Despre menopauza

Menopauza este un proces biologic natural, nu este o boala. Desi e asociata cu schimbari hormonale, psihice si psihosociale, menopauza nu reprezinta sfarsitul tineretii sau al sexualitatii. Majoritatea femeilor ajung la menopauză la vârsta de 45-55 de ani. Menopauza înainte de 40 de ani înseamnă menopauză precoce.
Ovarele sunt pricipala sursa de hormoni sexuali a femeii. Acestia controleaza dezvoltarea caracteristicilor sexuale, cum ar fi sanii, forma corpului, parul. Hormonii regleaza de asemenea ciclul menstrual si sarcina. Estrogenii protejeaza de asemenea si oasele corpului. Menopauza reprezinta momentul in care ovarele inceteaza sa mai produca estrogen.
Unele tulburari survin chiar inainte sau o data cu aparitia menopauzei: acestea sunt, pentru majoritatea femeilor, bufeurile, insotite frecvent de transpiratii abundente. Altele se instaleaza progresiv, ca astenia, tulburarile de dispozitie, cresterea in greutate, subtierea pielii si, mai grav, scaderea volumului (atrofie) tesutului genital, care antreneaza tulburari sexuale, osteoporoza (diminuarea matricei osoase) si alterarea vaselor sanguine, care favorizeaza bolile cardiovasculare. Aceste tulburari variaza foarte mult de la o femeie la alta.
Deşi nu este o boală, menopauza necesită terapie, şi cum această condiţie presupune alterări organice importante, este imperios necesar să vă adresaţi medicului şi să urmaţi doar tratamentul prescris, fără automedicaţie, tratamente din auzite sau mijloace empirice. Mulţi ani s-a considerat că substituţia hormonală este cheia sănătăţii şi tinereţii veşnice. Ea se face fie prin administrare de estrogeni (sub formă de tablete, gel sau cremă vaginală, plasturi cutanaţi) fie mai frecvent o terapie combinată estrogeni şi progesteron. După decenii de terapie, s-a constatat că acest tratament nu este totdeauna lipsit de riscuri şi mai ales nu este totdeauna eficient. Astfel, s-a observat că dacă într-adevăr în osteoporoză şi bufeuri, de exemplu, tratamentul hormonal este eficace, el nu pare să protejeze împotriva maladiilor cardiovasculare, astfel că este contraindicat femeilor care au deja o patologie cardiacă. Pe de altă parte, osteoporoza şi bufeurile pot fi tratate printr-o medicaţie simptomatică şi prin mijloace igienico-dietetice.
Terapia hormonală trebuie evaluată întotdeauna în raportul beneficiu-risc, pentru că, deşi majoritatea simptomelor se ameliorează, totuşi există numeroase riscuri: creşterea frecvenţei cancerului de sân şi endometru, tromboze venoase, ischemii, accidente vasculare, hemoragii uterine masive. Ea este contraindicată femeilor care nu au o simptomatologie supărătoare, care au cancer de sân sau alte tumori maligne, care au boli cardiovasculare sau hepatice. În general, se preferă doze mici, administrate pe o perioadă limitată şi mai ales doar dacă este absolut necesară.