Bazac prezinta in Guvern o OU privind asigurarea fondurilor pentru Sanatate

Ministrul Sănătăţii, Ion Bazac, va prezenta Guvernului o ordonanţă de urgenţă care cuprinde o serie de măsuri ce vizează asigurarea fondurilor necesare pentru asistenţa medicală în perioada următoare, urmând ca, în acest an, în sistem să intre resurse financiare suplimentare de circa 100 milioane lei, a anunţat Serviciul de presă al ministerului.

Este vorba despre suplimentarea veniturilor în sistemul sanitar prin alocarea de credite bugetare pentru CNAS de până la 2.800 milioane lei şi introducerea unui mecanism cost-volum, care iniţiază un parteneriat cu producătorii de medicamente care vor contribui la finanţarea sistemului.

Potrivit MS, prin aplicarea acestor măsuri se va realiza accesul neîntrerupt al populaţiei la medicamentele cu şi fără contribuţie personală acordate în ambulatoriu, în cadrul programelor naţionale de sănătate, precum şi în spitale.

'Vreau ca mesajul meu către pacienţi şi medici să fie clar: există banii necesari pentru ca personalul medical să îşi primească salariile pentru ultimele trei luni ale anului, există fonduri pentru ca pacienţii să poată fi trataţi, să beneficieze de medicamente compensate, de analize şi alte investigaţii şi pentru ca spitalele să se aprovizioneze cu medicamente şi consumabile. De asemenea, există finanţare pentru ca programele naţionale să trateze şi să furnizeze în continuare medicamentele vitale pentru bolnavii cronici', a declarat dr. Ion Bazac.

Conform proiectului de ordonanţă de urgenţă, casele de asigurări de sănătate şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate sunt autorizate să încheie angajamente legale suplimentare în anul 2009, în limita sumei de 2.800 milioane de lei pentru servicii şi medicamente, cu termen de plată în anul 2010.

CNAS urmează să primească miercuri aprobarea pentru modificarea contractului-cadru privind acordarea asistenţei medicale prin creşterea termenului de plată a medicamentelor cu şi fără contribuţie personală la 120 de zile, respectiv 90 de zile pentru medicamentele din programele naţionale de sănătate, astfel încât plata acestora să se poată face în 2010.

Tot în proiectul de act normativ este prevăzut ca, începând cu data de 1 octombrie, să fie introdus, în premieră în Sănătate, sistemul de clawback, mecanism cost-volum.

Clawback este un sistem prin intermediul căruia toţi producătorii de medicamente, care desfac produse pe piaţa românească, vor contribui la finanţarea sistemului public de Sănătate cu 5% până la 11% din veniturile realizate în urma vânzării produselor.

 Grila de contribuţie va fi progresivă, permiţând implementarea principiului cost-volum din noua politică a medicamentului, adică scăderea efortului financiar public pe măsura creşterii volumelor de medicamente achiziţionate.

Potrivit MS, măsura va fi aplicată tuturor producătorilor sau deţinătorilor de autorizaţii de punere pe piaţă a medicamentelor de la 1 octombrie 2009, pentru veniturile provenite din relaţia cu instituţiile publice de sănătate şi anume pentru vânzările de medicamentele incluse în programele naţionale de sănătate, pentru cele din lista medicamentelor compensate, precum şi pentru cele care sunt achiziţionate de către spitale.

Prin implementarea sistemului de clawback, resursele financiare aflate la dispoziţia sistemului public de Sănătate vor creşte, iar numărul pacienţilor care vor beneficia de serviciile publice de asigurare a sănătăţii va spori, susţine Ministerul Sănătăţii, care adaugă că mecanismul va permite realizarea unui flux de lichidităţi necesar plăţii facturilor, de care vor beneficia inclusiv producătorii.

'În acelaşi timp, existenta unor fonduri suplimentare cumulat cu eficientizarea consumului de medicamente va conduce la îmbunătăţirea actului medical. Ministerul Sănătăţii estimează că această contribuţie a producătorilor poate aduce sistemului public 100 milioane de lei anul acesta şi circa 570 milioane lei anul viitor', se arată în comunicatul citat.

Sistemul clawback a fost utilizat sau încă este utilizat cu succes în state ca Italia, Polonia, Olanda, Ungaria, Belgia, Marea Britanie, Portugalia, Irlanda şi Franţa.

 Potrivit MS, Ungaria foloseşte acest sistem din anul 2006, utilizând o cotă procentuală unică de 12% care se aplică tuturor producătorilor ale căror produse se află pe lista de medicamente compensate sau care se utilizează în consum spitalicesc.

Noul proiect de act normativ prevede şi eliminarea incompatibilităţii privind exercitarea funcţiilor şi activităţilor din domeniul medical pentru conducătorii de servicii deconcentrate ale MS.

Această măsură ţine cont de situaţia resurselor umane din sistemul sanitar, respectiv migraţia personalului medical şi deficitul de medici înregistrat.

 De asemenea, decizia îndreaptă şi o măsură care îi discrimina pe medicii care ocupă funcţii de conducere în cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi medicii din sistemul sanitar, în sensul că primii nu şi pot exercita profesia, susţine MS.