Term

Spasme musculare


Spasmele musculare resprezinta contractii involuntare a muschilor. Adesea, suprautilizarea unui muschi, intinderea exagerata sau mentinerea sa in aceeasi pozitie pentru o perioada indelungata de timp determina instalarea spasmelor musculare. Drept urmare, celulele musculare raman fara energie si lichide, sunt hiperexcitabile si se contracta fortat. Spasmul muscular poate cuprinde intregul muschi, o parte a sa sau un muschi adiacent. Spasmele musculare se pot instala in circumstantele unei rutine sportive prea dificile, a unui loc de munca unde este necesara forta fizica sau in cazul in care se ridica obiecte grele. Spasmele musculare apar si in caz de deshidratare, ateroscleroza sau distonia musculara. Distonia musculara poate sa se instaleze ca urmare a nefunctionarii corecte a medicamentelor neurotransmitatoare de la nivelul ganglionilor bazali localizati la nivelul creierului. Pe parcursul noptii se poate manifesta un anumit tip de spasm muscular care adesea trezeste din somn persoana afectata. In acest caz este vorba de spasmul muscular resimtit la nivelul gambei, in unele cazuri asociat cu spasmul coapselor sau al talpilor. Persoanele susceptibile de a suferi spasme musculare nocturne sunt cele cu varste mai inaintate de cincizeci de ani. Cauzele determinante ale spasmelor musculare nocturne sunt reprezentate de inactivitate pe perioade indelungate, suprasolicitarea musculara, adoptarea pozitiilor nenaturale de a sta jos, de sarcina, consumarea de bauturi alcoolice sau de cafeina, deshidratare, boala Parkinson, afectiuni endocrine precum diabetul sau hipotiroidismul, stresul, unele medicamente, deficitul de minerale, uscaciunea globilor oculari sau tensiunea musculara. Spasmele musculare pot indica si patologii mai grave, hipoglicemie, boala Parkinson, sindromul Tourette sau unele disfunctii de natura neurologica.