Comunicat de presa - MADR

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE
Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Timiş

Comunicat de presă
Timişoara :31.01.2012

Pârloagele, pericol pentru culturile agricole învecinate şi pentru
sănătatea omului

În România în ultimii ani s-au înmulţit considerabil numărul hectarelor de terenuri agricole nelucrate, acestea devenind pârloage. Pe ele s-au înmulţit un număr uriaş de buruieni anuale şi perene, care produc pagube însemnate culturilor agricole învecinate ,datorită faptului că sunt o sursă permanentă de îmburuenare şi o sursă de boli şi dăunători greu de controlat.

Influenţa negativă a pârloagelor pentru culturile agricole învecinate sunt:

-reducerea cantitativă şi calitativă a recoltelor;
-îngreunarea îngrijirii culturilor şi a recoltării;
-creşterea preţului de cost pentru uscarea cerealelor;
-efecte toxice pentru om şi animal;
-găzduirea, favorizarea şi transmiterea bolilor şi dăunătorilor plantelor.

O altă trăsătură a buruienilor, pe lângă efectul negativ asupra culturilor agricole învecinate este şi influenţa negativă asupra mediului înconjurător şi de aici bineânţeles pentru om, mai ales prin cantitatea mare de polen prin care acestea o emană în perioada înfloritului în aer.De aici rezultă creşterea de la an la an a numărului persoanelor care suferă de alergii.

Speciile de buruieni care se regăsesc pe pârloage, sunt foarte variate şi depind de arealul goegrafic, de condiţiile de sol şi mediu.
Printe principalele specii de buruieni pe care le regăsim în pârloage şi care în urma cercetărilor au fost recunoscute ca alergeni, prin polenul pe care îl eliberează în timpul înfloritului întâlnim:

-gramineele sălbatice -Firuţa ,Timoftica , Păiuşul roşu ,Golomatul, Ovasciorul ,Iarba de
gazon ,Iarba câmpului.

polenul buruienilor -Ambrosia ,Măcrişul mărunt ,Pătlagina îngustă, Urzica mare,
Pelinul negru.

Aceste buruieni care cresc în voie în pârloage,le regăsim şi de-a lungul aliniamentelor şoselelor şi a drumurilor, pe marginea şanţurilor, de-a lungul căilor ferate ,pe terenurile riverane,în grădini, pe terenurile destinate construcţiilor.

Dar pentru acestea sursa de bază pentru îmburuenare cu diferite specii, o reprezintă pârloagele unde toate buruenile cresc şi se înmulţesc nestingherite şi scăpate de sub orice control.

Pe lângă speciile de buruieni, un factor puternic alergen îl constitue şi polenul unor arbori şi arbuşti, care se regăsesc de-a lungul drumurilor, în parcuri, în spaţii verzi, la marginea pădurilor, în faţa caselor. Printre arborii şi arbuştii determinaţi ca alergeni sunt:Alunul, Arinul, Mesteacănul, Plopul, Salcia ,Teiul,etc.
În urma analizei acestor factori alergeni s-au delimitat că în România, principale sezoane polinice sunt următoarele:

1) Februarie-mai: -sezonul polenului de arbori şi arbuşti şi anume: alunul, arinul, mesteacănul, etc.

2)Aprilie-iulie: - sezonul polenului de graminee sălbatice: firuţa, timoftica, păiuşul roşu, golomat, vitelar, ovascior,iarba de gazon, iarba câmpului şi al gramineelor de cultură: secara, ovăz, orz, grâu.

3)Iulie-septembrie:- sezonul polenului de buruieni: ambrozie, măcriş mărunt, pătlagina îngustă, urzica mare şi în special pelinul negru.

Sursa care stă la baza infestărilor cu diferite specii de buruieni, sunt pârloagele, de unde sunt transportate pe diferite căi seminţele de buruieni şi în preajma aşezărilor omeneşti. Acestea prin polenul lor dăunează sănătăţii oamenilor.

În urma cercetărilor efectuate s-a constatat că în anii răcoroşi şi cu precipitaţii ridicate în perioada înfloritului, se reduce considerabil cantitatea de polen emanată în aer şi deci şi numărul cazurilor de alergii la om se reduce.

În Timişoara s-au efectuat studii asupra calităţii aerului urmărindu-se impactul plantelor invazive şi alergofitelor asupra biodiversităţii mediului urban.
S-a monitorizat concentraţia de polen aeropurtat, de la pomi, graminee şi buruieni în perioada anilor 2007-2010.

Pe baza metodei volumetrice de identificare şi cuantificare s-a identificat, în spectrul polinic al Municipiului Timişoara, 23 tipuri de aeropolen.Dintre aceştea, trei prezintă importanţă sub aspect alergenic având în vedere indexul polinic: Ambrosia 18%, gramineele 10%, mesteacănul7%.

Ca o concluzie putem spune că, pârloagele, prin vegetaţia pe care o dezvoltă dăunează:

culturilor agricole din jur, fiind surse de îmburuenare şi gazde pentru boli şi dăunători, dăunând indirect prin dijmuirea recoltelor.
direct, omului, prin disconfortul vizual şi alergen datorită polenului degajat în aer.

Cu stimă,
Director Executiv
Dr.Tiberiu LELESCU

Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Timiş
P-ta Libertăţii nr.1
Telefon:(0040)256220944: Fax(0040)256220921
E-mail:dadr-tm@mail.dnttm.ro