Medicii germani fac bani din studii farmaceutice

Federaţia Germană a Medicilor cu Contracte la Casele de Asigurări de Sănătate (KBV) este îngrijorată de numărul tot mai mare de aşa-numite studii de observare a efectelor, prin care firmele farmaceutice plătesc doctorilor un onorariu pentru prescrierea unui anumit medicament şi observarea efectelor sale asupra pacienţilor, scrie ziarul german Frankfurter Allgemeine.

De cele mai multe ori, pacienţii nu au habar că iau parte la astfel de studii, multe din ele fiind efectuate nu din motive ştiinţifice, aşa cum se spune, ci pentru stimularea vânzărilor, bănuieşte preşedintele KBV, Carl-Heinz Mueller, făcând referire la noi date aflate în posesia asociaţiei.

 Fenomenul nu este în regulă şi provoacă îngrijorare, arăta el, solicitând totodată reguli mai dure pentru companiile farmaceutice şi pentru medici, precum şi o mai bună informare a pacienţilor.

În 2008, KBV a înregistrat un număr de 85.000 de cazuri în care medicii au luat parte la unul din cele 329 de studii organizate pentru un total de 235 de preparate farmaceutice.

Anul acesta, numărul medicilor care au anunţat participarea la un astfel de studiu a crescut cu cinci procente. La un număr total de circa 150.000 de medici de cabinet şi psihoterapeuţi, se poate considera din punct de vedere matematic că  aproape fiecare al doilea ia parte la un studiu de acest gen.

 Practic, conform aprecierilor KBV, dacă se ia în calcul faptul că un medic participă de mai multe ori la un studiu de observare, se poate spune că fiecare al patrulea medic cu contract la casa de asigurări este implicat.

 Nu este însă clar câţi bani sunt în joc, dat fiind că numărul pacienţilor implicaţi nu este cunoscut. Potrivit lui Mueller, veniturile suplimentare ale medicilor, provenite de la industria farmaceutică, s-ar cifra la o sumă de cel puţin două cifre, în domeniul milioanelor.

Preşedintele KBV este de părere că fiecare al doilea astfel de studiu farmaceutic este inutil, motiv pentru care, crede el, numărul lor ar putea fi redus foarte mult, fără pericolul unei pierderi de informaţie.

 Acest lucru este valabil mai ales în cazul unor studii care se ocupă de efectele unor preparate deja de mult introduse în circulaţie şi al căror efect este deja bine documentat.

Există multe argumente care indică faptul că studiile nu servesc deseori determinării siguranţei terapeutice a medicamentului ci creşterii vânzărilor companiei farmaceutice.

Ca dovadă, Mueller amintea de onorariile în valoare de 10 până la 1000 de euro pe care le primeşte un medic pentru fiecare pacient care ia parte la programul de observaţie, suma fiind în multe cazuri superioară eventualelor cheltuieli de instruire şi documentare, pentru care medicul are voie să solicite rambursare.

 Chiar şi compensaţia pentru cheltuieli în valoare de 190 de euro, plătită în medie medicului, depăşeşte costurile de documentare, atingând aproape costul medicamentelor, de circa 196 de euro, pe care casele de asigurări trebuie să-l acopere în cazul prescrierii unui medicament implicat în studiul respectiv.

În acest fel se explică o parte din creşterea cu un miliard de euro a vânzărilor, obţinută în 2008 de producători prin aceste medicamente care luau parte la studii, comparativ cu anul precedent.

 Luat per total, producătorii de medicamente au obţinut cu ajutorul preparatelor la care a fost iniţiat un studiu de observare un volum de vânzări de circa 7,2 miliarde euro, aproape un sfert din cele 30 de miliarde de euro cheltuite de casele de asigurări de sănătate pentru medicamente în 2008.

 Producătorii realizează studii de caz mai ales pentru medicamente noi şi scumpe, care contribuie la creşteri rapide şi neîndreptăţite din punct de vedere terapeutic ale vânzărilor, arată Mueller.

El avertiza totuşi contra unei stigmatizări complete a acestor studii, mai ales că tocmai la noile medicamente există deseori prea puţine informaţii despre efecte şi efecte secundare, pentru aceasta fiind necesare studii, care însă trebuie să corespundă criteriilor ştiinţifice.

Pentru a aduce mai multă lumină în acest domeniu obscur, KBV solicită o serie de modificări în cadrul procedurilor de înregistrare pentru studiile respective.

Astfel, producătorii farmaceutici ar urma să fie obligaţi să publice rezultatele observaţiilor într-o bază de date centralizată şi accesibilă tuturor.

KBV este de părere că şi la nivel de medici este nevoie de ameliorări, medicii cu contract urmând să-şi anunţe pacienţii, eventual cu ajutorul unor afişe, că iau parte la astfel de observaţii, aceştia trebuind să fie informaţii pe larg şi întrebaţi dacă îşi dau acordul.

 Mueller consideră studiile pe pacienţi în scopuri de marketing ca inacceptabile şi capabile să submineze în ultimă instanţă relaţia de încredere dintre medic şi pacient.