Terapia hormonala

Pe ce se bazeaza administrarea terapiei de substitutie hormonala in premenopauza si menopauza?
Hormonii estrogeni produşi de ovare scad progresiv începând cu premenopauza. Şi progesteronul începe să scadă, chiar începând de la vârsta de 30 de ani, însă el nu influenţează menopauza. Vârsta la care se instalează menopauza variază de la o femeie la alta şi este explicată, în mare măsură, genetic. Substituţia hormonilor estrogeni scapă femeia de simptomele neplăcute ale menopauzei: bufeuri, tulburări de dispoziţie, creştere în greutate, senzaţie de anxietate, depresie. Hormonii estrogeni au însă multiple roluri foarte importante în organism. Ei oferă protecţie cardiovasculară, previn apariţia osteoporozei şi încetinesc procesul de îmbătrânire a sistemului nervos. În absenţa estrogenilor, femeia este foarte expusă riscului de boli cardiovasculare, degenerative, de boli ale sistemului nervos, de osteoporoză, precum şi de Alzheimer. Aceşti hormoni influenţează şi aspectul femeii, fiindcă menţin elasticitatea pielii, iar în lipsa lor tenul se ridează. Aşadar, sunt multe motive pentru care o femeie ar recurge la terapia hormonală de menopauză.

Care sunt tipurile de terapie de substitutie hormonala?
Exista doua categorii de produse terapeutice de substitutie hormonala care au ca efect suprimarea simptomelor menopauzei, si anume:
• terapie de substitutie combinata secventiala
• terapie de substitutie combinata continua
Terapia combinata secventiala
- reduce sau inlatura simptomele vasomotorii dupa aproximativ 3 luni de administrare
- previne osteoporoza
- determina aparitia ciclului menstrual la fiecare 4 saptamani
Acest tip de preparat reproduce ciclul hormonal fiziologic si mentine un ciclu menstrual normal datorita compozitiei sale: 12 tablete contin doar estrogen, apoi pentru urmatoarele 10 zile tabletele contin estrogen si progestogen, si pentru ca ciclul sa fie complet, ultimele 6 tablete contin o doza minima doar de estrogen.
Terapia combinata continua, o noua terapie pentru femeile in postmenopauza, se adreseaza acelor femei care au deja instalata menopauza, de cel putin un an si care nu mai doresc sa aiba sangerarea lunara.
Pentru ele aceasta terapie este ideala din moment ce le permite sa evite singerarile lunare.
Acest tip de terapie este o combinatie fixa de estrogen si progestogen care se administreaza zilnic.
Pentru acele femei care au fost histerectomizate, se recomanda monoterapia estrogenica; adaugarea progestogenului nu mai este necesara, datorita faptului ca uterul a fost indepartat.
Terapia estrogenica locala este deosebit de eficienta pentru simptomele de iritatie si uscaciune vaginala, precum si pentru tulburari ale tractului urinar.

Cat timp se foloseste terapia hormonala?
Terapia de substitutie hormonala poate fi utila in sensul usurarii trecerii spre menopauza, fara ca aceasta sa aiba consecinte negative pe termen lung. In ceea ce priveste durata maxima a acestei terapii, dupa care riscul depaseste beneficiul, exista inca dezbateri. Aparent, limita de 5 ani pare a fi rezonabila, desi este arbitrara. O situatie aparte o reprezinta asa-numita menopauza precoce, instalata la varste mai mici de 42 de ani, fie spontan, fie ca urmare a unei interventii chirurgicale ginecologice. Aceste femei beneficiaza cert de administrarea de terapie de substitutie hormonala, avand in vedere ca o buna parte a vietii lor se va desfasura in absenta estrogenilor proprii.

Care sunt formele de administrare a terapiei hormonale?
Există mai multe forme de administrare a tratamentului. Femeia are la dispoziţie pastile, plasturi, creme, ovule şi chiar implanturi cu eliberare prelungită a estrogenilor, pe o perioadă de şase-şapte luni.

Ce investigatii sunt necesare inainte de inceperea terapiei hormonale?
Este necesara o evaluare atenta a starii de sanatate a femeii. Aceasta include examinare cardiologica, mamografie, analize de sange, printre care si evaluarea metabolismului lipidic, glucidic, functia renala si cea hepatica. In general, este indicata si examinarea osteodensitometrica. Evaluarea densitatii minerale osoase este necesara pentru a aprecia punctul de la care se porneste in momentul initierii terapiei. Aceasta este utila mai ales in cazurile in care terapia se instituie la un interval de timp mai mare dupa stoparea menstruatiilor.

Care sunt riscurile terapiei de substitutie hormonala?
Monoterapia estrogenica este un tratament eficient in suprimarea simptomelor menopauzei, dar pe de alta parte poate constitui un factor de risc in aparitia cancerului de endometru.De aceea monoterapia estrogenica este recomadata numai acelor femei care au fost histerectomizate; prin indepartarea uterului se exclude riscul de a dezvolta cancer de endometru.
De asemenea riscul aparitiei cancerului de endometru este exclus in cazul terapiei de substitutie hormonala combinata secventiala sau continua, prin prezenta progestogenului inclus, al carui rol in protectia endometrului este bine cunoscut.
A existat de asemenea preocupare in ceea ce priveste riscul posibil al cancerului mamar asociat terapiei de substitutie.Marea majoritate a studiilor clinice au esuat in a arata o crestere a incidentei cancerului de san la femeile tratate cu terapie de substitutie hormonala, dar au fost prezentate si cateva studii care au relevat o crestere mica a incidentei cancerului de san la femei care au facut tratament peste 10 ani.
Terapia de substitutie hormonala (estrogeni si progesteron) la femeile in postmenopauza creste riscul probabil de aparitie a dementei dupa varsta de 65 de ani, informeaza "Journal of American Medical Association" (JAMA). In plus, hormonii de substitutie nu previn alte probleme cognitive la aceste femei.

Ce trebuie facut daca urmati aceasta terapie?
Daca este deja predispusa la formarea cheagurilor de sange, atunci terapia de substitutie hormonala nu este indicata pentru femeie si este nevoie de teste speciale de sange inainte de a urma un asemenea tratament.
Fiecare femeie trebuie sa faca un test de screening pentru cancerul de san si sa-si autoexamineze sanii pentru a depista nodulii sau alte anormalitati. Persoanele care au cazuri de cancer mamar in familie pot urma aceasta terapie, deoarece poate sa previna aparitia cancerului de san (insa, numai dupa realizarea unei mamografii pentru orice siguranta).

Alte alternative
Estriolul, una dintre formele naturale de estrogen, care se găseşte în plante.Estrogen natural se găseşte în unele produse cu soia, iguame albe, iar multe alte plante conţin phitoestrogen: ginsengul chinezesc, secara, lucerna, talpa gâştei, salcia, etc. O altă sursă importantă sunt bioflavonidele din fructe.
Alte suplimente naturale: lăptişor de matcă, polen de albine, preparate cu vitamina E, complexul B, vitamina D, calciu şi magneziu.