Cum poate fi prevenit atacul vascular cerebral

Accidentul vascular cerebral (AVC) este considerat adesea de apropiaţii victimei ca un trăznet pe un cer senin. Totul sau aproape totul mergea bine, viitorul bolnav îşi desfăşura normal activitatea şi deodată s-au abătut asupra lui o migrenă violentă, o senzaţie accentuată de rău, urmată de o paralizie a unei jumătăţi a corpului, descrie cotidianul francez Le Figaro manifestările unui AVC.

Această schemă are multe variante: la unele persoane, AVC este precedat de un accident ischemic tranzitoriu, altele prezintă o formă minoră, altele intră în comă de la început sau mor.

Însă, pentru un anumit număr de persoane din cele 150.000 afectate anual în Franţa de un atac cerebral, este sigur că o prevenire corect desfăşurată ar fi putut evita accidentul şi o asistenţă precoce ar fi putut diminua sechelele.

Joi, 29 octombrie, cu ocazia Zilei mondiale de luptă împotriva AVC, mai multe manifestări au fost organizate de Ministerul francez al Sănătăţii, societăţi medicale şi spitale, pentru a informa populaţia despre măsuri simple care ar putea totuşi reduce drama ce loveşte numeroase familii din Franţa.

AVC sunt prima cauză a handicapului adulţilor în Franţa, prima cauză de deces la femei şi a doua cauză de demenţă, după boala Alzheimer.

 Numărul cazurilor de AVC s-ar putea dubla până în 2020 din cauza îmbătrânirii populaţiei, chiar dacă un sfert din acestea ating persoane sub 65 de ani. AVC este o boală foarte gravă în general, trei sferturi din persoanele care supravieţuiesc prezentând sechele.

Atacul cerebral, departe de a apărea pe un 'cer senin', este adesea consecinţa unor factori de risc nedepistaţi, printre care se numără mai ales hipertensiunea arterială, fumatul, diabetul, hipercolesterolemia şi sedentarismul.

Potrivit mai multor studii, controlul strict al hipertensiunii şi al diabetului ar reduce cu 44% riscul AVC mortale şi neletale. Prin urmare, atacurile cerebrale ar putea fi prevenite într-o oarecare măsură.

Conceptul unei asistenţe active a AVC este relativ nou. Este motivul pentru care numai 1% dintre bolnavi recurg la o tromboliză (injectarea unei substanţe capabile să dizolve cheagul care blochează artera ce duce la creier şi produce paralizia), în timp ce 15% cel puţin ar putea beneficia de tratamentul terapeutic salvator.

În cazul unui AVC, trebuie acţionat foarte repede, în cel mult trei ore de la accident. Informarea pacienţilor este încă insuficientă şi filierele de asistenţă, destul de prost organizate.

Ziua internaţională de luptă împotriva AVC este o ocazie de a aminti că trebuie să se solicite imediat ajutor când apar simptomele clasice: slăbiciune sau paralizie a unei părţi a corpului, dificultăţi de vorbire, precum şi scăderea brutală a vederii la un ochi, scrie în încheiere cotidianul Le Figaro.