu rectul, predispune aceste organe la leziuni datorate chirurgiei sau iradierii. Pentru a reduce gradul stenozei vaginale, femeile care sunt active sexual ar trebui incurajate sa ramana astfel pe toata durata tratamentului. Cele care nu sunt active sexual sau la care actul sexual este temporar prea dureros, ar trebui sa incerce dilatarea vaginala, prin aplicarea locala de estrogeni.

La femeile cu varsta sub 40 de ani, care sunt tratate cu radiatii pentru cancerul vaginal, riscul de menopauza prematura indusa de iradiere este substantial. S-au dovedit uneori a fi utile incercarile de a reduce toxicitatea expunerii la radiatii, prin mutarea ovarelor in spatele uterului sau la nivelul peretilor laterali ai pelvisului.

Boala avansata locoregional

Din cauza prognosticului nefavorabil doar cu radioterapie, se recomanda combinarea acesteia cu chimioterapia, la femeile cu cancer cu risc inalt (stadiile III sau IV, sau marimea tumorii de peste 4 cm).

Boala recurenta

Pacientii cu recurenta bolii dupa radioterapia initiala, sunt candidate pentru exenteratie pelvina cu sau fara reconstructia vaginului. Exenteratia poate fi luata in considerare si pentru pacientii cu stadiul IVa, in special daca sunt prezente fistule rectovaginale sau vezicovaginale.

Supravegherea dupa tratament

Se recomanda evaluarea fizica si a simptomelor:

  • Pentru cancerul cu risc mic (boala in stadiu precoce, tratata doar chirurgical, fara alte terapii adjuvante): la fiecare 6 luni in primii 2 ani, apoi anual.
  • Pentru cancerul cu risc inalt (stadiu avansat, tratat cu chimioterapie/radioterapie sau chirurgical plus terapie adjuvanta): la fiecare 3 luni in primii 2 ani, apoi la fiecare 6 luni in urmatorii 3 ani, apoi anual.

Citologia cervicala (sau citologia vaginala daca colul a fost indepartat): se recomanda anual.

Nu se recomanda realizarea de rutina a investigatiilor imagistice. Tomografia computerizata (CT) si/sau tomografia cu emisie de pozitroni (PET) nu ar trebui realizate decat daca se suspecteaza o recurenta.

Colposopia vaginala si biopsia sunt indicate daca se descopera modificari in cadrul examenului fizic.

Prognosticul cancerului vaginal

Cel mai important factor care influenteaza prognosticul bolii este stadiul la momentul diagnosticarii, care reflecta marimea si profunzimea tumorii. Prognosticul depinde si de tipul histologic al tumorii (de exemplu, mortalitatea este cu 51% mai mare la femeile la care cancerul vaginal este un melanom, comparativ cu cazurile in care acesta este carcinoma scuamos vaginal).

Supravietuirea mai mica a femeilor cu cancer vaginal comparativ cu cele cu cancer al colului uterin sau al vulvei poate reflecta proportia mai mare a tumorilor de vagin care sunt diagnosticate initial intr-un stadiu avansat  si posibilele complicatii ale  tratamentului care impiedica terapia agresiva.

Comentarii

Buna, am 18 ani si mai am din cand in cand un lichid asa maro si trensparent ....si am dureri de ceva timp ma doare cand am conctact sexual si nu mai suport durerea si ma doare foarte tare in interior si de multe ori cand merg la baie fac treaba mica si de doua ori odata....nu stiu ce sa mai cred .....si dupa conctactul  sexual nici burta nu mio mai pot atinge de durerea ce o simt....va rog sa imi raspundeti ca sa stiu la ce sa ma astept....

Daca este netratat acest cancer se poate intampla ceva ?

Buna seara,am 19 ani ...Am un lichid frecvent as putea spune alb ca gelu  si inca unul transparent...poate fii cancer?nu am dureri si nici nu urinez frecvent,dar as vrea sa aflu mai multe...acest lichid este unul in celalalt transpaent ca gelu si putin alb care se vede putin verde dar nu miroase nimik si nici alte  probleme nu am va rog sa mi rasp.

Nu, este vorba cred despre secretia vaginala normala. Fiecare femeie are o secretie vaginala normala incepand din perioada pubertatii si terminand la menopauza. O secretie vaginala normala este clara sau putin albicioasa, cu o consistenta precum a albusului de ou, fara miros sau cu un miros specific, care nu este neplacut. Multa sanatate!

Buna, am 18 ani si mai am din cand in cand un lichid asa maro si trensparent ....si am dureri de ceva timp ma doare cand am conctact sexual si nu mai suport durerea si ma doare foarte tare in interior si de multe ori cand merg la baie fac treaba mica si de doua ori odata....nu stiu ce sa mai cred .....si dupa conctactul  sexual nici burta nu mio mai pot atinge de durerea ce o simt....va rog sa imi raspundeti ca sa stiu la ce sa ma astept....

Daca este netratat acest cancer se poate intampla ceva ?

Buna seara,am 19 ani ...Am un lichid frecvent as putea spune alb ca gelu  si inca unul transparent...poate fii cancer?nu am dureri si nici nu urinez frecvent,dar as vrea sa aflu mai multe...acest lichid este unul in celalalt transpaent ca gelu si putin alb care se vede putin verde dar nu miroase nimik si nici alte  probleme nu am va rog sa mi rasp.

Nu, este vorba cred despre secretia vaginala normala. Fiecare femeie are o secretie vaginala normala incepand din perioada pubertatii si terminand la menopauza. O secretie vaginala normala este clara sau putin albicioasa, cu o consistenta precum a albusului de ou, fara miros sau cu un miros specific, care nu este neplacut. Multa sanatate!

Da este exact ca cea a albusului de ou...va multumesc foarte mult ,m ati scapat de o grija,,,as vrea sa va mai intreb ceva daca se poate...cum pot intelege atunci knd intretin relatii sexuale ca m am terminat si eu,pt ca sincer nu cred ca pana acum de cate ori am intretinut relatii intime nu mi am dat drumul...este bine?ce trebuie sa fac pt ca imi este rusine fata de partenerul meu sa i spun ca eu nu ma termin deloc sau sa nu mi dau seama de acest lucru...va rog fr sa mi raspunde ti v as fii foarte recunascatoare...o seara buna ast raspunsul dmvs

Da este exact ca cea a albusului de ou...va multumesc foarte mult ,m ati scapat de o grija,,,as vrea sa va mai intreb ceva daca se poate...cum pot intelege atunci knd intretin relatii sexuale ca m am terminat si eu,pt ca sincer nu cred ca pana acum de cate ori am intretinut relatii intime nu mi am dat drumul...este bine?ce trebuie sa fac pt ca imi este rusine fata de partenerul meu sa i spun ca eu nu ma termin deloc sau sa nu mi dau seama de acest lucru...va rog fr sa mi raspunde ti v as fii foarte recunascatoare...o seara buna ast raspunsul dmvs